În Clasificarea Ocupațiilor din România (COR) se va introduce ocupația de administrator de condominii, potrivit unui proiect de act normativ aflat acum în dezbatere publică. O modificare necesară pentru că administratorii au nevoie de calificarea corespunzătoare până în septembrie.
În plus, schimbarea se impunea de la sine, pentru că, altfel, nu se poate aplica noua legislație a asociațiilor de proprietari, adoptată anul trecut și ale cărei prevederi rămân doar pe hârtie până când în COR va fi înscrisă ocupația de administrator de condominii.
De curând, la Ministerul Muncii a fost pus însă în dezbatere un proiect de ordin cu modificări la COR prin care se urmărește inclusiv introducerea noii denumiri. Proiectul, ce trebuie adoptat de ministru și publicat în Monitorul Oficial, înlocuiește în COR ocupația de administrator imobile cu cea de administrator de condominii, cu păstrarea aceluiași cod 515303 în grupa de bază 5153 Administratori de clădiri. Noua lege a asociațiilor le impune administratorilor de bloc aflați acum în funcție să își procure, până în septembrie anul acesta, atestate profesionale pentru certificarea ca administrator de condominii. Certificatul de calificare profesională necesar pentru a desfășura activitatea de administrator trebuie să se elibereze pentru ocupația de administrator de condominii, conform Legii nr. 196/2018, ca să le servească din punct de vedere legal administratorilor.
După cinci luni de când legea a fost adoptată, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) a reușit să adopte și să publice în Monitorul Oficial, modelul regulamentului de condominiu, document care trebuie să existe obligatoriu în toate blocurile din România. Documentul trebuie adoptat de către toate asociațiile de proprietari până cel târziu în luna septembrie a anului curent. Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nr. 1058/2019, privind aprobarea conținutului-cadru al statutului asociației de proprietari și al regulamentului condominiului, a fost publicat în Monitorul Oficial, pe 25 februarie 2019 și a intrat în vigoare pe 27 februarie 2019. Noua lege (196/2018) obligă proprietarii să aprobe un regulament de condominiu până pe 28 septembrie 2018. Regulamentul de ordine interioară trebuie dezbătut și votat de toți asociații. Regulile vor trebui respectate de toți proprietarii și chiriașii din condominiu.
Sursa: dcbusiness.ro
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
ZIUA EUROPEI este de fapt o triplă sărbătoare pentru poporul român: proclamarea independenţei de stat a României la 9 mai 1877, Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de- Al Doilea Război Mondial la 9 mai 1945 şi Ziua Europei.
Proclamarea independenţei statale la 9 mai 1877 nu a fost un act spontan, ci o încununare a strădaniilor tot mai numeroase din acei ani, o aruncare peste bord a ultimei verigi a suzeranităţii otomane.
În acea zi memorabilă, Mihail Kogălniceanu declara în Parlamentul ţării: ‘Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare’. Independenţa astfel proclamată trebuia consfinţită şi apărată pe câmpul de lupta spre a putea fi impusă forţelor militare turceşti şi recunoscută apoi de puterile europene.
Al doilea eveniment se referă la ziua de 9 mai 1945, zi în care Aliaţii din cel de-al doilea război mondial au obţinut victoria împotriva Germaniei naziste, punând astfel capăt celei mai pustiitoare conflagraţii din istoria continentului european.
Cel de al treilea eveniment este ZIUA EUROPEI – ‘Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă. Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice… Nu am reuşit să realizăm o Europă unită şi ne-am confruntat cu războaie’.
ZIUA EUROPEI. Istoric
În fiecare an, la 9 mai, se serbează Ziua Uniunii Europene, pentru a marca istorica declaraţie de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state.
Decizia a fost luată de Consiliul European de la Milano, în 1985.
Declaraţia Schuman a stat la baza amplului proces de construcţie a unei Europe unite. Statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE).
Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre.
Ulterior, la acest complex proiect de construcţie europeană s-au alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), iar la 1 mai 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria şi la 1 ianuarie 2007 Bulgaria şi România. Uniunea Europeană are în prezent 27 de state membre.
Printre evenimentele de diplomaţie publică şi culturală care au loc cu acest prilej se numără manifestările comune organizate sub egida preşedinţiei Uniunii Europene: mese rotunde, expoziţii de carte şi fotografii, proiecţii de filme artistice şi documentare, distribuirea de materiale promoţionale despre ţările europene. Acţiunile dedicate sărbătoririi acestei Zile europene continuă pe tot parcursul lunii mai.
Ziua Uniunii Europene nu înseamnă numai data de naştere a proiectului european, ci şi o zi a bucuriei de a fi împreună, o zi a voinţei de solidaritate, o zi a marii comunităţi din care fac parte toţi cetăţenii UE. Poate fi definită, astfel, ca ziua cetăţenilor unei ‘Europe Unite’, care s-a construit de-a lungul deceniilor ca o unitate în diversitate.
Cât de europeni se simt românii
Un studiu realizat anul trecut arată că peste 65% dintre români consideră că aderarea la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 23% dintre ei afirmă contrariul.
Procentul românilor care se consideră cetățeni europeni este de 71,4%, față de 68,6% în mai 2014. Ponderea celor care nu se consideră cetățeni europeni este sensibil mai scăzută în aprilie 2015 (22,6%), față de mai 2014 (27,7%).
Românii asociază în primul rând Uniunea Europeană cu dreptul la liberă circulație (84%). Urmează cu 72,7% democrația și drepturile omului și pacea cu țările vecine (72,4%). 67,5% dintre locuitorii ţării privesc UE ca un furnizor de securitate și siguranță, răspunsurile la acest item fiind influențate și de faptul că în contextul tensionat din regiune, apartenența la UE a fost prezentată și percepută ca un factor determinant în asigurarea securității României.
În acelaţi timp, 63% dintre respondenți asociază Uniunea Europeană cu dezvoltarea economică, 58,9% cu locurile de muncă, 58,9% cu lupta împotriva corupției, iar 54,1% cu exploatarea resurselor naturale.
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
La 9 mai, sărbătorim proclamarea Independenței de Stat a României
La 9 mai 1877 a fost proclamată Independenţa României ca urmare a declanşării Războiului de Independenţă al României, parte a Războiul ruso-turc din anii 1877 – 1878.
În 1877, la această dată, ministrul de Externe de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara în Camera Deputaţilor: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”. A doua zi, pe 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou şi votată de către Camerele reunite, după care a fost promulgată de către domnitorul Carol I şi publicată în Monitorul Oficial. După făurirea statului naţional român, în 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, statul român a trecut la înfăptuirea unei serii de reforme pentru modernizării ţării care au constituit temelia proclamării şi, ulterior, a cuceririi independenţei de stat. România continua să fie vasală Imperiul Otoman, era silită să recunoască suzeranitatea otomană, să plătească un tribut anual şi să accepte stăpânirea Porţii în Dobrogea, la gurile Dunării, iar independenţa ţării devenise un ideal al tuturor românilor. Războiul ruso-turc, izbucnit în aprilie 1877, a constituit ocazia ideală pentru ca România să-şi câştige independenţa, iar implicarea ţării, oficializată prin actele adoptate de Adunarea Deputaţilor şi de Senat, în zilele de 29 şi 30 aprilie 1877, a decis soarta conflictului şi stabilirea învingătorilor. Pe acest fond, la 9 mai 1877, ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu spunea: ‘Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa’. A doua zi, pe 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou, de Camerele reunite, după care domnitorul Carol I a acceptat-o proclamând Independenţa de Stat a României.
La 9 mai 1877 a fost proclamată Independenţa României ca urmare a declanşării Războiului de Independenţă al României, parte a Războiul ruso-turc din anii 1877 – 1878. La începutul anului 1877, vasală Imperiul Otoman, România era silită să recunoască suzeranitatea otomană, să plătească un tribut anual şi să accepte stăpânirea Porţii în Dobrogea, la gurile Dunării, iar independenţa ţării devenise un ideal al tuturor românilor. Astfel, izbucnirea Războiul ruso-turc în aprilie 1877, a reprezentat ocazia ideală pentru a profita de contextul internaţional în realizarea independenţei României. În aprilie 1877, România a semnat convenţia cu Rusia prin care permitea armatei ruse să treacă pe teritoriul ei şi să ocupe linia Dunării până la gura Oltului. În temeiul aceleiaşi convenţii, armata română s-a angajat să fie concentrată în Oltenia de sud. La 9 mai 1877, ministrul de Externe de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara în Camera Deputaţilor: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare… Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa”. A doua zi, la 10 mai, Camerele reunite au proclamat şi votat independenţa României, iar domnitorul Carol I a promulgat-o, fiind apoi publicată în Monitorul Oficial. Totodată, Guvernul român a hotărât încetarea plăţii tributului de 914.000 lei, suma fiind direcţionată către bugetul Armatei.
Pe front, în iunie, trupele ruse au trecut Dunărea şi au început operaţiile pe teritoriul Imperiului Otoman, dar s-au lovit de rezistenţa lui Osman Paşa, la Plevna, fiind nevoite să oprească înaintarea. Astfel, 38.000 de soldaţi români şi 108 tunuri, parte a Diviziilor 2 şi 4 infanterie şi a unei divizii de rezervă, au intrat în toiul războiului de peste Dunăre, potrivit Enciclopedia României. La 30 august 1877, trupele române şi ruse vor porni un atac urmat de cucerirea redutei Griviţa 1 de către români. Două luni mai târziu, românii au cucerit şi cetatea Rahova. Plevna a reuşit să reziste până la 28 noiembrie, fiind încercuită de trupele ruso-române. Osman Paşa a încercat să străpungă încercuirea şi să se retragă, dar manevra sa a eşuat, astfel încât el şi armata sa s-au predat. După căderea Plevnei, trupele române au trecut la asedierea Vidinului, iar cele ruse au pornit în grabă către Constantinopol. După ce au cucerit Plovdiv (Filipopol) şi Edirne (Adrianopol) şi au ajuns în apropierea capitalei la 18 ianuarie 1878, Turcia a fost nevoită să ceară un armistiţiu. În acest context, la 19 februarie 1878 s-a semnat tratatul de la San Stefano. Tratatul recunoştea, printre altele, independenţa României, întărită la Congresul de la Berlin din vara anului 1878. România a fost recunoscută ca stat independent şi i s-a restabilit autoritatea asupra Dobrogei. Portului Constanţa i-a fost asigurat accesul direct la Marea Neagră. Rusia câştiga, însă, gurile Dunării şi relua în stăpânire judeţele din sudul Basarabiei, care fuseseră retrocedate României prin tratatul de pace de la Paris din 1856.
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
Joia din Săptămâna Luminată: Ce nu ai voie să faci în această primă joi după Paște
Săptămâna Luminată este prima săptămână de după Duminica Paștilor. Este o perioadă foarte importantă pentru lumea creștină, în care se spune că porțile Raiului sunt larg deschise.
Se spune în popor că Săptămâna Luminată este consacrată morților. Această este denumită și Săptămâna Blajinilor sau Paștile Morților.
Conform unei tradiții populare, în această perioadă Raiul este deschis, iar cei adormiți sunt primiți în Rai, indiferent de păcatele pe care le-au făcut de-a lungul vieții. Pentru creștinii greco-catolici această perioadă simbolizează victoria. Credincioșii ortodocși și greco-catolici nu țin post până duminică, iar tradiția spune că, după cel mai lung post de peste an, urmează cea mai puțin restrictivă săptămână pentru creștini. În această perioadă, toate lucrurile se umplu de lumina sfântă a învierii Domnului, în biserică se sting toate luminile și numai candela de pe Sfântă Masă din Sfântul Altar rămâne aprinsă, prevestind parcă intrarea într-o săptămână cu totul aparte. Spațiul întunecos reprezintă chipul morții și al iadului în care a coborât Hristos cu sufletul Său. Candela aprinsă de pe Sfânta Masă este sufletul viu și îndumnezeit al Mântuitorului coborât la iad.
Joia Luminată
Joia Luminată mai e numită şi Joia Verde, iar tradițional, este o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Tradiția populară spune că cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, în unele zone rurale, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
