Rămâi conectat

Știri

Unde se câștigă mai bine: În județul Alba, salariul mediu net a avansat cu circa 600 de lei

Publicat

în

Criza forţei de muncă a declanşat spirala creșterilor salariale care odată pornită va fi greu de oprit. În ultimii trei ani, salariul mediu net la nivelul întregii ţări a avansat cu 625 de lei (140 de euro), de la 1.859 de lei cât era la începutul anului 2016 până la 2.484 de lei în ianuarie 2018. Creşteri peste medie au avut loc în regiunile cu cele mai mici salarii sau în zonele percepute de investitori ca poli de dezvoltare.

În România s-a înregistrat în ultimii trei ani cea mai mare accelerare a creșterii salariilor din toată Uniunea Europeană, însă avansul a fost diferit de la sector la sector, de la județ la județ, lărgind și mai mult discrepanțele dintre diferitele categorii sociale, dar și dintre regiunile țării. Salariul minim a crescut cu peste 60 %, în valoare netă, începând din 2015, în condițiile în care aproximativ 30 % din lucrători sunt plătiți cu minimul pe economie. După o majorare puternică în 2016, salariile au crescut și în 2017, impulsionate de mărirea în luna februarie a venitului minim brut, cu 16 %, la 1.450 de lei (circa 315 euro) și de creșterile salariale din sectorul public. Câștigurile  au continuat să avanseze şi în 2018, deoarece salariul minim net a fost majorat cu încă 9 % în luna ianuarie, iar cel mediu net din sectorul public cu 11,5%.

În județul Alba, salariul mediu net a avansat cu 613 de lei. În martie, anul acesta, în Alba, câştigul salarial mediu a fost de 2736 lei, ceea ce poziționează Alba pe locul 13, între judeșele țării, ordonate descrescător. Aproape  96 de mii 300 de salariați sunt în Alba, potrivit ultimelor statistici.

Dacă ne uităm la salturile din ultimii trei ani observăm că acestea au avut loc fie în județele sărace unde există mulți angajați plătiți la nivelul salariului minim și la stat, fie în zonele limitrofe centrelor universitare regionale de unde și-au recrutat salariați multinaționalele cu domenii de activitate în IT sau call-centeruri. Cele mai mari avansuri le-au înregistrat salariile din Covasna, Cluj și Călărași, urmate îndeaproape de cele din Giurgiu, Sălaș, Iași și Sibiu. În schimb, în Capitală majorarea a fost de 532 de lei în ciuda faptului că aici își au sediul ministerele și majoritatea instituțiilor publice, ceea ce arartă că mediul privat local nu a operat creșteri spectaculoase. Chiar dacă creșterea salariului mediu s-a produs în toată țara, doar în Capitală și în alte patru județe salariile sar de media națională. Bucureștenii conduc detașat cu un câștig mediu net de 3.228 de lei (circa 700 de euro), fiind urmați de clujeni cu  2.750 lei( 600 euro), de locuitorii din Ilfov cu 2.682 lei (580 euro), de timișoreni 2.604 de lei (566 euro) și de salariații din Sibiu cu 2.510 lei (545 euro). În restul țării salariile nete nu trec de 490 de euro.

Angajații din sănătate au  beneficiat de salarii mărite cu 78 % pe fondul exodului de personal medical în străinătate. Ei sunt urmați de funcționarii din admistrația publică care au avut creșteri de 42 % între  1 ianuarie 2016 și ianuarie 2018 și astfel au depășit în mod semnificativ salariile din sectorul privat. De creșteri importante au avut parte și lucrătorii din comerț (plus 37%), din tranzacții  imobiliare (40%) și construcții și IT ( 30%). Adică exact domeniile afectate masiv de criză de personal. La popul opus, salariile au avansat cu numai 9,5% în bănci și asigurări, unde numărul salariaților este încă în scădere și în sectorul de utilități (10%). În industrie avansul a fost de 23% sub media majorității sectoarelor.

Sursa:dcbusiness.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

în

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

în

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.
Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.
Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.
În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

în

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba