Din punctul de vedere al calității vieții, podiumul este ocupat de București, Timiș și Ilfov, în timp ce la capătul celălalt se află județe depopulate și slab dezvoltate economic, situate cu precădere în sudul și estul țării.

Judetul Alba, ocupa locul 13 intr-un  topul al judetelor din Romania, in ceea ce priveste calitatea vietii.

Pentru realizarea acestui top au fost atribuite fiecărui judeţ şi Capitalei între una şi cinci stele pentru fiecare din cele 15 criterii utilizate. După care, evident, s-a făcut media, iar rezultatul îl puteţi vedea în tabelul alăturat.

Au fost luate în calcul date de ordin economic (salariul mediu, rata şomajului, PIB pe cap de locuitor, gradul de dezvoltare al comerţului modern, nivelul preţurilor din sectorul imobiliar), demografic (sporul natural, căci acesta indică, cel puţin parţial, cum va arăta viitorul respectivului judeţ, şi speranţa de viaţă) şi educaţional (procentul populaţiei cu studii superioare şi numărul de studenţi).

Au fost, de asemenea, utilizate statistici privind rata criminalităţii, accesul la infrastructura de transport rapidă (aeroporturi, autostrăzi, căi ferate modernizate), densitatea reţelelor edilitare, numărul şi diversitatea instituţiilor culturale, dar şi informaţii privind clima sau distanţele până la o serie de puncte de interes (mare, munte, graniţa de vest). Majoritate a datelor provin de la Institutul Naţional de Statistică şi de la Comisia Naţională de Prognoză.

Nu avem pretenţia că acest top este realizat în mod ştiinţific, nici că am epuizat criteriile care ar putea fi luate în calcul şi nici că el se potriveşte oricui. Pentru destulă lume accesul la o viaţă culturală dinamică sau numărul de kilometri până la mare sunt cu siguranţă mai puţin importante decât preţurile din piaţă. Unora s-ar putea să nu le pese de existenţa mall-urilor, a autostrăzilor sau chiar a reţelelor de apă şi canalizare, iar pentru alţii s-ar putea ca pur şi simplu o climă mai rece şi mai bogată în precipitaţii să fie de preferat uneia mai călduroasă şi mai aridă.

Totuşi, utilizând criteriile men­ţi­onate mai sus, se pare că pentru o persoană activă, cu un stil de viaţă modern şi cu aşteptări peste medie, cele mai potrivite sunt, în ordine, Capitala şi judeţele Timiş, Ilfov, Cluj şi Constanţa. Bucureştiul, cu o medie de 4,3 stele, punctează la criteriile economice, educaţionale, demografice, culturale şi de infrastructură, în timp ce pierde puncte la preţurile din imobiliare, rata criminalităţii şi distanţele până la munte, Litoral sau frontiera de vest.

Timişul (3,9 stele) stă cel mai bine la rata şomajului, accesul la comerţul modern, la infrastructura de transport şi la reţelele edilitare şi mai prost la rata criminalităţii şi piaţa imobiliară. La rândul său, judeţul Ilfov (3,8 stele) are patru şi cinci stele în zona economică, cea a criminalităţii şi cea a infrastructurii de transport, dar este penalizat în zona educaţională sau în cea a preţurilor din imobiliare. Tot în zona imobiliare pierde puncte şi ocupantul locului patru, judeţul Cluj (3,6 stele). Acesta ia o singură stea şi la rata criminalităţii (301 persoane condamnate definitiv la 100.000 de locuitori, respectiv locul al doilea în ţară) şi doar două stele la criteriul climă. În rest, judeţul performează foarte bine în zona economică, educaţională şi culturală.

La coada topului nu avem, de fapt, nicio surpriză. Cel mai puţin dezirabil pare a fi Teleormanul, cu o medie de 1,7 stele, care a primit cinci stele doar la criteriul preţuri imobiliare şi patru pentru climă, în rest fiind cotat cu una sau maxim două la toate capitolele. O poziţie mai sus se află Botoşaniul, cu 1,9 stele, devansat de Mehedinţi, Giurgiu şi Călăraşi (toate cu medii foarte apropiate de două stele).

În acelaşi timp, nu este deloc surprinzător că doar patru din ultimele douăzeci clasate sunt judeţe dinăuntrul arcului carpatic (Bistriţa-Năsăud, Harghita, Covasna şi Sălaj). Diferenţa dintre Ardeal, Banat, Crişana şi Maramureş, pe de o parte, şi Oltenia, Muntenia şi Moldova, pe de alta, rămâne mare şi, în unele situaţii, pare chiar a se accentua. Merită subliniat că cele patru judeţe pomenite mai sus se încadrează aproape perfect în descrierea de mai sus: populaţie redusă, izolare geografică şi/sau etnică, forţă de muncă insuficient calificată, dependenţă mai mare de stat.

Sursa: capital.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE