Știri

Zilierii nu vor putea presta activităţi pentru acelaşi beneficiar mai mult de 90 de zile pe an

Publicat

acum 6 ani

în

13/04/2018

Legislația privind muncitorii zilieri a fost modificată. În Monitorul Oficial nr. 0313 din 10 aprilie 2018 a fost publicată Legea nr. 86/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

Ca și noțiune, zilierul este persoana fizică ce are capacitate de muncă şi care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional, pentru un beneficiar, contra unei remuneraţii.

Durata activităţii ocazionale prestată de un zilier este de minimum o zi, corespunzător cu 8 ore de muncă, iar durata zilnică nu poate depăși 12 ore. Zilierul minor care are capacitatea de muncă va putea lucra 6 ore pe zi, dar nu mai mult de 30 de ore pe săptămână.

Ca regulă generală, niciun zilier nu poate presta activităţi pentru acelaşi beneficiar pe o perioadă mai lungă de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic.

Legea nr. 86/2018 aduce ca și noutate faptul că de la această regulă există și excepții, respectiv pentru zilierii care prestează activități în următoarele domenii:

creșterea animalelor în sistem extensiv prin pășunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor;
activități sezoniere în cadrul grădinilor botanice din subordinea universităților acreditate;
activități sezoniere în domeniul viticol.

În toate aceste situații menționate în mod expres de lege perioada nu poate depăși 180 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic.

Reamintim aspectul foarte important că beneficiarul activităților sezoniere nu poate utiliza zilieri pentru desfăşurarea unor activităţi în beneficiul unui terţ.

Munca necalificată cu caracter ocazional se poate presta doar în anumite domenii de activitate prevăzute de art. 13 din Legea nr. 52/2011, după cum urmează:

agricultură, vânătoare şi servicii anexe;
silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere;
pescuit şi acvacultură;
colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase;
recuperarea materialelor;
comerţ cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii;
activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor;
publicitate;
activităţi de interpretare artistică – spectacole, activităţi-suport pentru interpretarea artistică – spectacole şi activităţi de gestionare a sălilor de spectacole;
activităţi de cercetare-dezvoltare în biotehnologie, activităţi de cercetare-dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie;
activităţi de cercetare-dezvoltare în ştiinţe sociale şi umaniste;
activităţi de întreţinere peisagistică – plantarea, îngrijirea şi întreţinerea de parcuri şi grădini, cu excepţia facilităţii de locuit particulare;
creşterea materialului săditor – creşterea plantelor ornamentale, inclusiv gazon pentru transplantare, operaţiuni de îngrijire/curăţare a pomilor, activităţi ale pepinierelor, cu excepţia celor pentru arbori de pădure;
activităţi ale grădinilor zoologice, botanice şi ale rezervaţiilor naturale;
creşterea şi reproducţia animalelor semidomesticite şi a altor animale;
hoteluri şi alte facilităţi de cazare; facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată – tabere de copii;
facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată – cabane;
activităţi ale bazelor sportive;
activităţi ale cluburilor sportive;
activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente.

Legea nr. 86/2018 introduce câteva domenii de activitate în care poate fi folosită munca zilierilor, astfel:

* restaurante – clasa 5610;

* alte activități de alimentație – clasa 5629;

* baruri și alte activități de servire a băuturilor – clasa 5630.

Actul normativ introduce și un capitol distinct destinat intermedierii între cererea și oferta de muncă zilieră, respectiv modului în care se face punerea în legătură a beneficiarilor cu zilierii. Această intermediere se realizează de către agențiile de intermediere, ce trebuie să fie acreditate.

Zilierii care ocupă un loc de muncă prin intermedierea realizată de o agenție acreditată pot presta activități pentru același beneficiar pe o perioadă de maximum 180 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic.

Sursa.republica.ro

Alte articole etichetate cu:90 de zile acelasi beneficiar ativitati pe an presta zilierii

Publicitate

Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

acum o oră

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.

Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

acum 5 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.

Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.

Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.

În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

acum 6 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro