Reținerea actului de identitate al unei persoane fizice este permisă, legal vorbind, numai în anumite situații prevăzute în mod expres de legislația în vigoare. Astfel, comercianții care rețin buletinele, de exemplu, ca garanție pentru închirierea bunurilor încalcă legea. La fel se întâmplă și dacă buletinul este reținut ca garanție pentru plata unei datorii, iar cei care se folosesc de această practică ilegală riscă să fie amendați.

Actul normativ ce reglementează actele de identitate ale românilor este Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.

Solicitarea actului de identitate pe post de garanție pentru prestarea unui serviciu, pentru încredințarea unui bun sau pentru plata unor datorii este interzisă, scrie în documentul citat.

„Este interzisă darea, primirea sau solicitarea actului de identitate drept garanție pentru prestarea unor servicii, pentru încredințarea unor bunuri și valori, pentru plata datoriilor sau în alte scopuri, de către persoanele neautorizate”, este lămurit în ordonanța Guvernului.

Actul normativ prevede că există numai trei cazuri precise în care actul de identitate poate fi reținut în mod legal. Mai precis, este vorba de următoarele situații:

• dacă actul de identitate are înscrise modificări, adăugări sau mențiuni în afara celor prevăzute de lege (actul este reținut de către polițistul care constată asemenea situații și este depus la cel mai apropiat serviciu de evidență a populației);
• dacă o persoană este reținută, arestată preventiv sau execută o pedeapsă cu închisoarea (actul este păstrat de administrația aresturilor/penitenciarelor și este returnat odată cu eliberarea);
• atunci când o persoană fizică este internată într-un centru educativ (administrația păstrează actul pe toată durata internării).

Acte de identitate sunt considerate, conform ordonanței, cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie și buletinul de identitate. Primele două pot fi folosite și ca documente de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene.

Actele de identitate sunt eliberate românilor, în baza unei cereri obligatorii, începând cu vârsta de 14 ani. „Actul de identitate se eliberează de către serviciul public comunitar de evidență a persoanelor de la locul de domiciliu sau reședință a persoanei fizice, pe baza cererii acesteia sau a reprezentantului său legal”, este subliniat în OUG nr. 97/2005.

În privința valabilității actului de identitate, aceasta variază în funcție de vârsta pe care o are persoana fizică:

• patru ani valabilitate pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani;
• șapte ani valabilitate pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani;
• zece ani valabilitate după împlinirea vârstei de 25 de ani;
• valabilitate nelimitată după împlinirea vârstei de 55 de ani.

Atunci când vor exista cărți electronice de identitate, valabilitatea va fi stabilită, de principiu, așa:

• patru ani valabilitate pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani;
• zece ani valabilitate după împlinirea vârstei de 18 ani.

Atenție! Persoanele care cer actul de identitate drept garanție riscă să fie amendate cu o sumă cuprinsă între 75 și 150 de lei. Amenzile pot fi date de persoanele împuternicite din cadrul serviciilor de evidență a populației și de polițiști.

sursa: avocat.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE