68 de ani de la semnarea Tratatului de la Varșovia

În anul 1955 a fost semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între ţările socialiste europene, denumit „Tratatul de la Varşovia”, după locul unde a fost semnat. Actul şi-a încetat valabilitatea la 1 iulie 1991.

La mijlocul lunii ianuarie 1955, în cadrul Ministerului sovietic al afacerilor externe a fost elaborat un proiect al Tratatului de apărare comună împotriva agresiunii între Uniunea Sovietică, Polonia, Cehoslovacia, R.D. Germană, Ungaria, România, Bulgaria şi Albania, care avea să constituie baza pentru viitorul Tratat de la Varşovia.

Timp de patru luni, au avut loc negocieri pentru pregătirea documentelor finale ce urmau a fi supuse spre dezbatere şi aprobare în cadrul conferinţei de la Varşovia.

În data de 4 martie 1955, proiectul Tratatului a fost trimis de către guvernul sovietic guvernelor statelor din blocul socialist. La 21 martie 1955, Ministerul sovietic al afacerilor externe a anunţat că în urma consultărilor desfăşurate între guvernele Uniunii Sovietice, Poloniei, Cehoslovaciei, R.D. Germane, Ungariei, României, Bulgariei şi Albaniei s-a convenit asupra principiilor pactului de asistenţă militară.

La 11-14 mai 1955, în Palatul Consiliului de Stat din Varşovia, a avut loc cea de-a doua Conferinţă a statelor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa, la care au luat parte reprezentanţi ai Albaniei, Bulgariei, Cehoslovaciei, R.D. Germană, Poloniei, României, Ungariei şi Uniunii Sovietice. Semnarea Tratatului de Prietenie, Cooperare şi Asistenţă Mutuală cunoscut în istorie drept Pactul de la Varşovia a avut loc în ziua de sâmbătă 14 mai 1955.

Prin adoptarea sa ca act juridic internaţional, au fost stabilite şi componentele ce vizează construirea şi funcţionarea unei alianţe politico-militare: membrii, organele de conducere politică şi militară, statutul, domeniul şi scopul alianţei.

România a ratificat Tratatul de la Varşovia la 30 mai 1955 şi a depus la 3 iunie 1955 instrumentul de ratificare la Varşovia, guvernului polonez care era depozitarul documentului. În 10 iunie 1955, ambasada Poloniei la Bucureşti a informat Ministerul român al afacerilor externe că Tratatul de la Varşovia a intrat în vigoare la data de 4 iunie 1955. Textul tratatului a fost redactat în limbile rusă, poloneză, cehă şi germană. Copii legalizate ale Tratatului au fost transmise de guvernul Poloniei tuturor celorlalte state semnatare.

În conţinutul Tratatului autorii documentului au inclus aspecte ce ţin de problematica asigurării securităţii statelor membre, a celor economice şi culturale. Articolul trei prevedea obligativitatea consultării între statele membre, în legătură cu asigurarea apărării comune, a menţinerii păcii şi securităţii, atunci când oricare dintre acestea considerau că se impune. Caracterul politico-militar al Tratatului de la Varşovia este relevat de articolul patru, care conferă substanţă mecanismelor de activare şi funcţionare a alianţei în caz de agresiune asupra unui stat sau asupra unui grup de state membre ale Tratatului de la Varşovia, indică volumul ”România şi Tratatul de la Varşovia 1955-1958. Obedienţă şi Nesupunere”.

Deopotrivă cu semnarea Tratatului de la Varşovia, a fost semnat şi un Protocol adiţional secret care prin cele opt articole ale sale reglementa problematica militară a alianţei nou înfiinţate.

Colapsul sistemului comunist din Europa a determinat dizolvarea oficială a Tratatului de la Varşovia, la Moscova, la 1 iulie 1991.

sursa: agerpres.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE