Vasile Goldiș este cel care a ținut, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, un discurs în care a remarcat inevitabilitatea dezmembrării monarhiei austro-ungare și necesitatea unirii Transilvaniei cu România

Pe modelul colegilor săi, făuritori ai Unirii, Vasile Goldiș a făcut școala generală și liceul în Transilvania, iar facultatea la Budapesta și Viena.

Devine profesor de istorie și limba latină, iar în perioada cât stă la Viena devine membru al societăţii academice „România Jună”, iar la Budapesta, alături de Iuliua Maniu, va fi printre cei mai activi membri ai societăţii „Petru Maior” a studenţilor români.

În toamna anului 1886, plin de datorii şi cu sănătatea şubredă preia catedră la Preparandia din Caransebeş. după trei ani ajunge la Brașov, ca profesor de istorie la liceul ortodox român și îi are printre elevi pe Octavian Goga și Sextil Pușcariu.

În 1901, Goldiș se pensionează pe motiv de boală și ajunge la Arad, chemat de unchiul său Iosif Goldiș, ajuns episcop. Devine din ce în cce mai activ politic, și militează la renunțarea tacticii pasive.

Cinci ani mai târziu, Vasile Goldiș ajunge deputat la Budapest, și începe adevărata luptă pentru recunoaşterea drepturilor politice şi democratice ale românilor din imperiu. Pierde alegerile din 1910, un rol serios având și aturoritățile maghiare care-i pun bețe-n roate, dar nu renunță.

Încearcă să modereze opțiunile din Partidul Național Român, devine șef al ziarului Românul și refuză să semneze în numele ziarului o declarație de fidelitate cerută de contele Tisza, iar ca efect autoritățile suspendă apariția ziarului.

În timpul războiului, deși partidul optează pentru o atitudin echilibrată, Vasile Goldiș devine vehement după ce asistă la abuzurile autorităților.

La sfârțitul războilui, Vasile Goldiş redactează declaraţia ce avea să fie prezentată Parlamentului, în care invocă dreptul naţiunii române de a dispune singură de soarta ei. Face parte din Consiliul Naţional Român Central, cu sediul la Arad.

La 7 noiembrie 1918, Goldiş reînfiinţează ziarul Românul şi publică manifestul Către naţiunea română, prin care preconizează înfiinţarea gărzilor şi consiliilor naţionale române. La 18 noiembrie publică un nou manifest important, „Către popoarele lumii”, în limbile română şi franceză, prin care arată hotărârea fără echivoc a naţiunii române din Transilvania de a se uni cu România.

De menționat e faptul că Vasile Goldiș a fost membru al guvernului de la București imediat după Unire. Spre sfârșitul anului 1918, pe 17 noiembrie a fost numit ministru fără portofoliu pentru Transilvania și a păstrat postul pentru circa un an, până la sfârșitul lui noiembrie 1919.

La 1 decembrie 1918, adresându-se Mariii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, în uralele a celor peste 100.000 de reprezentanţi din toate ţinuturile locuite de români, Vasile Goldiş expune Rezoluţia Adunării de Unire cu România.

„Naţiunile trebuiesc liberate. Între aceste naţiuni se află şi naţiunea română din Ungaria, Banat şi Transilvania. Dreptul naţiunei române de a fi liberă îl recunoaşte lumea întreagă, îl recunosc acum şi duşmanii noştri de veacuri. Dar odată scăpată din robie, ea – aleargă în braţele dulcei sale mame. Nimic mai firesc în lumea aceasta.
Libertatea acestei naţiuni înseamnă unirea ei cu Ţara Românească…”, spunea Vasile Goldiș în

Imediat după Unire este ales un Mare Sfat Naţional Român, cu atribuţii de parlament şi un Consiliu Dirigent cu atribuţii de guvern provizoriu al Transilvaniei.

Dintre cei 15 membri ai Consiliului, Vasile Goldiş devine ministru al Cultelor şi Instrucţiunii publice, precum şi vicepreşedinte al Consiliului.

La 12 decembrie este numit în funcţia de preşedinte al delegaţiei ardelene care urma să prezinte Regelui Ferdinand actul unirii adoptat la Alba Iulia. În faţa Regelui va rosti o cuvântare în care face bilanţul luptei de secole a poporului român pentru unitatea politică.

Ca și Ștefan Cicio Pop, Goldiș nu a prins perioadele cumplite din timpul celui de-al doilea răzbi mondial și apoi venirea la putere a comuniștilor. S-a stins în 1934. I-au fost organizate funerarii naţionale, iar ziua înmormântării a fost declarată zi de doliu naţional.

Sursa.businesscover.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE