Știri

Veniturile mari nedeclarate îți pot crea probleme! Fiscul trece la controale

Publicat

acum 9 ani

în

25/06/2015

Fiscul ia la puricat veniturile mari nedeclarate de români. Vor fi urmărite „persoanele fizice cu risc fiscal“. Află de pe www.radiounirea.ro ce va face ANAF în acest sens și cum vor proceda reprezentanții FISC.

ANAF pregăteşte o structură internă care se va ocupa de persoanele fizice cu risc fiscal şi va investiga diferenţele dintre cheltuielile afişate şi veniturile declarate ale contribuabililor.

Direcţia Verificări Fiscale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), care acum se ocupă inclusiv de românii cu averi mari, va avea în componenţă o nouă structură, numită Direcţia Persoane Fizice cu Risc Fiscal. „Extindem programul de asigurare a conformării la plata taxelor şi impozitelor administrate de ANAF şi către alte persoane fizice care realizează venituri mari şi care prezintă risc fiscal semnificativ“, au precizat sursele.

Cum se estimează riscul fiscal

În cazul persoanelor fizice (particulare), riscul fiscal este estimat în funcţie de cheltuielile şi de veniturile acestora. „Dacă veniturile declarate sunt prea mici faţă de cheltuielile afişate, respectiv când diferenţa dintre venituri şi cheltuieli este semnificativă, evidentă, persoana respectivă ar putea fi încadrată în categoria persoane cu risc fiscal“.

Potrivit aceloraşi surse, informaţiile privind comportamentul financiar al persoanelor fizice cu risc fiscal vor fi obţinute prin colaborare cu toate instituţiile capabile să le furnizeze, cum ar fi băncile sau primăriile, dar şi angajatorii acestor persoane. De altfel, acest schimb de informaţii are loc şi în prezent.

Cum vor proceda cei convocaţi la Fisc

Ce va avea de făcut persoana vizată în cazul în care – în urma analizei de risc fiscal – va fi depistată cu vreo fraudă? „Într-o primă fază, persoana depistată va fi convocată la administraţia financiară şi i se vor arăta dovezile/calculele din care reiese că nu şi-a declarat anumite venituri. Poate fi o situaţie că persoana respectivă nu şi-a declarat niciun venit sau că şi-a declarat doar o parte din venituri, după caz. Desigur, i se vor cere explicaţii privind cauzele acestui comportament şi i se va acorda chiar o perioadă rezonabilă pentru conformare, pentru plata sumelor datorate şi neachitate la bugetul de stat. La cerere şi numai în anumite condiţii, persoana în cauză ar putea obţine şi eşalonări la plata datoriilor fiscale astfel calculate – procedurile sunt acum în pregătire, încă nu sunt stabilite în detaliu“.

Dacă va trece acea perioadă de conformare şi persoanele în cauză nu-şi vor plăti datoriile care le-au fost aduse la cunoştinţă, vor demara procedurile de executare silită, inclusiv oprirea conturilor personale.

Când vor intra inspectorii în acţiune

Direcţia Persoane Fizice cu Risc Fiscal (PFRF) va avea structuri teritoriale în fiecare dintre cele opt direcţii regionale, cu atribuţii dedicate exclusiv pentru această categorie de contribuabili. Între timp au început şi analizele de risc fiscal, astfel că PFRF ar putea fi operaţională în câteva luni sau, mai exact, după ce se vor încheia toate procedurile de reorganizare a instituţiei.

Conformarea bogătaşilor a crescut de 7 ori

Veniturile din străinătate obţinute în 2013 şi declarate în 2014, la nivelul grupului de persoane fizice cu averi mari, au fost de peste şapte ori mai mari decât cele declarate în 2013. Astfel, veniturile declarate au crescut de la 18,2 la 144,2 milioane de lei, a comunicat recent ANAF. „Această creştere survine în urma intensificării campaniei de asigurare a conformării fiscale la declararea veniturilor din străinătate, derulată de Direcţia Verificări Fiscale. Campania constă în emiterea de notificări către persoanele cu averi mari prin care le-au fost aduse la cunoştinţă obligaţiile fiscale de declarare a acestor venituri, solicitarea de informaţii privind veniturile din străinătate şi efectuarea de verificări extinse“, a arătat ANAF.

sursa: adevarul.ro

Alte articole etichetate cu:anaf bogati Fisc probleme venituri mari

Publicitate

Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

acum 18 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.

Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

acum 22 de ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.

Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.

Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.

În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

acum 23 de ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro