Ziua Universală a Iei este sărbătorită în fiecare an la 24 iunie. Comunitatea online „La Blouse Roumaine” a propus, la 21 ianuarie 2013, ia – bluza tradițională românească – drept brand de țară și a organizat, pe 24 iunie 2013, odată cu sărbătoarea de Sânziene, prima Zi Universală a Iei

Evenimentul a devenit în scurt timp un eveniment global, sărbătorit pe 6 continente, în peste 50 de țări.

”La Blouse Roumaine” a generat o serie de inițiative de repoziționare identitară a iei, precum și a culturii tradiționale în general.

Piesa principală a costumului popular românesc este cămașa, termenul de ie fiind atribuit doar cămășii femeiești, care se distinge, în funcție de regiune, atât prin motive cât și prin tehnicile de decorare, transmise de la o generație la alta.

Costumul tradițional femeiesc este format din ie, poale, fotă, catrință sau maramă. De-a lungul timpului acesta a suferit o serie de transformări, dar și-a păstrat în linii mari forma moștenită, simplă funcțională. Tehnica decorării iei s-a transmis de la mamă la fiică, fapt care a conservat tradiția și gustul de la o generație la alta.

Împodobită cu broderii și mărgele pe mâneci și la gât, ia reflecta toată dragostea și meșteșugul celei care a lucrat-o, cu măiestrie, răbdare și pasiune. Culorile folosite la brodarea iei arătau statutul femeii. Astfel, cele căsătorite și cele în vârstă purtau modele de croială modeste și culori mai temperate. Cele tinere aveau voie să poarte culori deschise și aprinse pentru a atrage pețitori. Femeile coseau ii pentru diferite ocazii: unele pentru zilele de sărbătoare, bogat împodobite, altele de horă, iar altele care se regăseau în vestimentația zilnică.

Ia românească a fost, deopotrivă, sursă de inspirație pentru creația vestimentară a unor celebri designeri precum Yves Saint Laurent, care a creat, în 1981, o întreagă colecție intitulată ”La blouse roumaine”, urmat Jean Paul Gaultier, Kenzo sau Tom Ford, care a reinterpretat ia din zona Sibiu, cu broderii negre specifice zonei, și care a apărut în numărul american al revistei ”Vogue”, în martie 2012, purtată de cântăreața Adele. Apoi au fost Oscar de la Renta, Agatha Ruiz de la Prada, Anna Sui sau Philippe Guilet. Printre designerii români care s-au inspirat din portul românesc se numără Adrian Oianu, Dorin Negrău, Corina Vlădescu, Ingrid Vlasov ș.a.

În cadrul portului femeiesc tradițional românesc, cămașa a constituit întotdeauna piesa principală, care evidenția în cel mai înalt grad – prin ornamentică, prin calitatea materialelor și a execuției – statutul social-economic și personalitatea purtătoarei. Numită local ie, cămeșe, spăcel, ciupag etc., ea a intrat în conștiința publică cu prima denominație, devenită generică.

Născută la inițiativa comunității online ” La Blouse Roumaine ”, Ziua Universală a Iei, sărbătorită de Sânziene, pe 24 iunie,  mobilizează din ce în ce mai multe persoane și comunități din întreaga lume.
În Transilvania se regăsesc ambele mari tipuri tradiționale de croi, caracteristice cămășii țărănești: cel „carpatic” (cu toată lățimea corpului și a mânecilor adunată în crețuri, la baza gâtului) și cel de tip „poncho” (cu fața și spatele corpului croite dintr-o singură bucată și cu mâneca prinsă la umeri). Utilizând elemente de croi complementare, tehnici și motive decorative diferite, cămășile prezintă o mare diversitate, fiind reprezentative pentru comunitățile din care provin și având, în consecință, o importantă funcție identitară cu caracter local și zonal.
Deși, în timp, datorită diferitelor influențe culturale, croiul, tehnica și motivele decorative pot suferi schimbări, acestea trec întotdeauna prin filtrul gustului comunitar, păstrându-se rolul de marcare a apartenenței la comunitatea respectivă.

Sursa: agerpres. ro și muzeul-etnografic.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE