Rămâi conectat

Divertisment

Festivalul Naţional de Folclor „Felician Fărcaşiu”, concurs de interpretare a cântecului popular românesc, în perioada 9 – 11 noiembrie

Publicat

în

În  perioada 9 – 11 noiembrie 2018, Sebeşul va găzdui cea de-a XVI-a ediţie a Festivalului Naţional de Folclor „Felician Fărcaşiu” – Concurs de interpretare a cântecului popular românesc. Devenit deja o tradiţie, evenimentul aduce pe scena Centrului Cultural „Lucian Blaga” din Sebeş, locaţia de desfăşurare a evenimentului, cei mai îndrăgiţi interpreţi de folclor, dar şi tineri artişti dornici să se afirme şi să ducă mai departe moştenirea marelui culegător de folclor românesc, Felician Fărcaşiu.

Festivalul este structurat în două secţiuni: prima secţiune vizează concursul de interpretare dedicat soliştilor vocali de muzică populară – amatori din întreaga ţară, având vârsta cuprinsă între 14-35 ani, iar cea de-a două secţiune vizează recitalurile artiştilor consacraţi.

Programul Festivalului Naţional de Folclor „Felician Fărcaşiu”

Vineri, 9 noiembrie 2018:

– ora 14,00: primirea oficiala a concurenţilor de către Primarul Municipiului Sebeş, Dorin Nistor;

– ora 14,30: vernisarea expoziției „Între sacru și profan. Repertorizarea și digitizarea troițelor de pe Valea Sebeșului”.

– ora 15,30: preselecţia concurenţilor înscrişi – înregistrarea audio-video a preselecţiei; comunicarea rezultatelor preselecţiei urmată de tragerea la sorţi a intrării în concurs;

Sâmbătă, 10 noiembrie 2018:

§  ora 10,00: lansare de carte, Casa Memorială Lucian Blaga” din Lancrăm

§  ora 11,30: repetiţiile concurenţilor cu orchestra

§  ora 18,00: concurs de interpretare a cântecului popular românesc

§  recitaluri artişti consacraţi:

Traian Jurchelea

Cornel Borza

Lavinia Goste

Maria Cârneci

Nicolae și Tudor Furdui Iancu

Duminica, 11 noiembrie 2018:

§  ora 11,00: deliberarea juriului

§  ora 18,00: premierea concurenţilor şi gala laureaţilor

§  recitaluri artişti consacraţi:

Tradiții de pe Valea Sebeșului cu Fluierașii de la Șugag

Grupul vocal „Felician Fărcaşiu”

Ansamblul folcloric „Augustin Bena”

Nicoleta Voica

Grigore Leșe

Junii Sibiului

Spectacolul va fi prezentat de Iuliana Tudor.

Acompaniază: Orchestra “Augustin Bena” a judeţului Alba, dirijor Alexandru Pal.

Regulamentul Festivalului – concurs naţional de interpretare a cântecului popular românesc „FELICIAN FĂRCAŞIU”

Obiectivul festivalului este acela de a descoperi şi promova noi talente interpretative, de a pune în valoare cântecul popular autentic şi de-al introduce în circuitul valorilor spirituale, de a realiza o prezentare nealterată a frumuseţii costumului popular din diferite zone culturale ale ţării.

Condiţii de participare.

La concurs sunt invitaţi să participe solişti vocali de muzică populară – amatori din întreaga ţară, având vârsta cuprinsă între 14-35 ani.

Repertoriu.

Atât la preselecţie, cât şi în concurs, soliştii vor prezenta două cântece, din zona din care provin, unul cu acompaniament orchestral, altul fără acompaniament orchestral (doină, bocet, baladă). Se va acorda un premiu special pentru cea mai bună interpretare a unei melodii din repertoriul lui Felician Fărcaşiu.

Înscrierile.

Concurenții vor interpreta două melodii reprezentative pentru zona etnofolclorică din care provin: prima melodie – fără acompaniament orchestral, cu ritm parlando-rubato (doină, bocet, cântec bătrânesc, cântec propriu-zis) și cea de-a doua melodie – cu acompaniament, cu ritm giusto-silabic, aksac sau de dans.

Concurenții au obligația de a trimite, odată cu Fișa de înscriere, partitura muzicală, un link de trimitere către o înregistrare audio/video sau înregistrarea audio a melodiei cu acompaniament pe care doresc să o prezinte în concurs.

Fișele de înscriere și partiturile muzicale/link-urile/înregistrările vor fi trimise, până cel târziu în data de 2 noiembrie  2018, ora 18.00, pe adresa Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeş, bd. Lucian Blaga, nr. 45, cod poştal 515800, fax: 0258/732844, tel.: 0258/732939, sau prin e-mail la adresa: [email protected].

Desfăşurarea concursului.

Vineri, 9 noiembrie 2018, la ora 15.30, debutează preselecţia concurenţilor, care va avea loc la sediul Centrului Cultural „Lucian Blaga”, din Sebeş. Sâmbătă, 10 noiembrie 2018, la ora 11.30, vor începe repetiţiile concurenţilor cu orchestra, iar de la ora 18.00, concursul. Festivitatea de premiere şi gala laureaţilor vor avea loc duminică, 11 noiembrie 2018, de la ora 18.00.

Concursul se va desfăşura sub forma unui spectacol cu public în sala ”Radu Stanca” a Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeş.

Ordinea intrării în concurs va fi stabilită prin tragere la sorţi.

Câştigătorul marelui premiu va fi invitat de onoare pentru susţinerea unui recital la următoarea ediţie a festivalului.

Unul din elementele de noutate pentru ediția din acest an este acela că publicul din sala de spectacol va avea posibilitatea să-și voteze interpretul favorit (căruia i se va acorda premiul de popularitate), prin intermediul unor formulare care vor fi oferite odată cu biletele de acces. Procedura de vot pentru premiul de popularitate se va încheia sâmbătă, 10 noiembrie, la ora 23.00.

Juriul.

Aprecierea concurenţilor va fi făcută de un juriu alcătuit din personalităţi ale vieţii culturale, specialişti în folclor muzical, etnografie, etc. Membrii juriului sunt: președintele juriului – domnul Grigore Leșe, doamna Elise Stan, doamna Gabriela Rusu Păsărin, doamna Doina Işfanoni, doamna Daniela Ghivescu.

Premiile.

Organizatorii acordă următoarele premii, pe baza clasamentului stabilit de juriu:

§  Marele premiul al festivalului: 5.000 lei

§  Premiul I: 3.500 lei

§  Premiul II: 2.000 lei

§  Premiul III: 1.500 lei

§  Un premiu special pentru interpretarea unei melodii din repertoriul lui Felician Fărcaşiu: 1.000 lei

§  Premiul de popularitate: 1.000 lei

Tuturor concurenţilor li se vor acorda diplome de participare.

Festivalul Naţional de Folclor „Felician Fărcaşiu”, ediţia a XVI – a, Sebeş, va fi televizat și difuzat pe unde radio prin intermediul Radiodifuziunii Române.

Organizatorii Festivalului de Folclor „Felician Fărcaşiu” sunt: Primăria şi Consiliul Local al Municipiului Sebeş, Centrul Cultural „Lucian Blaga” – Sebeş.
Parteneri: Consiliul Judeţean Alba și Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba.

Parteneri media: Radio România Regional, Radio România Cluj, TVR3, TVR Târgu-Mureș.

Accesul la cele două seri de spectacol se face pe baza biletelor puse în vânzare prin Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş. Costul unui bilet este de 15 lei.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Publicitate

Divertisment

Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro

Publicat

în

Nume sărbătorite de Sfântul Gheorghe 2024 • Nume derivate de la Gheorghe • Cui îi spunem ”la mulți ani” de Sf. Gheorghe | radiounirea.ro

Peste 900.000 de romani își serbează onomastica, în 23 aprilie, cu ocazia Sfântului Gheorghe. Sfântul Mare Mucenic s-a născut în Capadocia într-o familie creștina și a trăit in timpul domniei împăratului Diocletian.

Nume sărbătorite de Sfântul Gheorghe

 Din cei peste 900.000 de romani care poarta numele Sfantului Mare Mucenic Gheorghe peste 700.000 sunt bărbați si peste 180.000 femei.

Din totalul romancelor, peste 130.00 poarta numele de Georgeta, alte peste 33.000 – Gheorghita sau Ghiorghita si peste 14.000 – Geta, in timp ce peste 500 femei poarta numele de Ghita.

 La barbati, numele Gheorghe, Ghiorghe se regaseste in peste 550.000 dintre cazuri, George – peste 140.000, Gheorghita, Ghiorghita – peste 24.00, iar peste 4.800 de romani poarta numele Ghita.

Legenda Sfantului Gheorghe

S-a inrolat in armata romana si, parcurgand ierarhia militara, Sf. Gheorghe s-a facut remarcat prin faptele de arme. In ciuda decretului impotriva crestinilor, emis de Diocletian in 303, Sf. Gheorghe a ales sa-si marturiseasca public credinta crestina. Din ordin imperial, sfantul a fost intemnitat si supus torturii pentru a-si renega credinta. Loviri cu sulita, lespezile de piatra asezate pe piept, trasul pe roata, groapa cu var, incaltamintea cu cuie, bautura otravita, bataia cu vana de bou si toate celelalte torturi nu au reusit sa-l faca sa renunte la credinta sa.

Martorii suferintelor Sfantului Gheorghe, uimiti de puterea sa de a rezista la durere, au renuntat la credinta in zeitati pagane, imbratisand crestinismul. O dovada a sfinteniei sale o reprezinta o minune savarsita de Sf. Gheorghe in timpul intemnitarii sale. Atingand trupul unui detinut mort din celula sa, acesta a inviat, convingand-o astfel chiar pe imparateasa Alexandra, sotia lui Diocletian, sa se crestineze. Intrucat Sf. Gheorghe a respins oferta imparatului de a-i acorda inalte onoruri in schimbul renuntarii la crestinism, Diocletian a ordonat omorarea prin decapitare a Sf. Gheorghe si a sotiei sale.

Citeşte şi: MESAJE de Sfântul Gheorghe. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor care îşi sărbătoresc onomastica

In constiinta populara romaneasca, Sf. Gheorghe este unul dintre cei mai prezenti sfinti, numeroase biserici purtand hramul sau. Exista numeroase orase in Romania care poarta numele Sfantului Gheorghe si chiar unul dintre cele trei brate ale Dunarii este denumit astfel. Imaginea Sf. Gheorghe ucigand balaurul este prezenta si pe steagul Moldovei medievale trimis de Stefan cel Mare la Manastirea Zografu de la Muntele Athos.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai preţuiţi sfinţi. De neam bun, a îmbrăţişat de tânăr carierea armelor, distingându-se repede prin curajul şi abilităţile sale. În timpul prigoanei creştinilor, Sfântul şi-a mărturisit şi el cu tărie credinţa şi, după ameninţări şi torturi, a fost executat din porunca aceluiaşi împărat pe care îl servise în lupte şi războaie.

Gheorghe – din greacă: agricultor, lucrător al pământului, acest nume deosebit, atât de răspândit la noi, la români, ne arată că omul trebuie să fie, înainte de toate, harnic şi gospodar. – „Lucrul face sănătate, trândăvia tot păcate.” – Proverb românesc.

Derivate: George, Georgeta, Georgiana, Geta, Gina, Gelu, Geo, Gică, Gherghina, Ioiga, Iordache ş.a.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Divertisment

Care este exponatul lunii aprilie la Muzeul de Științele Naturii Aiud

Publicat

în

Măcăleandrul, exponatul lunii aprilie la Muzeul de Științele Naturii Aiud

Măcăleandrul este lunii aprilie la Muzeul de Științele Naturii Aiud.

Este o specie de pasăre cântătoare de talie mică, cu aspect distinctiv. Lungimea corpului este de 12-14 centimetri, iar greutatea de 14-25 de grame.

Trăiește pe întreg continentul european și în partea vestică a Asiei. În România este prezentă pe întreg teritoriul, din zonele de câmpie până în zonele montane înalte.

Măcăleandrul are o dietă cu un spectru trofic larg, consumând nevertebrate (insecte, păianjeni, viermi etc.), semințe și fructe; în cazul fructelor, sunt consumate în special cele de talie mică (soc, mure, afine etc).

Perioada de reproducere începe în luna martie, când masculii sosiți din migrație ocupă teritoriile și le marchează prin cântec. Depunerea ouălor are loc începând cu luna aprilie, femela depunând 4-7 ouă, pe care le clocește 12-21 de zile. Puii părăsesc cuibul după 10-18 zile. Perechile sunt teritoriale și cuibăresc izolat. Cuibul este elaborat, fiind construit din mușchi, iarbă uscată, legate cu fire de păr sau ierburi subțiri. Este amplasat în zone de tufărișuri dense, aproape de sol, în crăpăturile zidurilor sau ale pereților de stâncă, scorburi etc.

În muzeul din Aiud poate fi observat în sala a 3-a, alături de alte specii de păsări aparținând Ordinului Passeriformes


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Divertisment

„Să iubim și românește”: După sărutul de Valentine`s Day urmează „pupatul” de Dragobete

Publicat

în

Dragobetele  se sărbătorește, ca în fiecare an, pe data de 24 februarie, iar anul acesta va fi într-o zi de vineri, moment perfect pentru cuplurile care aleg să serbeze ziua iubirii în stil românesc.

Este foarte important să știm când este Dragobetele deoarece, pe lângă multe alte obiceiuri care se practică cu ocazia acestei sărbători, tradiția impune ca pe 24 februarie să sărutăm, sau cel puțin să atingem, o persoană de sex opus.

Astfel, spun tradițiile, vom avea noroc în dragoste tot anul. Dacă nu vom urma datina de Dragobete, credințele populare spun că vom fi tot anul singuri și nu ne vom întâlni jumătatea decât după Dragobetele următor.

Dragobetele este sărbătoarea iubirii la români sau, cu alte cuvinte, Ziua Îndrăgostiților autohtonă, și marchează, totodată, și începutul primăverii. În tradiția populară se spune că Dragobetele este întocmai fiul babei Dochia și este reprezentat ca un tânăr chipeș și extrem de iubăreț care seduce fetele, de acolo și celebra zicală: ”Dragobetele sărută fetele!”.

Sărbătoarea Dragobetelui are o simbolistică bogată şi interesantă. Dragobetele îngemănează în esenţă sa atât începutul, cât şi sfârşitul – începutul unui nou anotimp şi al reînsufleţirii naturii, sfârşitul desfătărilor lumeşti căci începe Postul Sfânt al Paştelui. În vremuri de demult (în anumite zone chiar şi astăzi!), în această zi de mare sărbătoare, tinerii îmbrăcaţi în straie frumoase, cuviincioase obişnuiau să se strângă în păduri şi să culeagă în buchetele cele dintâi flori ale primăverii.

Culesul florilor se continua cu voie bună şi cântece, cu un fel de joc numit “zburătorit”. La ceasul prânzului, fetele porneau în fugă către sat, iar băieţii le fugăreau, încercând să le prindă şi să le dea un sărutat. Dacă băiatul îi era drag fetei, aceasta se lăsa prinsă, ulterior având loc şi sărutul considerat echivalent al logodnei şi al începutului iubirii între cei doi. Înspre seara, logodna urma să fie anunţată comunităţii satului şi membrilor familiei.

Cei care participau la sărbătoare, respectând tradiţia, erau consideraţi a fi binecuvântaţi în acel an. Ei vor avea parte de belşug, fiind feriţi în schimb de boli şi febră. Conform anumitor superstiţii din bătrâni, cei care nu sărbătoreau această zi erau pedepsiţi să nu poată iubi în acel an. Acest obicei dat naştere celebrei strigături sau ameninţări glumeţe “Dragobetele săruta fetele!”

Dacă vremea era mohorâtă în această zi, dacă era foarte frig, ploua sau ningea, tinerii se strângeau într-o casă “să facă de Dragobete”, să petreacă, să lege prietenii, să se ţină de jocuri şi ghiduşii. În anumite zone fetele tinere obişnuiau să arunce acuzaţii pentru farmecele de urâciune făcute împotriva rivalelor în iubire. De asemenea, tinerii flăcăi îşi crestau uşor braţul în forma unei cruci şi îşi atingeau tăieturile rostind jurământul de a rămâne pe viaţa fraţi de sânge.

Cu ocazia acestei zile, bătrânii satului acordau o îngrijire specială animalelor din ogradă, dar şi păsărilor. Bătrânii credeau că în această zi păsările îşi aleg perechea pe viaţă şi se urnesc în construirea cuiburilor. La sfârşit de iarnă şi început de primăvară, Dragobete oficia nunţirea păsărilor în cer. Sacrificarea animalelor este interzisă în această zi. În rostul împerecherii păsărilor nu ai voie să intervii, se crede. În anumite zone ale ţării, în această zi, tinerii îşi unesc destinele prin logodnă, promiţându-şi credinţa şi iubire.

Se spune că tinerele necăsătorite trebuie să strângă „zapada zânelor”, adică rămășițele de zăpadă pe care le întâlnesc în cale și apoi să le topească. Apa obținută astfel, se credea în trecut, că este magică și ajută la farmecele de iubire, iar fetele trebuie să se spele cu aceasta pe față pentru a fi frumoase și cuceritoare.

În anumite zone ale României, din pământ se scot rădăcini de spânz pe care oamenii le folosesc ulterior drept leac pentru vindecarea anumitor boli. Este obligatoriu ca în această zi bărbaţii să se afle în relaţii cordiale cu persoanele de sex feminin. Bărbaţii nu au voie să necăjească femeile şi nici să se angajeze în gâlcevi căci astfel îi aştepta o primăvară cu ghinion şi un an deloc prielnic. Atât băieţii, cât şi fetele au datoria de a se veseli în această zi pentru a avea parte de iubire întreg anul.

Dacă vor ca iubirea să rămână vie de-a lungul întregului an, tinerii care formează un cuplu trebuie să se sărute în această zi. Lucrările câmpului, ţesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sunt permise în această zi. În schimb, curăţenia este permisă, fiind considerată aducătoare de spor şi prospeţime. Nu ai voie să plângi în ziua de Dragobete. Se spune că lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri şi supărări în lunile care vor urma. În alte zone ale ţării, ajunul Dragobetelor este asemănător ca simbolistica noptii de Bobotează. Fetele tinere, curioase să îşi afle ursitul, îşi pun busuioc sfinţit sub pernă, având credinţa că Dragobetele le va ajuta să găsească iubirea adevărată.

sursa: libertatea.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba