Rămâi conectat

Știri

3-15 mai 1848, Marea Adunare Națională de la Blaj: Romanii ardeleni adoptau programul Revoluției Romane din Transilvania, „Petițiunea Națională”

Publicat

în

Adunarea Naţională de la Blaj din 3/15 mai – 5/17 mai 1848 a fost una dintre adunările românilor din Transilvania din timpul revoluţiei de la 1848, prin care aceştia şi-au expus revendicările naţionale, politice, religioase şi sociale, pentru ca naţiunea română din Ardeal să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi celelalte naţiuni care locuiau în această provincie.

Pregătirea Marii Adunări Naţionale de la Blaj a avut loc mai ales la Sibiu, unde se adunaseră intelectualii români. Aici venise de peste Carpaţi August Treboniu Laurian, de la Blaj canonicii Cipariu şi Sereni, care împreună cu alţii au discutat planul de acţiune pentru viitoarea adunare. Propunerea lui Simion Bărnuţiu, aprobată de toţi cei prezenţi, a fost ca la Blaj să se realizeze următoarele trei puncte:

  1. Naţiunea română să se declare pe sine de naţiune liberă şi independentă
  2. Să se depună jurământ de fidelitate împăratului austriac
  3. Să protesteze împotriva unirii Transilvaniei cu Ungaria

Adunarea Naţională de la Blaj din 3/15 mai – 5/17 mai 1848 (în funcție de calendarul vechi sau nou) a fost una dintre adunările românilor din Transilvania din timpul revoluţiei de la 1848, prin care aceştia şi-au expus revendicările naţionale, politice, religioase şi sociale, pentru ca naţiunea română din Ardeal să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi celelalte naţiuni care locuiau în Transilvania. La Marea Adunare Naţională de la Blaj, din 1848, au participat circa 100.000 de români de pe întregul teritoriu al Transilvaniei. În primele ore ale dimineţii de 3 mai 1848 a avut loc ceremonialul de constituire a Adunării Naţionale: alegerea celor doi preşedinţi Ioan Lemeni, episcop greco-catolic și Andrei Şaguna episcop ortodox, vicepreședinți fiind aleși Simion Bărnuțiu, preot greco-catolic și George Bariț, istoric, fiu de preot greco-catolic. Secretar al adunării a fost canonicul greco-catolic Timotei Cipariu.
În ciuda faptului că găsirea unor convergenţe de idei şi de năzuinţe era imposibilă şi că apărarea fiinţei naţionale înseşi impunea o poziţie activă împotriva tendinţelor promovate de ei, conducătorii mişcării revoluţionare româneşti considerau că realismul şi luciditatea mai pot învinge dacă revendicările populaţiei majoritare româneşti vor fi fixate cu toată claritatea şi în sprijinul lor se vor ridica masele poporului român. Acest cumpăt a dus la Marea Adunare Naţională de pe Câmpia Libertăţii din Blaj şi la Hotărârea adoptată de către uriaşa mulţime de ţărani, meseriaşi şi intelectuali români, care va deveni pentru multă vreme programul politic fundamental al românilor din Transilvania.

Pe acea Câmpie a Libertăţii, Avram Iancu s-a adresat în principal oamenilor de rând care sufereau crunt de pe urma iobăgiei. Pe atunci, românii suportau cu greu statutul în care erau obligaţi să trăiască. Pe lângă faptul că aurul şi lemnul Apusenilor se scurgeau spre Pesta, erau obligaţi să muncească fără bani pe moşiile nenumărate ale grofilor. Moţii care posedau car şi vite de jug trebuia să plătească taxe foarte mari, la fel şi dreptul de a folosi moara din sat. Românii nu aveau voie să pescuiască sau să vâneze. Dreptul de a vinde băuturi alcoolice aparţinea tot domeniilor nemeşeşti. Moţii care voiau să crească porci sau să se ocupe de stupărit, trebuia să plătească anual o taxă peste puterile lor. Astfel că Avram Iancu se adresa participanţilor la Marea Adunare spunând: „Uitaţi-vă pe câmp, românilor suntem mulţi ca cucuruzul brazilor, suntem mulţi şi tari”. La Marea Adunare Naţională de la Blaj, din 1848, au participat circa 100.000 de români de pe întregul teritoriu al Transilvaniei. Potrivit aprecierii învăţatului sas Stephan Ludwig Roth, inimile ardelenilor au început să bată puternic, la unison, cu inimile româneşti de la Bucureşti şi Iaşi. În primele ore ale dimineţii de 3/15 mai 1848 a avut loc ceremonialul de constituire a Adunării Naţionale: alegerea celor doi preşedinţi Ioan Lemeni, episcop greco-catolic și Andrei Şaguna episcop ortodox.

Revendicări
A doua zi, Adunarea a adoptat „Petiţia Naţională”, program al Revoluţiei Române din Transilvania: „Naţiunea română, răzimată pe principiul libertăţii, egalităţii şi fraternităţii, pretinde indipendinţa sa naţională în respectul politic ca să figureze în numele său ca naţiune română, să-şi aibă reprezentanţii săi la dieta ţării în proporţie cu numărul său, să-şi aibă dregătorii săi în toate ramurile administrative, judecătoreşti şi militare în aceeaşi proporţiune, să se servească cu limba sa în toate trebile ce se ating de dânsa, atât în legislaţiune, cât şi în administraţiune. Ea pretinde în tot anul o adunare naţională gene¬rală”. Adunarea de la Blaj a contribuit decisiv la desăvârşirea programului revoluţionar comun al tuturor românilor. Cele 16 articole ale sale cuprindeau printre altele: naţiunea română se declara independentă şi cerea reprezentare proporţională în Dieta; se proclama independenţa Bisericii române şi egalitatea ei cu celelalte Bi¬serici din Transilvania; se cerea desfiinţarea iobăgiei, fără nici o despăgubire din partea ţăranilor iobagi; se hotăra formarea unei gărzi naţionale a românilor; alte revendicări solicitau drepturi şi libertăţi democratice; românii protestau şi faţă de „uniunea” Transilvaniei cu Ungaria.

Sursa:enciclopediaromaniei.ro și e-communio.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Ce e bine să dai de pomană de Sfinții Constantin și Elena, sărbătoriți în 21 mai: Tradiții și obiceiuri

Publicat

în

Creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe 21 mai pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare și pe mama să, Elena, cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului.

Datorită sfinților Constantin și Elena, creștinismul a devenit religie interzisă, jertfele sângeroase au fost interzise, iar duminica a devenit zi de odihnă în Imperiul Roman.

Tradiţii şi obiceiuri în ziua sfinţilor Constantin şi Elena

În România există o serie de obiceiuri şi superstiții în această zi. Din bătrâni se spune că aceia care vor munci pământul în această zi vor avea parte de o invazie a păsărilor dăunătoare.

În această zi nu se lucrează ogoarele, nu se dă cu sapa, nu se plivesc ierburile. Mai mult, în alte zone se spune că aceasta este ziua în care păsările îşi învaţă puii să zboare.

În calendarul popular, sărbătoarea Sf. Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. În această zi, era interzis să se muncească, iar prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări. Ziua de Constantinul Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul.

În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă. Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia.

De Sfinții Constantin și Elena femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate.

Pentru sănătate și bunăstare, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.

Conform tradiției, pentru persoanele care au plecat dintre noi, se face pomană. Acest lucru se face de mult și se va mai face mult timp de acum încolo. Pomana. nu este atât de simplu de făcut, precum pare la prima vedere. Cei care vor să dea de pomană pentru cei plecați dintre noi, trebui să respecte niște reguli foarte bine stabilite. Pomana se face în memoria celor morți și pentru sufletele lor și constă într-un act de milostenie, care se face pentru a oferi un ajutor celor vii. De obicei, pomana este efectuată de către rude, care pomenesc memoria celor trecuți în neființă.

În funcție de posibilitățile și de dragostea celor care fac pomenirea, de sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena se pot da de pomană lucruri diverse. Cel mai adesea se împart vase cu mâncare pentru cei apropiați, sau pentru persoanele nevoiașe. Pe lângă acestea, credincioșii ortodocși ale căror rude au murit, plătesc la biserică pomelnice care urmează a fi citite în timpul slujbei Sfintei Liturghii.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Aproape 7 mii de elevi și cadre didactice din Alba implicați în activități în cadrul evenimentului național ,,Săptămâna Școala în Siguranță”

Publicat

în

Aproape 7 mii de elevi și cadre didactice din Alba implicați în activități în cadrul evenimentului național ,,Săptămâna Școala în Siguranță”

În perioada 14 – 17 mai, polițiștii Biroului Siguranță Școlară din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Alba, alături de polițiști de la subunitățile inspectoratului, au intensificat activitățile informativ-preventive, în scopul creșterii siguranței în unitățile de învățământ din județ.

Polițiștii au ajuns, în cele 4 zile, în 138 de unități de învățământ din județ și au interacționat cu peste 6.800 de elevi și cadre didactice, care au fost informați cu privire la efectele negative ale consumului de droguri, modul în care acestea afectează sănătatea fizică și psihică, consecințele legale ale consumului și traficului de droguri precum și cu privire la răspunderea penală a minorilor.

De asemenea, elevii au învățat cum să recunoască și să reacționeze în situații de bullying, cyberbullying și despre cum să prevină implicarea sau victimizarea prin fapte cu violență, despre efectele, cauzele și impactul fenomenului de violență asupra victimelor și comunității dar și cum să identifice semnele traficului de persoane, care sunt măsurile de precauție ce trebuie adoptate, precum și despre importanța protejării intimității și a vieții private.

În activitățile desfășurate, alături de polițiștii Biroului Siguranță Școlară au fost implicați specialiști din cadrul Centrului Regional de Prevenire  Evaluare și Consiliere Antidrog Alba, de la Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane – Centrul Regional Alba Iulia și alți parteneri instituționali.

Activitățile au fost organizate în cadrul evenimentului național ,,Săptămâna Școala în Siguranță”, proiect inițiat de Direcția Siguranță Școlară din cadrul Poliției Române, menit să conștientizeze elevii cu privire la necesitatea adoptării unui comportament pozitiv pe tema prevenirii violenței în mediul școlar și pentru asigurarea unui climat educațional optim.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Sistem inteligent de distribuție a gazului în curând în comuna Cergău

Publicat

în

În curând în comuna Cergău, sistem inteligent de distribuție a gazului

Locuitorii comunei Cergău vor beneficia de un sistem inteligent de distribuție a gazului, gratuit, printr-un proiect implementat în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”.

În data de 14 mai Primăria Comunei Cergău a publicat în Monitorul Oficial al României – partea a șasea, anunțul de participare la licitația privind concesionarea, operarea precum și execuția lucrărilor de înființare și sistemului inteligent de distribuție a gazului în cele trei sate aparținătoare comunei Cergău. Valoarea investiției este de 21,4 milioane de lei, din care finanțare de la bugetul de stat 20,4 milioane de lei și 950 de mii de lei din bugetul local al comunei Cergău.

Lungimea rețelei de gaz este de 24 de kilometri și va avea un număr de 600 de branșamente. Branșamentul fiecărei gospodării va fi gratuit, iar instalația interioară va fi suportată de către beneficiar.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba