România demonstrează la început de 2019 că are producători de pălincă care au depășit dimensiunea tradițională a acestui distilat transilvănean. Folosind fructe de cea mai bună calitate și procese de distilare moderne, ei au reușit să îi impresioneze prin rafinament și execuție pe cei mai pretențioși membri ai juriului Quintessence, concurând cu 2006 sortimente de pălincă din 5 țări europene (Slovacia, Serbia, Cipru, România și Ungaria). Asemănătoare prestigioaselor competiții din lumea vinului, o medalie câștigată la Quintessence Ungaria confirmă reușita producătorilor de a obține mai mult decât o băutură alcoolică: pălinca devine o experiență unică, unde gustul fructelor și eleganța aromelor te surprind încă de la prima degustare. Povestea Quintessence a început acum 10 ani, când primul concurs sub numele Ongai Pálinkaverseny a fost organizat în casa de cultură a orașului Onga, la care au participat numai distileri locali. De-a lungul anilor, concursul a ajuns unul dintre cele mai mari din Centrul Europei: de la 28 de mostre prezentate în prima ediție a concursului, la 2006 mostre de pălincă în 2019. La acest concurs de prestigiu, chiar în patria producătorilor de pălincă, România s-a prezentat la cel mai înalt nivel: o pălincă de foarte bună calitate, surclasând multe din distileriile maghiare cu tradiție. ”Producătorii români devin din ce în ce mai buni, la fel și produsele lor. Folosesc tehnici moderne, iar procedura lor de distilare se îmbunătățește de la an la an”, spune László Takács, organizator Quintessence. 156 de mostre de pălincă românească au fost acceptate în concursul din Ungaria, mostre provenind atât de la persoane fizice, cât și de la firme care au distilerii. Procentul mic, de doar 7% din totalul produselor prezentate la concurs, s-a dovedit a fi de bun augur. Pălinca românească a câștigat două dintre cele mai mari premii ale concursului: Cele mai multe titluri de Champion și Cea mai bună distilerie comercială.

Băutură din România a ajuns cunoscută chiar şi-n Japonia. Pălinca sau ţuica este o licoare care nu lipseşte de pe masa oricărui ţăran ardelean, şi nu numai. Însă, această băutură-minune este una alcoolică, cea mai renumită fiind tradiţionala pălincă din prune. Pălinca este atestată documentar în anul 1540, iar turiştii care ajung în România, nu trebuie să plece de aici fără ca măcar să guste un pahar de pălincă, considerată una dintre băuturile tradiţionale româneşti. Asta pentru că are un gust unic, dar şi pentru că este 100 % naturală. Pălinca din zona Ardeal este realizată prin fermentaţia alcoolică şi distilarea fructelor. Această băutură tradiţională poate ajunge şi la 65 de grade. Prune, mere, pere, cireşe, dude, gutui, vişine sau afine – acestea sunt doar câteva dintre fructele din care se poate realiza pălinca. Cazanele de cupru în care este preparată ţuica îi dau o savoare unică, nemaiîntâlnită, iar o pălincă bună se cunoaşte după aroma fructelor care se simte în ea. Potrivit statisticilor, pălinca reprezintă 40 % din consumul de băuturi alcoolice din România. Şi nici nu e de mirare, dacă ne gândim că românii, în special ţăranii ardeleni, beau câte un păhărel de pălincă aproape după fiecare masă de prânz. De asemenea, nu există nuntă, botez, aniversare, înmormântare sau alt eveniment important la care să nu fie servită şi ţuică. În satele din Ardeal, invitaţii sunt aşteptaţi cu pălincă în loc de cafea, ce poate fi asortată cu slănină, ceapă, brânză şi o pâine de casă. Pălinca are şi o serie de beneficii pentru organism: ajută la digestie, este un “pansament pentru stomac”, iar un păhărel din această licoare estompează durerile de dinţi.