Societate
Via principalis, musai de văzut în Alba Iulia
Musai de văzut în Alba Iulia, Via principalis
Patrulater, cu câte o poartă amplasată pe fiecare latură și cu drumuri principale care făceau legătura între porțile situate pe laturi opuse; astfel, a fost proiectat castrul de la Apulum, de către inginerii și arhitecții Imperiului Roman, în urmă cu aproape două milenii.
Dacă vă întrebați cum arătau drumurile care brăzdau anticul Apulum, vă spunem că la Alba Iulia se păstrează un segment din Via principalis. Era drumul care lega porțile principale ale castrului, de sud și de nord.
Via principalis trecea prin fața „Principiei” castrului roman de la Apulum, adică sediul comandamentului Legiunii a XIII-a Gemina. Aici, o parte a clădirii de acum 1800 de ani este valorificată în Muzeul Principia.
Pe artera pavată cu lespezi de piatră treceau carele cu sare, ulei, vin, dar și echipamente militare necesare locatarilor castrului. Vestigiile drumului pe care au pășit soldații romani au ieșit la iveală pe parcursul lucrărilor pentru proiectele de reabilitare a Cetății Alba Carolina.
După campania arheologică s-a ales conservarea și păstrarea la suprafață a unei zone lângă strada Mihai Viteazul, artera principală a Cetății. Cei care ajung aici pot vedea lespezi ale drumului păstrate in situ, dar și canalul de cărămidă poziționat sub axul longitudinal al drumului, ce avea scopul de a asigura drenajul acestuia.
Porțiunea centrală a drumului era flancată de două șiruri de lespezi de piatră, prevăzute pe margine cu canturi. Asta, pentru a preîntâmpina derapajul carelor ce alimentau tabăra militară cu alimente și echipament militar.
Restauratorii au valorificat și segmente din rigolele laterale amenajate de romani pentru scurgerea apelor pluviale, dar și coloanele porticus-ului, galeria acoperită care străjuia drumul de o parte și cealaltă. Urmele castrului roman de la Apulum, cercetate arheologic și puse în valoare turistic, figurează pe „Ruta culturală europeană a împăraților romani și a vinului de-a lungul Dunării”.
sursa: albaiuliaqr.ro
ȘTIRI
10 februarie: Sfântul Haralambie, apărător de ciumă și de foamete. Tradiții și superstiții
Sfântul Haralambie este sărbătorit de către Biserica Ortodoxă la data de 10 februarie a fiecărui an. Este cunoscut mai ales datorită faptului că era apărător împotriva foametei. Este cel mai bătrân mucenic prăznuit de către creștini.
Sfântul Haralambie a fost episcop la cetatea Magnezia situată în Asia Mică. Odată cu începerea prigonirii creștinilor de către Septimiu Sever, a fost arestat la ordinele proconsulului Lucian.
Acesta și-a închinat viața pentru a-l sluji pe Iisus Hristos și pentru a-i îndruma, sprijini, sfătui și învăța pe credincioși în acea perioadă de persecuție.
Sfântul Haralambie. Tradiții și superstiții
O serie de superstiţii sunt legate de această sărbătoare. Femeile obișnuiau să înconjoare casa de trei ori, în pielea goală. Se spunea că astfel se ţin departe spiritele rele.
Se crede că Sfântul Haralambie este cel care ia sufletul omului când moare. Celui care lucrează în această zi se spune că îi iese sufletul cu chinuri.
De asemenea, se spune că sfântul apără oamenii şi vitele de boli, dar şi de fiarele pădurii.
Tradiţia spune că femeile trebuie să facă, în această zi sfântă, un colăcel, pe care îl coc înainte de răsăritul soarelui, îl rup în patru bucăţi pe care le aruncă în cele patru puncte cardinale.
Dacă în ziua de Sf. Haralambie plouă, se spune ca va mai ploua încă 40 de zile.
Lucian, proconsulul cetații Magnezia s-a arătat foarte deranjat de faptul că Haralambie continuă să convertească foarte mulți păgâni la creștinism, așa
că a decis să ordone arestarea lui Haralambie. Pentru a nu-l tortura și pentru a-i cruța viața, Lucian i-a cerut lui Haralambie să se închine zeilor păgâni. Haralambie a refuzat categoric acest lucru, iar Lucian a ordonat că Haralambie să fie torturat, în ciuda vârstei sale înaintate, până când acesta va renunța la credința sa (avea 113 ani).
I-au jupuit pielea de pe tot corpul, supunându-l la chinuri inimaginabile. I-au rupt carnea cu cârlige de fier și l-au jupuit de piele, timp în care sfântul le mulțumea călăilor săi, spunând: „Vă mulțumesc, fraților, că mi-ați reînnoit sufletul care dorește să se unească cu veșnicia!”. Văzând că sfântul rabdă durerile fără să scoată vreun cuvânt rău, doi soldați care îl păzeau, Porfirie și Vaptos au mărturisit credința lor în Hristos, dar au fost omorâți pe loc, prin tăierea capului cu sabia. La fel, alte trei femei care au văzut puterea sfântului de a îndura chinurile, L-au lăudat pe Hristos și au fost și ele imediat martirizate.
Se spune că proconsulul Lucian, cuprins de mânie, a apucat el însuși instrumentele de tortură, începând să-l rănească pe sfântul martir, când deodată mâinile i-au căzut ca secerate de sabie, rămânându-i atârnate de corpul sfântului. Atunci, l-a scuipat în față pe sfânt, dar gura i s-a strâmbat și i s-a întors la ceafă. Lucian, disperat, l-a implorat pe sfânt să-l salveze cu rugăciunile sale și să se milostivească de el. Sfântul martir, în bunătatea lui, s-a rugat pentru Lucian, care s-a vindecat pe loc.
La vederea acestor minuni, mulți dintre cei prezenți au trecut la creștinism, printre care și Lucian, care a căzut la picioarele sfântului episcop și l-a rugat să-l boteze. De asemenea, proconsulul Lucian a oprit persecutarea creștinilor din provincia pe care o guverna, intenționând să-i raporteze împăratului toate cele întâmplate. Între timp, Haralambie a făcut multe alte minuni, ca vindecarea unor bolnavi, redarea vederii unui orb, și chiar și învierea unor morți. Locuitorii întregii regiuni din jurul Magneziei au început să creadă în Iisus Hristos.
Auzind de toate acestea, Împăratul Septimiu Sever a ordonat ca Haralambie să fie arestat și adus la Antiohia să fie supus la o serie de încercări. Reușind să săvârșească o serie de minuni și văzând mulțimea adunată pentru a renunța la credințele păgâne și a-și însuși credință, împăratul a dat ordin să i se zdrobească gura cu pietre și să i se ardă barba. Sfântul Haralambie a supraviețuit și acestei torturi.
La noul refuz al Sfântului mucenic de a se închina zeilor păgâni, împăratul a dat ordin să i se zdrobească gura cu pietre și să i se ardă barba, dar sfântul a întors flăcările asupra chinuitorilor săi.
În cele din urmă, împăratul a pronunțat sentința de condamnare la moarte a lui Haralambie, prin tăierea capului cu sabia. După execuție, fiica împăratului, Galinia, care trecuse la creștinism, a îngropat trupul martirului cu multă onoare.
Moaște aparținând sfântului Haralambie putem găsi și pe teritoriul României în biserica Mănăstirii Miclauseni din Iași sau la Catedrala episcopală din Galați printre altele.
ȘTIRI
Amenzi de peste 1,2 milioane de lei date de Protecția Consumatorilor Alba în ianuarie
În ianuarie, amenzi de peste 1,2 milioane de lei date de Protecția Consumatorilor Alba
ȘTIRI
Realizarea unui nou sistem de evacuare la iazul de decantare a sterilului de la Valea Șesei: Undă verde de la APM Alba
Undă verde de la APM Alba pentru realizarea unui nou sistem de evacuare la iazul de decantare a sterilului de la Valea Șesei
Unul dintre cele mai poluate locuri din România, iazul de decantare a sterilului de la exploatarea minieră Cupru Min Abrud, va beneficia de o investiție pentru evacuarea apei „limpezite”.
Proiectul companiei Cupru Min Abrud a primit undă verde de la APM Alba.
În iaz este depozitat, de peste 30 de ani, sterilul rezultat în urma procesului de prelucrare primară a concentratului de cupru în uzina societății din Dealul Piciorului.
Noul sistem de evacuare ape limpezite urmează să fie realizat la o cotă superioară celui existent. Sistemul va prelua apele „limpezite” din iazul de decantare captate prin sondele inverse de versant și le va evacua în canalul deversor de coastă. În prezent, evacuarea apei limpezite din iaz se realizează printr-un sistem de 4 linii independente de sonde inverse, care descarcă apa prin intermediul canalului deversor de coastă într-o galerie de evacuare.
Investiția este în valoare de 4,5 milioane de lei.
sursa: adevarul.ro
foto: facebook Județul Alba
-
ȘTIRIacum 2 săptămâni
Naiul, unul din cele mai vechi instrumente muzicale ce aduce bucurie și liniște în sufletele românilor
-
ȘTIRIacum 4 zile
6 februarie-Ziua Roşiei Montane, cea mai veche localitate din țară, locul unde se află cel mai mare zăcământ auro-argentifer din România şi Europa
-
ȘTIRIacum 6 zile
Expresii românești: Care sunt originile și semnificația lor
-
ȘTIRIacum 2 săptămâni
27 ianuarie 2024: Florin Piersic, unul dintre cei mai iubiţi actori români, împlinește 88 de ani
-
ȘTIRIacum o săptămână
2 Februarie: Întâmpinarea Domnului sau Ziua Ursului. Ce obiceiuri sunt legate de această zi, în tradiția populară
-
ȘTIRIacum 5 zile
5 februarie 1601: Baba Novac, vestit haiduc sârb, căpitan al lui Mihai Viteazul, este ars pe rug, în piața Clujului
-
ȘTIRIacum 3 ore
10 februarie: Sfântul Haralambie, apărător de ciumă și de foamete. Tradiții și superstiții
-
ȘTIRIacum o săptămână
1 februarie 1958: Ultimii combatanți ai grupării de rezistență armată din masivul Vlădeasa – Munții Apuseni, lichidați de forțele de represiune
Societate
Poliția Municipiului Alba Iulia, temporar, pe strada Mușețelului
Poliția Municipiului Alba Iulia, temporar, pe strada Mușețelului
Începând cu data de 14 mai, Poliția Municipiului Alba Iulia funcționează într-un imobil situat pe strada Mușețelului, la numărul 2 (Fosta Policlinică a Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia).
Etajul 2 și mai multe birouri situate la etajul 1 al imobilului au fost puse la dispoziția Inspectoratul de Poliția Județean Alba de către Consiliul Județean Alba, până la finalizarea lucrărilor de reabilitare a sediului Poliției Municipiului Alba Iulia.
Cetățenii care doresc să depună sesizări, plângeri sau alte documente la Poliția Municipiului Alba Iulia o pot face la noua locație.
Coordonatele de contact au rămas aceleași, respectiv telefon și fax 0258.811.286, email: [email protected].
Reamintim că sediul Inspectoratului de Poliție Județean Alba și sediul Poliției Municipiului Alba Iulia, situat în municipiul Alba Iulia, str. Ion I. C. Brătianu nr. 1 B, vor fi reabilitate prin fonduri europene.
La data de 22 septembrie 2023, a fost semnat contractul privind proiectarea și execuția lucrărilor pentru realizarea obiectivului de investiții.
Societate
Alba, unicul județ din România cu cel puțin o expoziție etnografică în fiecare comună
Alba, unicul județ din România cu cel puțin o expoziție etnografică în fiecare comună
Cu ocazia organizării manifestărilor dedicate ,,Sărbătorii Libertății de la Blaj”, eveniment aflat sub semnul Bicentenarului nașterii eroului Avram Iancu, județul Alba scrie istorie prin lansarea și promovarea proiectului ALBA ETNOGRAFICĂ – unicul județ din România cu cel puțin o expoziție etnografică în fiecare comună (83 de expoziții etnografice în cele 67 de comune ale județului Alba).
Pe Câmpia Libertății din Blaj, în zilele de 18 și 19 mai, se va desfășura proiecția a nu mai puțin de 83 de producții audiovizuale, realizate cu meticulozitate de Centrul de Cultură „Augustin Bena” în ultimele 18 luni, pentru cele 83 de expoziții etnografice desfășurate în județul Alba. Aceste expoziții etnografice sunt un adevărat tribut adus tradițiilor și identității culturale din fiecare comună a județului.
Momentul culminant al evenimentului va fi lansarea albumului și arhivei „ALBA ETNOGRAFICĂ”, o colecție bogată de imagini autentice, materiale audiovizuale și informații utile, incluzând localizarea și datele de contact ale fiecărei expoziții etnografice. Această inițiativă are ca scop promovarea și conservarea patrimoniului cultural imaterial al județului Alba și oferă o perspectivă unică asupra tradițiilor și obiceiurilor locale.
Societate
Prin ce se evidențiază expoziția etnografică Hopârta
Expoziția etnografică Hopârta: Prin ce se evidențiază
Carul tractat de boi sau vaci era principalul element al inventarului agricol dintr-o gospodărie ţărănească implicat în majoritatea demersurilor cotidiene, aspect evidenţiat şi de expoziţia etnografică Hopârta.
În timpul iernii carul era înlocuit cu sania. Plugul, grapa, sapele, coasa erau de asemenea indispensabile unei gospodării.
Interiorul casei compusă dintr-o sigură cameră unde se desfăşurau toate activităţile familiei era relativ modest, compus din: pat cu şurdeu, lădoi, masă, blidar, ladă de zestre şi război de ţesut. Locuinţa era împodobită cu lepedee, şterguri, perne cu feţe cusute cu modele tradiţionale, geometrice sau florale. În lada de zestre se ţineau hainele de sărbătoare şi zestrea fetei compusă din diferite obiecte textile lucrate în casă cu o deosebită grijă. Pe pereţi, pe blidare şi poliţe se ţineau vasele de lut smălţuite sau simple dar împodobite cu ornamente florale sau din lemn. Costumul popular filtrat de-a lungul timpului de preocupări diurne, de pauperizare, de influenţe exterioare este simplu predominând albul şi negrul la cere se adaugă în proporţii reduse gri, bej, bleu şi mai rar roşu. Nu există diferenţe notabile în costumul popular local ele fiind dictate exclusiv de iscusinţa meşterului.
Portul femeiesc este compus din chimeşă brodată, poale din material alb, păsturi de culoare neagră, cheptăruţ purtat peste iie confecţionat din macister de culoare neagră cu motive florale cusute uneori cu mărgele sau paiete colorate, brâul cu mărgele şi ţinte, cusut cu motive verzi, negre şi albastre.. Pe cap se purta năframă din păr sau mătase, mai ales de culoare neagră cu flori brodate tot cu aţă neagră. Încălţămintea preferată erau papucii cu tureac înalt cu 18 găuri încheiaţi într-o parte.
Portul bărbătesc era mai simplu decât cel femeiesc compus fiind din: izmene şi cămaşă ţesute din in sau cânepă, şerpar din piele cu trei catarame şi doua buzunare în care se ţineau actele, banii şi briceagul, cheptar din piele de miel cu brâu. Pe cap se purta, în timpul verii, pălărie din păr fin de culoare închisă cu mununi de mărgele de diferite culori sau pălărie din paie împletită cu boruri drepte şi primă maro. Iarna se purta căciula din piele de miel. În picioare se purtau opinci.
sursa: cjalba.ro
-
Știriacum o săptămână
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum o săptămână
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum o săptămână
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum 4 zile
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum 6 zile
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum 3 zile
Ziua Internațională a Dorului, în 13 mai: Cuvântul DOR, greu de tradus în alte limbi: Ce semnifică acest cuvânt specific poporului nostru mioritic
-
Știriacum o săptămână
Săptămâna luminată: Ce nu ai voie să faci în a doua şi a treia zi de Paşte
-
Știriacum o săptămână
Prăgșorul, obicei de Paști vechi de peste 250 de ani, în Țara Moților, la Bistra