Social-Economic
Efectele pandemiei: Numărul nou-născuților ar putea trece în acest an de 200.000
Restricțiile din perioada pandemiei au dus la o creștere semnificativă a numărului de femei însărcinate
Estimările spun că numărul copiilor nou-născuți ar putea trece în acest an de 200.000, cu un vârf de nașteri în perioada iulie-august 2021.
În luna martie 2021, numărul nou-născuților a fost mai mare cu 1749 față de aceași lună din 2020, iar perspectivele indică un adevărat ,,baby boom’’ în următoarele luni, potrivit unei analize citate de Mediafax. Potrivit celor mai noi date de la Institutul Național de Statistică, în luna martie 2021 s-a înregistrat naşterea a 13.606 copii, cu 1790 mai mulţi copii decât în luna februarie 2021.
Medicii spun că asistăm la un fenomen în creștere, stimulat de condițiile speciale din pandemie.
,,Oamenii au stat mai mult în casă și acest lucru i-a făcut să fie mai atenți și mai preocupați de viața de cuplu. Pentru cuplurile care nu erau decise să facă pasul spre natalitate, pandemia a fost un adevărat stimul, dorința de a avea un copil trecând peste toate provocările generate de criză’’, afirmă dr. Edu Antoine, conferențiar universitar, de la clinica Amca Medical. Potrivit datelor clinicii, numărul femeilor care au rezervat o vizită prenatală a crescut semnificativ în ultimele 4 luni. Și alte clinici specializate au înregistrat date similare.
Statisticile INS arată că sporul natural negativ a crescut în luna martie 2021 faţă de cel din luna martie 2020 (-16293 persoane în luna martie 2021, față de -10734 persoane în luna martie 2020).
2020 a fost anul cu cele mai puține nașteri din 1967, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Au venit pe lume 161.320 de copii, cu peste 40.000 mai puțini ca în anul 2019.
Potrivit estimărilor, în 2021, numărul copiilor nou-născuți ar putea trece de 200.000, cu un vârf de nașteri în perioada iulie-august 2021.
Potrivit clinicii, cele mai multe femei însărcinate în această perioadă provin din mediul urban, au vârste între 25-39 ani și se află, în cele mai multe cazuri, la primul copil.
,,Gravidele provin, în multe cazuri, din cupluri cu 7-8 ani de relație pentru care, cel puțin până acum, natalitatea nu a reprezentat o prioritate. Am avut și multe femei aflate la al doilea copil, în special în jurul vârstei de 32-36 de ani. În cazul femeilor tinere, cu vârste de până în 25 de ani, natalitatea reprezintă încă un procent redus, cauzele având legătură cu statutul marital, cu condițiile economice și cu focusul pe job’’, arată statisticile.
Potrivit publicației „La Stampa”, în perioadele de criză, cu puternice conotații sociale, oamenii devin mai atenți la natalitate, își doresc mai mult să aibă un copil. S-a întâmplat acest lucru, de exemplu, după cel de-al Doilea Război Mondial, după tragedia de la WTC și după tsunami-ul din 2004, din Oceanul Indian.
Sursa: digi24..ro
Societate
Prin ce se evidențiază expoziția etnografică Hopârta
Expoziția etnografică Hopârta: Prin ce se evidențiază
Carul tractat de boi sau vaci era principalul element al inventarului agricol dintr-o gospodărie ţărănească implicat în majoritatea demersurilor cotidiene, aspect evidenţiat şi de expoziţia etnografică Hopârta.
În timpul iernii carul era înlocuit cu sania. Plugul, grapa, sapele, coasa erau de asemenea indispensabile unei gospodării.
Interiorul casei compusă dintr-o sigură cameră unde se desfăşurau toate activităţile familiei era relativ modest, compus din: pat cu şurdeu, lădoi, masă, blidar, ladă de zestre şi război de ţesut. Locuinţa era împodobită cu lepedee, şterguri, perne cu feţe cusute cu modele tradiţionale, geometrice sau florale. În lada de zestre se ţineau hainele de sărbătoare şi zestrea fetei compusă din diferite obiecte textile lucrate în casă cu o deosebită grijă. Pe pereţi, pe blidare şi poliţe se ţineau vasele de lut smălţuite sau simple dar împodobite cu ornamente florale sau din lemn. Costumul popular filtrat de-a lungul timpului de preocupări diurne, de pauperizare, de influenţe exterioare este simplu predominând albul şi negrul la cere se adaugă în proporţii reduse gri, bej, bleu şi mai rar roşu. Nu există diferenţe notabile în costumul popular local ele fiind dictate exclusiv de iscusinţa meşterului.
Portul femeiesc este compus din chimeşă brodată, poale din material alb, păsturi de culoare neagră, cheptăruţ purtat peste iie confecţionat din macister de culoare neagră cu motive florale cusute uneori cu mărgele sau paiete colorate, brâul cu mărgele şi ţinte, cusut cu motive verzi, negre şi albastre.. Pe cap se purta năframă din păr sau mătase, mai ales de culoare neagră cu flori brodate tot cu aţă neagră. Încălţămintea preferată erau papucii cu tureac înalt cu 18 găuri încheiaţi într-o parte.
Portul bărbătesc era mai simplu decât cel femeiesc compus fiind din: izmene şi cămaşă ţesute din in sau cânepă, şerpar din piele cu trei catarame şi doua buzunare în care se ţineau actele, banii şi briceagul, cheptar din piele de miel cu brâu. Pe cap se purta, în timpul verii, pălărie din păr fin de culoare închisă cu mununi de mărgele de diferite culori sau pălărie din paie împletită cu boruri drepte şi primă maro. Iarna se purta căciula din piele de miel. În picioare se purtau opinci.
sursa: cjalba.ro
Societate
Forțe proaspete în echipa Jandarmeriei Alba
În echipa Jandarmeriei Alba, forțe proaspete
Jandarmeria Alba le spune bun venit în echipă noilor colegi, Adriana, Marian și Paul, absolvenți ai Școlilor Militare de Subofițeri de Jandarmi de la Drăgășani și Fălticeni.
Aceștia au fost repartizați la Inspectoratul de Jandarmi Județean „Avram Iancu” Alba.
La debutul în carieră, aceștia vor parcurge o perioadă de 6 luni de tutelă profesională, care îi va iniția în tainele meseriei de jandarm.
Social-Economic
„Împreună dăruim bucurie”, pentru vârstnici, la Sebeș
„Împreună dăruim bucurie”, pentru vârstnici, la Sebeș
-
Știriacum 7 zile
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum 7 zile
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 4 zile
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum 2 săptămâni
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Divertismentacum 2 săptămâni
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum 19 ore
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum 3 zile
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum 7 zile
Săptămâna luminată: Ce nu ai voie să faci în a doua şi a treia zi de Paşte