De Sfântul Gheorghe, în Alba se păstrează de sute de ani obiceiuri prin care se marchează simbolic reînvierea naturii. Află de pe www.radiounirea.ro despre cel mai inedit dintre ele , ce presupune și în ce localități  se păstrează.

Obiceiurile populare de primăvară sunt legate de sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, unul dintre cei mai veneraţi sfinţi din calendarul ortodox, sărbătorit la data fixă în fiecare an – 23 aprilie. In tradiţia populară, Sfântul Gheorghe este cunoscut ca Sângeorz şi este considerat „un zeu al vegetaţiei, protector al naturii înverzite, al vitelor şi al oilor”.Patriarhia Română a decis ca Sfântul Gheorghe să nu fie sărbătorit pe 23 aprilie, în 2022, ca de obicei, ci pe 25 aprilie.

„În spiritualitatea populară, Sângeorz este cel de-al doilea stâlp calendaristic, alături de Sfântul Dumitru, denumit Sâmedru, iar între cele două divinităţi există o înţelegere cosmică. Sfântul Gheorghe este considerat şi o divinitate pastorală, fiindcă ziua sa de celebrare este considerată momentul de început al anului pastoral. Astfel, în trecut această sărbătoare era cinstită cu mult fast, timp de trei zile.

Borbolatiţa, obicei păstrat încă nealterat în satul Limba
Borbolatiţa – un obicei despre care se presupune că ar fi vechi de peste 1.000 de ani – se practică în sate precum Limba, Straja, Dumitra, Hăpria, Şeuşa, Teleac şi Drâmbar. La Limba, un sat de langă Alba Iulia, obiceiul este practicat în fiecare an de Sfântul Gheorghe sau, dacă Paştele cade după această sărbătoare, în primele zile după Învierea Domnului.Preşedintele Asociaţiei”Limbeni”, Dorin Bucur, povesteşte că obiceiul este extrem de vechi, fiind reînviat în ultimii ani cu sprijinul asociaţiei.”Obiceiul începe după-amiaza, când ceata de ficiori se adună în capul satului şi aleg pe cel care urmează să fie «borbolatiţă», apoi îl îmbracă în frunze de soc. Se formează alaiul care umblă prin sat de la o casă la alta, cântând un cântec ritual: «Doauă oauă şi mai doauă/ şi găina să se oauă/ ia mătuşă cratiţa/ udă Borbolatiţa, / vino de ne udă / cu galeata-leata / peste toata ceata; / cu ciubărul-bărul / peste tot poporul./ Să pornească ploile, / să curgă şiroaiele / să umple pâraiele. / să ude pământurile / să sporească grânele / să umple pătulele. / Doauă oauă şi mai doauă/ şi găina să se oauă/ Două ouă şi slănină/ şi-un ciubăr cu apă lină». Tinerii bat din palme, iar Borbolatiţa joacă un dans săltăreţ”, explică Dorin Bucur .El spune că, în timpul jocului sau după terminarea lui, este obligatorie udarea cu apă a Borbolatiţei ori a întregului alai. Borbolatiţa are în mâini un par lung cu frunze de soc în vârf, pe care îl foloseşte pentru a-i atinge pe cei care încearcă să-l ude şi care, odată atinşi, trebuie să intre în alai.”Pentru dansul lor sunt răsplătiţi prin daruri rituale ce semnifică abundenţa şi belşugul: ouă şi bani. După ce au terminat cu mersul prin sat, alaiul se retrage la o gazdă, unde se pregăteşte o păpăradă (papară cu slănină – n.r.) mare din ouăle adunate şi se petrece pe cinste”, mai spune Dorin Bucur.
La Limba, obiceiul are un specific aparte deoarece ceata Borbolatiţei se compune din toţi cei care doresc s-o însoţească: copii, feciori, fete, bărbaţi căsătoriţi, singurul lucru care are importanţă fiind păstrarea obiceiului. Colindatul prin sat începe abia după ora 17.00, când toată lumea este acasă. Borbolatiţa este aşteptată cu bucurie de tot satul şi dăruită cu ouă şi bani, daruri rituale ce semnifică abundenţa şi belşugul. Borbolatiţa este udată din belşug cu apă, moment esenţial al acestui ceremonial, menit să determine venirea unui an mănos, dar şi asigurarea prosperităţii colectivităţii. Modul de realizare a măştii folosite la obicei era identic pentru toate satele, existând diferenţieri doar în alegerea vegetaţiei. Iniţial, crengile de verdeaţă – gorun, scumpie sau soc – erau legate de corp cu sfoară, constituind o mască fixă, dar în ultimii ani verdeaţa este fixată de un schelet. Borbolatiţa îmbrăcată în verdeaţă reprezintă spiritul vegetaţiei, iar stropirea cu apă simbolizează ploaia, scrie mediafax.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE