Sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, prăznuită pe data de 9 martie, s-a suprapus peste începerea anului agricol tradițional și a generat o sărbătoare tradițională românească, Mucenicii sau Măcinicii.

În această zi, se trece la curățenia gospodăriei, dându-se foc gunoaielor strânse numai cu foc adus din casă, pentru a aduce căldura din casă și afară. În credința populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, zilele capricioase ale îngemănării iernii cu primăvara, lăsând loc zilelor moșilor, zile calde.

De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, pentru ca să iasă căldura și să intre gerul, sau jocul copiilor peste foc.

În ziua mucenicilor, în credința populară, se deschid mormintele și porțile Raiului, iar gospodinele fac, în cinstea Sfinților Mucenici, 40 de colaci numiți sfinți, mucenici sau brădoși.

În Moldova, mucenicii, numiți sfințișori, au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, și sunt copți din aluat de cozonac, apoi unși cu miere și nucă.

În Dobrogea, se păstrează aceeași formă antropomorfică, dar mucenicii sunt mai mici și sunt fierți în apă cu zahăr, cu scorțișoară și nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncați Sfinții Mucenici. În Muntenia, pe lângă brădoșii obișnuiți, se face o Uitata pentru morți, un mucenic mai mare, dar orb, pe care copii îl joacă în jurul focului și care este dedicat celor morți care pe timpul anului au fost uitați.

Ziua de 9 martie a rămas ziua când se prăzmuiesc cei 40 de Mucenici care şi-au dat sufletul pentru dăruirea totală faţă de Isus.
În această zi, în vremuri vechi în toate comunităţile rurale erau mai multe obiceiuri, printre care şi obiceiul de a se scoate plugul la arat. Toate plugurile din sat se adunau pe islazul sătesc unde, în faţa mulţimii adunate, era chemat preotul care făcea o slujbă de sfinţire a apei şi de stropire a fiecărui plug în parte. După acest ritual, plugarii mergeau pe câmpul ce trebuia arat şi trăgeau doar o brazdă simbolică, după care se ospătau pe brazdă şi eliberau şi hrăneau şi animalele de la car.
Din păcate aceast obicei al plugului a dispărut în zilele noastre, în special datorită faptului că tractorul a luat locul carelor cu boi sau cai.

Se consideră că dacă plouă în această zi, va ploua şi de Paşti; dacă tună, vara va fi prielnică tuturor culturilor; dacă îngheaţă în noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lungă.

În ziua de astăzi, singurul obicei care mai persistă este acela ca femeile să coacă sau să fiarbă în ziua de 9 martie 40 de figurine din aluat, numite „sfinţişori” sau „mucenici”. Mucenicii sunt făcuţi din aluat dospit şi au forma cifrei opt, care este considerată cifra echilibrului cosmic. După ce sunt scoşi din cuptor, ei se ung cu miere de albine şi se presară din belşug cu nuca pisată, după care se împart, pentru sufletul morţilor. Numărul lor trebuie să fie de 40 sau 44. Acest obicei se regăseşte în special în zona Moldovei, de aceea mucenicii se numesc mucenici moldoveneşti. În Oltenia se obişnuieşte să se facă mici colăcei în formă de 8 care să fie fierţi în zeamă dulce (mucenici olteneşti). În zona Ardealului nu există acest obicei al mâncatului de mucenici în această zi.

O altă tradiţie din această zi este ca bărbaţii să bea 40 de pahare de vin pentru a fii sănătoşi tot anul.  Acestea, se spune, că reprezintă sângele vărsat de cei 40 de sfinţi mucenici din cetatea Sevastei. Cei care nu pot să bea cele 40 de pahare cu vin, e bine ca măcar să guste vin în această zi de 9 Martie, sau să fie stropit cu vin, acesta însemnând sânge şi putere de muncă peste an.

Dacă în ziua de 8 martie, femeile au o zi a lor, ziua de 9 Martie, ziua Mucenicilor, poate fi considerată în tradiţia românească ca ziua bărbaţilor.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE