Rămâi conectat

Știri

Ziua Veteranilor de Război pregătită la Alba Iulia: Acțiune de distribuire a unor pachete cadou cu ocazia Sărbătorilor de Paști

Publicat

în

Manifestări dedicate Zilei Veteranilor de Război – 29 Aprilie

Ministerul Apărării Naţionale organizează, în parteneriat cu Asociația „Alături de eroi”, împreună cu reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile, o serie de manifestări dedicate „Zilei Veteranilor de Război” – 29 aprilie, în București și în toate marile garnizoane din ţară.

Astfel, vineri, 23 aprilie va fi demarată campania „Alături de veterani” prin lansarea site-ului https://veteraniiromaniei.mapn.ro, pagină dedicată veteranilor celui de-Al Doilea Război Mondial ce va reuni povești de viață, informații cu privire la evenimentele dedicate acestora, precum și mărturii din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Campania, inițiată împreună cu mediul de afaceri și societatea civilă, se va desfășura pe parcursul mai multor zile și va include o acțiune de distribuire a unor pachete cadou cu ocazia Sărbătorilor de Paști, pentru toți cei 2.610 veterani de război de pe teritoriul României, precum și pentru cei opt din Republica Moldova.
De asemenea, în această perioadă vor fi organizate vizite la veteranii de război, expoziții și mese rotunde dedicate participării Armatei României la cel de-Al Doilea Război Mondial, precum și întâlniri ale conducerii MApN cu veteranii.
Acțiunea de distribuire va fi precedată de o primă activitate de împachetare a cadourilor care va avea loc luni, 26 aprilie, la Sala Unirii din Alba-Iulia, unde vor fi pregătite cadourile pentru veteranii de război domiciliați în 15 județe din centrul și vestul țării. Cel de-al doilea eveniment de împachetare se va desfășura marți, 27 aprilie, la Sala de Marmură a Palatului Cercului Militar Național, unde se vor pregăti cadourile pentru veteranii de război din municipiul București, județul Ilfov și din Republica Moldova, eveniment la care sunt așteptate să participe personalități marcante, reprezentanți ai autorităților centrale și locale, ai mediului de afaceri, cultural, ai societății civile și tineri voluntari.
Pe parcursul aceleiași zile, la sediul Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” din București, vor fi pregătite cadourile pentru veteranii de război din celelalte 25 de județe din zona de sud și est a României.
Distribuirea pachetelor către veteranii de război se va desfășura în perioada 27-30 aprilie. Echipele de distribuire a cadourilor în țară sunt constituite din personal al unităţilor militare din țară, sprijiniți de voluntari, membri ai asociațiilor și fundațiilor neguvernamentale de profil. Membrii echipelor de distribuire vor fi testați pentru depistarea COVID-19 cu ajutorul unor teste rapide antigen puse la dispoziție de către organizatori.
Joi, 29 aprilie, ministrul apărării naționale și șeful Statului Major al Apărării vor participa la o întâlnire informală cu doi veterani de război, un elev de colegiu militar, un student militar și un militar-veteran al teatrelor de operații.
Ceremonia militară de depunere de coroane, jerbe sau buchete de flori, organizată cu ocazia sărbătoririi Zilei Veteranilor de Război, va avea loc joi 29 aprilie, începând cu ora 9.30 la Monumentul Eroilor Patriei din București. De asemenea, ceremonii similare se vor desfășura, pe parcursul lunii aprilie, în țară și în străinătate, la opere comemorative, cimitire și monumente care omagiază sacrificiul militarilor români căzuți în cel de-Al Doilea Război Mondial.
Totodată, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, cu sprijinul cadrelor militare din județele Alba, Mureș și Vâlcea și al voluntarilor, membri ai asociațiilor și fundațiilor neguvernamentale de profil, derulează, în lunile aprilie și mai, activități de îngrijire a unor morminte și opere comemorative ale eroilor și veteranilor de război.
În același timp, Ministerul Apărării Naționale derulează campania „Voci de dincolo de Veac”, prin care sunt culese poveștile de viață ale veteranilor de război, proiect care are ca partener media Televiziunea Română, în vederea realizării unor materiale video cu caracter documentar.
Acțiunile dedicate Zilei Veteranilor de Război includ și transmiterea în direct, în seara zilei de joi, 29 aprilie, pe pagina de Facebook a MApN, a Slujbei Deniei celor 12 Evanghelii de la Biserica Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”, la finalul căreia preotul militar va transmite un mesaj veteranilor de război.
Activitățile derulate în cadrul campaniei „Alături de veterani” vor fi organizate cu sprijinul Jidvei România (sponsor principal), RePatriot – Romanian Business Leaders, Fan Courier, Ceccar, Euromedia, DDS Diagnostic, Kandia, Bithat Solutions-Documenta, Pukka, IT Embassy, Omega Food și Neo Vision.
Toate activitățile desfășurate cu ocazia Zilei Veteranilor de Război se vor organiza cu respectarea măsurilor stabilite de autorități pentru prevenirea și limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României

Publicat

în

La 9 mai, sărbătorim proclamarea Independenței de Stat a României

La 9 mai 1877 a fost proclamată Independenţa României ca urmare a declanşării Războiului de Independenţă al României, parte a Războiul ruso-turc din anii 1877 – 1878.

În 1877, la această dată, ministrul de Externe de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara în Camera Deputaţilor: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”. A doua zi, pe 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou şi votată de către Camerele reunite, după care a fost promulgată de către domnitorul Carol I şi publicată în Monitorul Oficial. După făurirea statului naţional român, în 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, statul român a trecut la înfăptuirea unei serii de reforme pentru modernizării ţării care au constituit temelia proclamării şi, ulterior, a cuceririi independenţei de stat. România continua să fie vasală Imperiul Otoman, era silită să recunoască suzeranitatea otomană, să plătească un tribut anual şi să accepte stăpânirea Porţii în Dobrogea, la gurile Dunării, iar independenţa ţării devenise un ideal al tuturor românilor. Războiul ruso-turc, izbucnit în aprilie 1877, a constituit ocazia ideală pentru ca România să-şi câştige independenţa, iar implicarea ţării, oficializată prin actele adoptate de Adunarea Deputaţilor şi de Senat, în zilele de 29 şi 30 aprilie 1877, a decis soarta conflictului şi stabilirea învingătorilor. Pe acest fond, la 9 mai 1877, ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu spunea: ‘Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa’. A doua zi, pe 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou, de Camerele reunite, după care domnitorul Carol I a acceptat-o proclamând Independenţa de Stat a României.

La 9 mai 1877 a fost proclamată Independenţa României ca urmare a declanşării Războiului de Independenţă al României, parte a Războiul ruso-turc din anii 1877 – 1878. La începutul anului 1877, vasală Imperiul Otoman, România era silită să recunoască suzeranitatea otomană, să plătească un tribut anual şi să accepte stăpânirea Porţii în Dobrogea, la gurile Dunării, iar independenţa ţării devenise un ideal al tuturor românilor. Astfel, izbucnirea Războiul ruso-turc în aprilie 1877, a reprezentat ocazia ideală pentru a profita de contextul internaţional în realizarea independenţei României. În aprilie 1877, România a semnat convenţia cu Rusia prin care permitea armatei ruse să treacă pe teritoriul ei şi să ocupe linia Dunării până la gura Oltului. În temeiul aceleiaşi convenţii, armata română s-a angajat să fie concentrată în Oltenia de sud. La 9 mai 1877, ministrul de Externe de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara în Camera Deputaţilor: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare… Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa”. A doua zi, la 10 mai, Camerele reunite au proclamat şi votat independenţa României, iar domnitorul Carol I a promulgat-o, fiind apoi publicată în Monitorul Oficial. Totodată, Guvernul român a hotărât încetarea plăţii tributului de 914.000 lei, suma fiind direcţionată către bugetul Armatei.

Pe front, în iunie, trupele ruse au trecut Dunărea şi au început operaţiile pe teritoriul Imperiului Otoman, dar s-au lovit de rezistenţa lui Osman Paşa, la Plevna, fiind nevoite să oprească înaintarea. Astfel, 38.000 de soldaţi români şi 108 tunuri, parte a Diviziilor 2 şi 4 infanterie şi a unei divizii de rezervă, au intrat în toiul războiului de peste Dunăre, potrivit Enciclopedia României. La 30 august 1877, trupele române şi ruse vor porni un atac urmat de cucerirea redutei Griviţa 1 de către români. Două luni mai târziu, românii au cucerit şi cetatea Rahova. Plevna a reuşit să reziste până la 28 noiembrie, fiind încercuită de trupele ruso-române. Osman Paşa a încercat să străpungă încercuirea şi să se retragă, dar manevra sa a eşuat, astfel încât el şi armata sa s-au predat. După căderea Plevnei, trupele române au trecut la asedierea Vidinului, iar cele ruse au pornit în grabă către Constantinopol. După ce au cucerit Plovdiv (Filipopol) şi Edirne (Adrianopol) şi au ajuns în apropierea capitalei la 18 ianuarie 1878, Turcia a fost nevoită să ceară un armistiţiu. În acest context, la 19 februarie 1878 s-a semnat tratatul de la San Stefano. Tratatul recunoştea, printre altele, independenţa României, întărită la Congresul de la Berlin din vara anului 1878. România a fost recunoscută ca stat independent şi i s-a restabilit autoritatea asupra Dobrogei. Portului Constanţa i-a fost asigurat accesul direct la Marea Neagră. Rusia câştiga, însă, gurile Dunării şi relua în stăpânire judeţele din sudul Basarabiei, care fuseseră retrocedate României prin tratatul de pace de la Paris din 1856.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Joia din Săptămâna Luminată: Ce nu ai voie să faci în această primă joi după Paște

Publicat

în

Joia din Săptămâna Luminată: Ce nu ai voie să faci în această primă joi după Paște

Săptămâna Luminată este prima săptămână de după Duminica Paștilor. Este o perioadă foarte importantă pentru lumea creștină, în care se spune că porțile Raiului sunt larg deschise.

Se spune în popor că Săptămâna Luminată este consacrată morților. Această este denumită și Săptămâna Blajinilor sau Paștile Morților.

Conform unei tradiții populare, în această perioadă Raiul este deschis, iar cei adormiți sunt primiți în Rai, indiferent de păcatele pe care le-au făcut de-a lungul vieții. Pentru creștinii greco-catolici această perioadă simbolizează victoria. Credincioșii ortodocși și greco-catolici nu țin post până duminică, iar tradiția spune că, după cel mai lung post de peste an, urmează cea mai puțin restrictivă săptămână pentru creștini. În această perioadă, toate lucrurile se umplu de lumina sfântă a învierii Domnului, în biserică se sting toate luminile și numai candela de pe Sfântă Masă din Sfântul Altar rămâne aprinsă, prevestind parcă intrarea într-o săptămână cu totul aparte. Spațiul întunecos reprezintă chipul morții și al iadului în care a coborât Hristos cu sufletul Său. Candela aprinsă de pe Sfânta Masă este sufletul viu și îndumnezeit al Mântuitorului coborât la iad.

Joia Luminată

Joia Luminată mai e numită şi Joia Verde, iar tradițional, este o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Tradiția populară spune că cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, în unele zone rurale, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Sfânta Mercurie, Miercurea din Săptămâna Luminată: Tradiții și superstiții

Publicat

în

Sfânta Mercurie, Miercurea din Săptămâna Luminată: Tradiții și superstiții

Săptămâna care urmează praznicului Învierii Domnului este numită Săptămâna Luminată. În vechime, Botezul era săvârșit în noaptea de Paști. Cei botezați erau numiți „luminați” și purtau haine albe în toată săptămâna de după Paști.

Sunt persoane care afirmă că de la purtarea hainelor albe, această săptămâna a primit numele de Săptămâna Luminată.

În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri și vineri sunt zile cu „hărți”. Biserica ne oferă dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului. Conform Tipicului Sfântului Sava, miercurea și vinerea, în perioadă cuprinsă între Învierea Domnului și Duminică Tuturor Sfinților (prima după Rusalii), avem „dezlegare la peste”.

De la Învierea Domnului și până la Rusalii, nu se fac metanii, ci doar închinăciuni. Începând din Duminica Sfintelor Paști și până la Înălțarea Domnului, la Liturghie se cântă Axionul Paștilor: „Îngerul a strigat …”, iar credincioșii se salută cu cuvintele: „Hristos a înviat!” și răspund: „Adevărat a înviat!”

În Săptămâna Luminată nu se citește Psaltirea şi nu se fac parastase pentru cei trecuți la cele veșnice. Slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată sunt oficiate după o rânduială specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii.

Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă. O veche tradiție aminteşte că femeile care nu respectă tradiția vor atrage în casa lor ghinioanele, iar în familia respectivă, gospodina nu va avea ” ce să pună pe masă” tot anul.

Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după 50 de zile Paști, de Rusalii, conform creștinootodox.ro.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba