Divertisment
Groapa Ruginoasă din Apuseni, o replică a Marelui Canion din Statele Unite
Aventură la 1.000 de metri înălţime, pe scări şi lanţuri înfipte direct în stâncă. Este experienţa unică de care au parte amatorii de adrenalină care urmează traseul Via Ferrata, amenajat de un an în zona Pietrele Negre din Apuseni. Sunt 200 de metri pe care turiştii îi parcurg deasupra unei prăpăstii, numai cu echipament special. La doar trei kilometri depărtare se află o altă perlă a Parcului Natural Apuseni: Groapa Ruginoasă, o replică autohtonă a Marelui Canion din Statele Unite. Citeşte mai multe despre toate acestea pe radiounirea.ro.
Via Ferrata este un traseu spectaculos, care îi obligă pe temerari să se caţere pe stâncile în care sunt înfipte cabluri, scări şi poduri metalice. Este amenajat după modelul celor din Munţii Dolomiţi, din Italia, şi oferă senzaţii unice, mai ales pentru începători.
„Traseu care se poate parcurge doar cu echipament special: cască, ham și o lonjă specială facută pentru Via Ferrata”, spune Mircea Petrescu, reprezentant al Salvamont Bihor.
40 de lei costă echipamentul special pe care îl puteţi închiria de la o pensiune din Vârtop. Astfel îmbrăcaţi, începem drumeţia la Pietrele Negre. Ghidul ne atrage atenţia să fim atenţi la fiecare pas, pentru că ne aventurăm pe stânci, undeva la 1.000 de metri altitudine.
E obositor, dar ne putem opri oricând să ne tragem sufletul, pentru că suntem mereu prinşi de stâncă.
Traseul are 200 de metri şi zeci de scăriţe de metal. După o jumătate de oră ajungem în vârf.
„Suntem la o altitudine de 900-1.000 de metri, din partea superioară se poate vedea o parte din Bihorul Sudic şi vârful Curcubăta Mare, cel mai mare din Apuseni”, spune Mircea Petrescu.
Coborâm de pe munte, de această dată prin pădure, şi după o jumătate o oră ajungem la maşină. Nu e cazul să ne oprim, pentru că Parcul Natural Apuseni mai are multe locuri de descoperit. La nici doi kilometri găsim o potecă ce ne va duce la Groapa Ruginoasă. Pe traseul de dificultate medie au fost instalate, anul trecut, scări şi balustrade din lemn care şerpuiesc pe lângă cascade ce izvorăsc direct din stânca muntelui.
După 30 de minute, ajungem într-o poiană, iar până la Groapa Ruginoasă nu mai avem decât un pas.
„Suntem la Groapa Ruginoasă, unul dintre cele mai spectaculoase fenomene geologice din ţară.
Este o ravenă cu o lăţime de 500 de metri si o adâncime de 100 de metri, formată prin eroziune”, spune Mircea Petrescu.
Cavitatea uriaşă, săpată de ape în gresii roşii, violacee şi gălbui, este o formă de relief unică în Europa.
Cei care au vizitat acest loc spun că seamănă cu Canionul Colorado din Statele Unite ale Americii.
Cele 20 hectare ale rezervaţiei oferă un peisaj de o rară frumuseţe.
Valea Seacă are versanţi abrupţi şi este considerată o ciudăţenie a naturii, mai ales din cauza contrastului neobişnuit dintre rocile roşiatice şi vegetaţia verde. Cei care vor să se poposească în zonă, găsesc cele mai apropiate pensiuni în Arieşeni. O noapte de cazare cu mic dejun și acces la piscină costă cel mult 130 de lei.
„Vara avem carturi şi trotinete cu care se poate coborî pe pârtie, avem arcuri şi săgeţi, tiroliană la vară, trasee care duc la obiective turistice deosebite”, spune Adrian Varga, proprietarul unei pensiuni.
Vârtop-Arieşeni este o zonă turistică accesibilă tot timpul anului. Ca să ajungeţi acolo trebuie doar să mergeţi pe Drumul Naţional 76 Oradea – Deva şi să urmăriţi indicatoarele spre Arieşeni.
sursa: digi24.ro, sursa foto: facebook.com
Divertisment
„Să iubim și românește”: După sărutul de Valentine`s Day urmează „pupatul” de Dragobete
Dragobetele se sărbătorește, ca în fiecare an, pe data de 24 februarie, iar anul acesta va fi într-o zi de vineri, moment perfect pentru cuplurile care aleg să serbeze ziua iubirii în stil românesc.
Este foarte important să știm când este Dragobetele deoarece, pe lângă multe alte obiceiuri care se practică cu ocazia acestei sărbători, tradiția impune ca pe 24 februarie să sărutăm, sau cel puțin să atingem, o persoană de sex opus.
Astfel, spun tradițiile, vom avea noroc în dragoste tot anul. Dacă nu vom urma datina de Dragobete, credințele populare spun că vom fi tot anul singuri și nu ne vom întâlni jumătatea decât după Dragobetele următor.
Dragobetele este sărbătoarea iubirii la români sau, cu alte cuvinte, Ziua Îndrăgostiților autohtonă, și marchează, totodată, și începutul primăverii. În tradiția populară se spune că Dragobetele este întocmai fiul babei Dochia și este reprezentat ca un tânăr chipeș și extrem de iubăreț care seduce fetele, de acolo și celebra zicală: ”Dragobetele sărută fetele!”.
Sărbătoarea Dragobetelui are o simbolistică bogată şi interesantă. Dragobetele îngemănează în esenţă sa atât începutul, cât şi sfârşitul – începutul unui nou anotimp şi al reînsufleţirii naturii, sfârşitul desfătărilor lumeşti căci începe Postul Sfânt al Paştelui. În vremuri de demult (în anumite zone chiar şi astăzi!), în această zi de mare sărbătoare, tinerii îmbrăcaţi în straie frumoase, cuviincioase obişnuiau să se strângă în păduri şi să culeagă în buchetele cele dintâi flori ale primăverii.
Culesul florilor se continua cu voie bună şi cântece, cu un fel de joc numit “zburătorit”. La ceasul prânzului, fetele porneau în fugă către sat, iar băieţii le fugăreau, încercând să le prindă şi să le dea un sărutat. Dacă băiatul îi era drag fetei, aceasta se lăsa prinsă, ulterior având loc şi sărutul considerat echivalent al logodnei şi al începutului iubirii între cei doi. Înspre seara, logodna urma să fie anunţată comunităţii satului şi membrilor familiei.
Cei care participau la sărbătoare, respectând tradiţia, erau consideraţi a fi binecuvântaţi în acel an. Ei vor avea parte de belşug, fiind feriţi în schimb de boli şi febră. Conform anumitor superstiţii din bătrâni, cei care nu sărbătoreau această zi erau pedepsiţi să nu poată iubi în acel an. Acest obicei dat naştere celebrei strigături sau ameninţări glumeţe “Dragobetele săruta fetele!”
Dacă vremea era mohorâtă în această zi, dacă era foarte frig, ploua sau ningea, tinerii se strângeau într-o casă “să facă de Dragobete”, să petreacă, să lege prietenii, să se ţină de jocuri şi ghiduşii. În anumite zone fetele tinere obişnuiau să arunce acuzaţii pentru farmecele de urâciune făcute împotriva rivalelor în iubire. De asemenea, tinerii flăcăi îşi crestau uşor braţul în forma unei cruci şi îşi atingeau tăieturile rostind jurământul de a rămâne pe viaţa fraţi de sânge.
Cu ocazia acestei zile, bătrânii satului acordau o îngrijire specială animalelor din ogradă, dar şi păsărilor. Bătrânii credeau că în această zi păsările îşi aleg perechea pe viaţă şi se urnesc în construirea cuiburilor. La sfârşit de iarnă şi început de primăvară, Dragobete oficia nunţirea păsărilor în cer. Sacrificarea animalelor este interzisă în această zi. În rostul împerecherii păsărilor nu ai voie să intervii, se crede. În anumite zone ale ţării, în această zi, tinerii îşi unesc destinele prin logodnă, promiţându-şi credinţa şi iubire.
Se spune că tinerele necăsătorite trebuie să strângă „zapada zânelor”, adică rămășițele de zăpadă pe care le întâlnesc în cale și apoi să le topească. Apa obținută astfel, se credea în trecut, că este magică și ajută la farmecele de iubire, iar fetele trebuie să se spele cu aceasta pe față pentru a fi frumoase și cuceritoare.
În anumite zone ale României, din pământ se scot rădăcini de spânz pe care oamenii le folosesc ulterior drept leac pentru vindecarea anumitor boli. Este obligatoriu ca în această zi bărbaţii să se afle în relaţii cordiale cu persoanele de sex feminin. Bărbaţii nu au voie să necăjească femeile şi nici să se angajeze în gâlcevi căci astfel îi aştepta o primăvară cu ghinion şi un an deloc prielnic. Atât băieţii, cât şi fetele au datoria de a se veseli în această zi pentru a avea parte de iubire întreg anul.
Dacă vor ca iubirea să rămână vie de-a lungul întregului an, tinerii care formează un cuplu trebuie să se sărute în această zi. Lucrările câmpului, ţesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sunt permise în această zi. În schimb, curăţenia este permisă, fiind considerată aducătoare de spor şi prospeţime. Nu ai voie să plângi în ziua de Dragobete. Se spune că lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri şi supărări în lunile care vor urma. În alte zone ale ţării, ajunul Dragobetelor este asemănător ca simbolistica noptii de Bobotează. Fetele tinere, curioase să îşi afle ursitul, îşi pun busuioc sfinţit sub pernă, având credinţa că Dragobetele le va ajuta să găsească iubirea adevărată.
sursa: libertatea.ro
Tineret
Studenți de la UAB în tabără la Păltiniș: Cum a fost
Tabără la Păltiniș pentru studenți de la UAB
Divertisment
La Alba Iulia, concert Direcția 5: Când se va desfășura
-
Știriacum 2 săptămâni
Floarea de colţ, ocrotită de lege, simbol al dragostei şi purităţii în tradiţia românească: Pe 5 martie este celebrată Floarea de colț
-
Știriacum 2 zile
Hodaița, obicei vechi păstrat în Alba: Alungă spiritele rele, când se lasă Postul Paștelui
-
Știriacum 2 săptămâni
8 martie, Ziua Femeii: De ce este bine să dăruiţi lalele
-
Știriacum o săptămână
Descoperă istoria și frumusețile județului: Complexul muzeal „Casa Fefeleaga” din Bucium Șasa
-
Știriacum 2 zile
Cheile Vălișoarei, una dintre bijuteriile naturale ale turismului din Alba
-
Sănătateacum o săptămână
Usturoiul verde, alimentul minune al primăverii: Care sunt beneficiile
-
Știriacum o zi
Rimetea-Alba și Biertan-Sibiu, printre cele mai frumoase sate din Transilvania, locul în care tradiţionalismul este considerat un stil de viaţă
-
Știriacum o săptămână
9 martie, Ziua celor 40 de Mucenici: Tradițiile și superstițiile zilei