Știri

Sfântul Ioan Gură de Aur, sărbătorit pe 13 noiembrie: Ion, Ioana, semnificația numelui

Publicat

acum 6 luni

în

12/11/2023

În calendarul ortodox din 13 noiembrie e sărbătoare de cruce neagră. Biserica Ortodoxă Creștină îl prăznuiește pe Sfântul Ioan Gură de Aur

Biserica Ortodoxa alaturi de toti credinciosii din lume il cinstesc pe Sfantul Ioan Gura de Aur, Arhiepiscol al Constantinopolului in fiecare an pe 13 noiembrie.

Este cunoscut ca un ilustru si vestit dascal al lumii, care a provenit de pe meleagurile Antiohiei din parinti credinciosi ortodocsi. Pe tatal sau il chema Secund Stratilatul iar pe mama sa Antuza.

Inca de mic copil arata o inclinatie pentru stiinta cuvintelor, exceland la invatatura. Datorita firii ascutite, invata invatatura elineasca, devenind ucenic al lui Libanie si Andragatie, sofisti din Antiohia, iar mai apoi a celor din Atena.

De la ei a reusit sa deprinda toata intelepciunea elineasca dar si Sfintele Scripturi, datorita carora a reusit sa isi umple viata de curatie, fiind numit in functia de cleric de Sfantul Meletie, patriarh al Antiohiei. Mai apoi, Flavian il hironeste ca diacon si preot.

De-a lungul vietii sale a creat foarte multe invataturi pentru pocainta dar si pentru o buna podoaba a obiceiurilor crestinesti. Toata viata si-a petrecut-o talcuind dumnezeiasca Scriptura.

Pe cand Nectarie, patriarh al Constantinipolului este chemat la Domnul, Ioan Gura de Aur este chemat de la Antiohia, iar in urma votului episcopilor dar si din porunca imparatului Arcadie, Ioan este hironit ca patriarh al Constantinopolului.

Sporeste din ce in ce mai mult in nevointa talcuirii Sfintelor Scripturi dar si la dascalia intrebarilor, atragand si determinand foarte multi oameni sa urmeze calea cea dreapta, a pocaintei. A preferat sa dea mancarea lui nevoiasilor, mancand de multe ori doar zeama de orz. Obisnuia sa doarma foarte putin, insa nu pe pat, ci sustinandu-se pe niste funii.

Deoarece s-a certat cu imparateasa Eudoxia, care rapise via unei vaduve sarace, sfantul o mustra, cerandu-i sa nu tina un lucru strain cu sila. Aceasta deveni inversunata si il alunga pe Ioan de pe scaun intr-o prima faza iar mai apoi inca o data cu ajutorul episcopilor. Se mai intoarce o data insa iarasi este alungat la Cucuzo al Armeniei, unde va fi batjocorit si isi va gasi sfarsitul, dandu-si sufletul Cinstitului Dumnezeu.

Asa cum se pomeneste si in istoria lui, dupa ce este inlaturat de pe scaunul episcopal, cei care au complotat pentru acest lucru au cazut bolnavi, murind de moarte rea. Cinstitele moaste ale Sfantului Ioan Gura de Aur au fost aduse la Constantinopol, unde vor ramane pana la marele cutremur.

Ioana este un nume folosit în onomasticile română și bulgărească, de origine evreică însă. Compus din „Jahve” (Ilie) în formă să scurtă „Jo” și „hanan” (a avea milă), rezultând „Jahve a avut milă”, „Dumnezeu este milos”. Ioana/ Ion este, la origine, o formulă de mulțumire față de o divinitate care a făcut posibilă nașterea unui copil, de aici semnificația „dar de la Dumnezeu”. Altă interpretare este că ar putea fi formă savantă a numelui Ion care reproduce, prin intermediul slavonei bisericești, gr. „Ioannes”. Ioana este un nume extrem de îndrăgit de părinții români, iar unul dintre motivele popularității lui este simbolistică, care în ebraică se traduce prin „binecuvântarea Domnului” sau „grație”.

Sursa: calendarulortodox.ro

Publicitate

Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

acum 2 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.

Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

acum 6 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.

Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.

Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.

În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

acum 7 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro