Cu prilejul aniversării a 168 de ani de la înființarea Jandarmeriei Române, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean “Avram Iancu”Alba a desfășurat în ziua  azi, 30 martie a.c., un simpozion la Casa de Cultură a Sindicatelor care a avut  ca temă “Contribuția Jandarmeriei Române la Marea Unire”.

Au fost purtate discuții cu privire la contribuţia notabilă pe care a avut-o corpul Jandarmeriei Române la făurirea şi apărarea Marii Uniri. Alături de structurile de apărare naţională, Jandarmeria Română a avut o contribuţie notabilă la făurirea şi apărarea Marii Uniri, reconfirmând astfel, caracterul naţional al acestei instituţii, precum şi subordonarea ei comandamentelor statului şi naţiunii. În condiţiile extrem de grele şi complexe în care se afla ţara noastră la sfârşitul Primului Război Mondial, când haosul şi anarhia au atins cote maxime periclitând stabilitatea socială şi siguranţa statului, Jandarmeriei Române i-au fost încredinţate noi şi dificile misiuni, pentru apărarea şi consolidarea Marii Uniri pe care le-a îndeplinit cu abnegaţie şi multe sacrificii. Sunt de reţinut mutaţiile ce s-au produs pe linia dezvoltării structurilor la dimensiunile ţării întregite între hotarele sale fireşti.

Întrucât timpul nu permitea dezbaterea în Camera Deputaţilor şi în Senat a unei noi legi, la 19 mai 1918, la Iaşi, a fost emis un decret, sub rezerva ratificării lui ulterioare de către corpurile legiuitoare, prin care se modificau un număr de 23 de articole din Legea pentru organizarea Jandarmeriei Române. La 27 mai 1918, prin Înalt Decret, generalul Ludovic Mircescu a fost numit inspector general al Jandarmeriei.

La 12 noiembrie 1918, Jandarmeria Română asigură marea manifestaţie a populaţiei bucureştene când trupele cotropitoare sunt nevoite să părăsească Bucureştiul şi primirea cu flori a trupelor aliate conduse de generalul Henri Berthelot, care trecuse Dunărea venind în sprijinul armatei Române.

Jandarmii s-au confruntat şi cu încercările militarilor germani de a distruge podurile, şoselele şi căile ferate, locomotivele şi vagoanele, fabricile şi uzinele, de a scufunda şlepurile încărcate cu cereale, de a incendia imobilele, depozitele de alimente şi echipament care nu mai puteau fi transportate în Germania.

După realizarea Marii Unirii din 1918, se întreprind măsuri pentru organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei şi pe teritoriul Transilvaniei.

În conformitate cu hotărârile Adunării Naţionale de la Alba Iulia a fost constituit Sfatul Naţiunii Române, format din 150 de membrii, care a funcţionat până la unirea definitivă, ca parlament provizoriu al Transilvaniei. Organul executiv al acestuia a fost desemnat Consiliul Dirigent, cu sediul la Sibiu, avându-l ca preşedinte pe Iuliu Maniu. Ca şef al armatei şi al siguranţei publice a fost numit Ştefan Ciceo Pop, care a început imediat activitatea de organizare a Jandarmeriei, la sate, în Transilvania. La 30 decembrie 1918, Consiliul Dirigent a lansat un apel populaţiei pentru înrolarea în unităţile de jandarmi. Consiliul şi-a constituit ministere şi resorturi speciale în vederea asigurării ordinii şi siguranţei publice. Ministru de Interne a fost numit Iuliu Maniu, iar Ştefan Ciceo Pop, ministru de Război şi Siguranţă. Faptele expuse succint reliefează contribuţia militarilor jandarmi la toate etapele făuririi României Mari, precum şi la apărarea acesteia.

Jandarmeria Română s-a afirmat prin contribuţii notabile atât în Războiul reîntregirii naţionale, cât şi în îndeplinirea misiunilor primite pentru apărarea Marii Uniri, ca autentică componentă a sistemului militar de apărare naţională

Actul unirii Transilvaniei cu România pecetluit la Alba-Iulia, a avut un puternic ecou atât în ţară cât şi în străinătate. Aşadar moştenirea scumpă pe care am primit-o de la înaintaşii noştri ne obligă la a valorifica la maxim conştiinţa unităţii noastre şi de a lupta pentru păstrarea ei peste veacurile ce vor veni.

Astăzi prezenţa activă a jandarmilor în viaţa comunităţilor locale, prin acţiunile desfăşurate cotidian, constituie principalul reper al statutului Jandarmeriei de forţă sigură, credibilă, stabilă şi eficientă a statului român. Profesionalismul şi principialitatea, dovedite de jandarmi pe timpul misiunilor zilnice de combatere a faptelor antisociale ori pentru asigurarea şi restabilirea ordinii publice, în misiunile de pază şi protecţie instituţională sau pe timpul participării la limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă, constituie elementele care au conturat imaginea unei instituţii model în cadrul forţelor de ordine şi siguranţă publică.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE