Educație și Cultură

415 ani de când Mihai Viteazul a înfăptuit prima unire

Publicat

acum 9 ani

în

27/05/2015

„O viață avem români… și-o cinste! Deșteptați-vă că am dormit destul!” sunt cuvintele lui Mihai Viteazul, când realizează prima unire politică a celor trei principate româneşti. Află mai multe despre istoria primei uniri româneşti de pe radiounirea.ro.

Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti, a deschis în istoria poporului român o nouă epocă, care va avea drept scop unirea celor trei principate române. Acesta a venit la tronul Ţării Româneşti într-o situaţie de cumpănă, într-o conjunctură internaţională complexă, când presiuni externe şi dificultăţi politice şi economice interne puneau sub semnul întrebării durabilitatea statului român.

Mihai Viteazul s-a dovedit a fi un bun organizator şi comandant militar, parcurgând între 1588-1593 întreaga ierarhie administrativ-politică a ţării. Domnia sa (1593-1601), prin evenimentele care au avut loc, cunoaşte două perioade distincte – dar strâns legate între ele: lupta de eliberare de sub dominaţia otomană (1594-1598), respectiv unirea politică a celor trei ţări române (1599-1601) .

Întru realizarea primului obiectiv Mihai-Viteazul a întreprins o serie de acţiuni: a făcut însemnate comenzi de armament în Transilvania, a refăcut atelierele de tunuri şi pulberăriile de la Târgovişte, a crescut dotarea artileristică, a dotat infanteria cu arme de foc portabile, a restructurat instituţiile tradiţionale în consens cu obiectivele politice şi cerinţele militare ale epocii, în fruntea unităţilor sale armate a numit oameni apropiaţi, persoane de nădejde, buni profesionişti, potriviţi locului şi momentului şi, nu în ultimul rând, a ştiut să-şi apropie masele largi populare, fără al căror aport nu şi-ar fi putut atinge obiectivele sale, cărora le-a dedicat totul, inclusiv viaţa.

A dus o serie de bătalii precum cele de la Călugăreni, Hîrşova, Brăila, Putineiu etc. După mai multe încercări de înlaturare a suzeranităţii otomane, Mihai-Viteazul a înţeles că acest lucru este posibil numai prin unirea eforturilor celer trei ţări româneşti.

Colaborarea însa s-a destrămat atît în urma instaurării în Moldova a domnului Ierimia Movilă, cît şi în Transilvania a cardinalului polonez Andrei Bathory. Aceştia încheind pace cu Imperiul Otoman i-au cerut lui Mihai să plece de la tronul ţării. În curând domnul Ţării Româneşti a hotărât o campanie peste munţi a cărei scop era cucerirea Transilvaniei. Hotărâtoarea bătălie dintre Mihai Viteazul şi Andrei Bathory a fost la 18-28 octombrie 1599. Victoria s-a dovedit a fi a lui Mihai Viteazul. La 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul îşi face intrarea în Alba Iulia. La 10 mai a fost cucerit Bacăul, iar la 16 mai 1600 Suceava a fost luată fără luptă, din cauza că apărătorii cetăţii s-au predat.

Astfel la 27 mai 1600 Mihai Viteazul a fost intitulat într-un hristov în care scria că el este „Domn al Ţării Româneşti, Ardealului şi Moldovei”. „O viață avem români… și-o cinste! Deșteptați-vă că am dormit destul!”, a spus domnitorul.

Realizând unificarea principatelor Mihai Viteazul a dorit ca acest fapt să dureze cât mai mult. Însă el a domnit cu cele trei ţări doar câteva luni. La începutul lui septembrie 1600 stările previlegiate din Transilvania se rascoală împotriva sa. În ajutorul lor a venit oastea Imperială şi în urma luptei de la 18 septembrie de la Miraslău, Mihai pierde Ardealul. În acelaşi timp Movileştii recapătă Moldova. În zorii zilei de 9 august 1601, stil vechi (19 august 1601, stil nou), Mihai Viteazul este asasinat mişeleşte din ordinul generalului Habsburgic Gheorghe Basta.

sursa: istoria.md

Publicitate

Educație și Cultură

„Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”, expoziție la muzeul albaiulian

Publicat

acum 19 ore

în

25/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Expoziție specială la muzeul albaiulian

Joi 25 aprilie, la ora 15.00, la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia va fi vernisată expoziția „Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”.

Înființat în secolul al XVI-lea de către Ignațiu de Loyola, Ordinul iezuit a jucat un rol important în viața ecleziastică și culturală a Europei, implicit a Transilvaniei. Societatea lui Isus, așa cum mai este cunoscut ordinul, a întemeiat școli, a construit biserici și a înființat tipografii. Activitatea iezuiților în Transilvania a fost întreruptă de mai multe ori din cauza vicisitudinilor istoriei, inclusiv în perioada relativ recentă, când ordinul a fost interzis în România, în anul 1948.

Piesele expuse oferă o imagine de ansamblu asupra activității iezuiților în Transilvania, multe dintre acestea fiind de o valoare remarcabilă. Astfel, sunt expuse obiecte de artă – tablouri –, elemente arhitecturale, obiecte de cult, documente, cărți vechi, textile și relicvarii care adăpostesc fragmente de os ale fondatorilor ordinului, dar și Sfânta Cruce.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 25 aprilie – 30 iunie.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, în parteneriat cu Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia, Episcopia Romano-Catolică Timișoara, Episcopia Romano-Catolică Satu Mare, Provincia Maghiară Iezuită Budapesta, Biblioteca Academiei Române – filiala Cluj-Napoca, Muzeul Haáz Rezső Odorheiu Secuiesc, Muzeul Secuiesc al Ciucului Miercurea Ciuc, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca și Biblioteca Județeană Satu Mare.

Citește mai mult

Educație și Cultură

Evenimentul ,,Împreună pentru Pământ”, la Alba Iulia: Cine a participat

Publicat

acum 22 de ore

în

25/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

La Alba Iulia, evenimentul ,,Împreună pentru Pământ”

Elevi ai Colegiului Tehnic ,,Apulum”, coordonați de profesoara Gabriela Oitea, au participat, în cursul zilei de vineri 19 aprilie, alături de studenți de la Universitatea ,,1 Decembrie 1918” din Alba Iulia la evenimentul ,,Împreună pentru Pământ”, organizat de Facultatea de Informatică și Inginerie, Departamentul de Cadastru, Inginerie Civilă și Ingineria Mediului, cu sprijinul Ministerului Educației pentru acivități extracurriculare științifice și al Consiliului Județean Alba.

Deschiderea evenimentului a avut loc joi 18 aprilie, vineri desfășurându-se probele practice de concurs.

În urma tragerii la sorți, elevii au făcut echipe de lucru împreună cu studenții, iar proiectele realizate de elevi /studenți au fost jurizate de cadre didactice universitare: lect. univ. Mihai Corcheș, lect. univ. Adina Mureșan, lect.univ. Izabella Marin Lazăr, precum și de profesoarele Ramona Humeniuc, Gabriela Pitea și Camelia Oțel.

Elevii Diana Puiu din clasa a XII-a A și Cătălin Mihai Cornea, din clasa a IX-a A, împreună cu echipa de studenți din care au făcut parte au obținut premiul al doilea, iar elevii Andrei Jurca, Larisa Radu și Adriana Zgâia, din clasa a IX-a A , respectiv Rareș Gîlea, Alexia Epurescu Bucur și Raul Baba, din clasa a XII-a A, au obținut mențiuni. Toți elevii participanți urmează specializarea tehnician chimist de laborator din cadrul Colegiului Tehnic „Apulum”.

Citește mai mult

Educație și Cultură

În Alba, sesiune județeană de formare a elevilor reprezentanți

Publicat

acum 2 zile

în

24/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Sesiune județeană de formare a elevilor reprezentanți, în Alba

În perioada 25-26 aprilie se va desfășura Sesiunea județeană de formare a elevilor reprezentanți, ediția 2024.

Aceasta va avea loc la Universitatea ,,1 Decembrie 1918’’ din Alba Iulia.

Pe parcursul celor două zile, elevii reprezentanți din întreg județul vor beneficia de ateliere tematice din sfera reprezentării elevilor, moderate de colegi de ai lor sau de invitați speciali, cu scopul de a îmbunătății procesul de a face vocea elevilor auzită la nivel județean.