În septembrie sau luna lui „Răpciune”, avem parte doar de sărbători religioase cu cruce roşie: pe 8 septembrie – Naşterea Maicii Domnului, iar pe 14 septembrie – Înălţarea Sfintei Cruci

Pe lângă sărbătorile religioase, însă, luna septembrie este presărată cu alte câteva sărbători, de mai mică importanţă, cărora le sunt specifice tradiţii şi superstiţii pe care credincioşii le respectă cu sfinţenie pentru a fi protejaţi: 1 septembrie – Indictionul, pe 22 septembrie – Macinica Foca, a treia sărbătoare a sfântului cu acelaşi nume – Foca, nume asociat în mentalitatea populară cu focul devastator pe care-l poate trimite, pe 24 septembrie sunt Teclele Berbecilor, iar pe 29 septembrie este Nunta oilor.

Anul bisericesc nu începe la aceeași dată cu anul civil. Deși Biserica săvârșește la 1 ianuarie slujba Te Deum-ului pentru începutul unui nou an, anul bisericesc începe la 1 septembrie. Afli mai multe de pe radiounirea.ro.

Anul bisericesc ortodox se împarte în trei mari perioade:
Triodul (perioada prepascală);
Penticostarul (perioada pascală);
Octoihul (perioada postpascală);

Ziua de 31 august este ultima din cursul anului bisericesc, iar la 1 septembrie, după cum au stabilit Sfinții Părinți ai Sinodului I Ecumenic de la Niceea, începe noul an bisericesc. Acest moment marchează, pe de o parte, începutul creării lumii conform tradiției iudaice, iar pe de altă parte, începutul propovăduirii Evangheliei de către Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, conform tradiției noastre creștine.

La 1 septembrie este Indictionul, adică începutul Anului Nou bisericesc. La sate, această zi se ţine pentru roadele pământului, este zi de hram, potrivit superstitii.ro. Se spune că, după cum este această zi, aşa este tot anul: dacă dimineaţa este ploioasă, primăvara va fi ploioasă; dacă la amiază este frumos, va fi anul bun; dacă toată ziua este ploaie sau soare, tot anul va fi ploios sau secetos. Dacă ziua este posomorâtă, toamna va fi rea şi oamenii nu-şi vor putea strânge recoltele; dacă va tuna în această zi, va fi toamna lungă. Majoritatea superstițiilor sunt legate de vreme, iar asta pentru că bătrânii de la sate țineau cont de aceste lucruri pentru a afla cum va fi vremea în următoarea perioadă.
Indiferent care este originea, Biserica Ortodoxă a decis că Anul Nou este de fapt 1 septembrie și nu 1 ianuarie, care este finalizarea oficială a anului calendaristic propriu-zis. Indiferent în ce zi a săptămânii cade, de obicei există o slujbă bisericească în această zi. De obicei este o slujbă a Liturghiei divine, dar există și cântări speciale care au loc. Se pare că 1 septembrie ca început al anului bisercism a fost împrumutată de la evreii care sărvătoreau anul civil. Ei încep calendarul cu luna septembrie, iar în prima zi a acestei luni se odihneau și îl preaslăveau pe Dumnezeu. Totodată, un motiv al sărbătoririi anului bisericesc în prima zi din luna septembrie este tradiția moștenită din Legea Veche, potrivit căreia în această zi a început creația lumii. Începutul Anului Nou bisericesc a fost instituit de Sfinții Părinți la Sinodul I de la Niceea. Au decis această dată în amintirea intrării lui Iisus Hristos în mijlocul adunării evreilor, vestind tuturor noul an. În această zi se pomenește Sfântul Cuviosul Dionisie Exiguul, din Dobrogea, care a alcătuit cronologia creştină, numărând pentru întâia oară anii începând de la Hristos.

Sfârșitul anului bisericesc, ca de altfel și începutul lui, se află sub ocrotirea și binecuvântarea Sfintei Fecioare Maria, Maica Domnului, deoarece cea mai mare sărbătoare la sfârșitul anului bi¬sericesc este Adormirea Maicii Domnului, în data de 15 august, iar la începutul anului bisericesc, prima mare sărbătoare este Nașterea Maicii Domnului, la 8 septembrie.

În Vechiul Testament, luna septembrie era sărbătorită în chip deosebit, ca poporul ales să se îndulcească de roadele câmpului, slujind Dumnezeului celui viu cu mai multă dragoste.

Erau mai multe motive pentru care în Vechiul Testament se sărbătorea începutul unui nou an în prima zi a lunii septembrie. În această lună, scăzând apele potopului, corabia lui Noe a stat pe Muntele Ararat, tot în septembrie Sfântul Proroc Moise s-a coborât a doua oară din munte, aducând Tablele cele noi, care aveau în ele scrisă Legea Domnului.

De asemenea, în această lună a început a se zidi cortul Domnului de către semințiile lui Israel, iar arhiereul cel mare intra singur, o dată pe an, în cortul ce se numea Sfânta Sfintelor.

Tot în această perioadă, poporul lui Dumnezeu se curăța de păcatele făcute în anul întreg, smerindu-și cu post sufletele înaintea lui Dumnezeu și aducând ardere de tot Domnului.

Sfânta Biserică prăznuiește începutul anului nou în prima zi a lunii septembrie, pentru faptul că în această zi, Mântuitorul Iisus Hristos Și-a început activitatea Sa publică.

A intrat în sinagogă și a citit cuvintele prorocului Isaia, care profețeau despre Persoana Sa dumnezeiască: „Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns ca să binevestesc săracilor; M-a trimis să vindec pe cei zdrobiți cu inima; să propovăduiesc robilor dezrobirea și celor orbi vederea; să slobozesc pe cei apăsați. Și să vestesc anul plăcut Domnului” (Isaia 61, 1-2 și Luca 4, 18-19).

Sursa:activenews.ro, romaniatv.net

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE