Educație și Cultură
Trupa de teatru Skepsis, colaborare internațională de excepție
Colaborare internațională de excepție pentru trupa de teatru Skepsis
Compania de teatru Skepsis se alătură celor 48 de teatre și companii de teatru din 25 de țări, de pe 6 continente, care vor prezenta publicului pe data de 13 martie „Iepurele Alb, Iepurele Roșu”, spectacol creat după piesa de teatru semnată de Nassim Soleimanpour, cunoscut autor iranian.
Miercuri 13 martie, de la ora 19.00, în Sala Amfiteatru a Casei de Cultură a Studenților Alba Iulia, Skepsis va prezenta acest spectacol grație unui excelent demers de colaborare internațională început anul trecut cu Compania de Producție și Consiliere de Teatru Aurora Nova (Berlin).
„Începând din 2012 compania de teatru Skepsis reprezintă Alba Iulia la diverse evenimente culturale la nivel internațional. Calitatea prestațiilor și seriozitatea cu care ne îndeplinim angajamentele au fost motivele pentru care Aurora Nova ne-a propus în 2023 o colaborare prin care am reușit să organizăm la Alba Iulia premiera acestui spectacol care a fost bine primit de publicul nostru. Iată-ne acum, în 2024, din nou parte a acestui frumos demers artistic internațional la care participă teatre și companii de pe 6 continente”, a declarat Viorel Cioflică, coordonator Skepsis.
Prin specificul său acest spectacol este bine pus în valoare într-o atmosferă mai intimă, astfel încât acesta se va desfășura în Sala Amfiteatru a Casei de Cultură a Studenților Alba Iulia – capacitate maximă: 50 locuri.
Prezentată pentru prima oară în 2011, piesa de teatru „Iepurele Alb, Iepurele Roșu” este acum una dintre cele mai jucate piese la nivel mondial, fiind tradusă în 30 de limbi. Piesa este special concepută pentru a fi jucată folosind lectura la prima vedere, fără un regizor și fără repetiții, provocând actorul să construiască o experiență unică împreună cu publicul, prin puterea cuvântului, interacțiune și improvizație.
Din pricina refuzului său de a satisface serviciul militar în Iran, autorului i-a fost retras pașaportul fiindu-i imposibil să părăsească țara până în 2013. Piesa de teatru Iepurele Alb, Iepurele Roșu a fost scrisă ca un mesaj al autorului adresat publicului de pretutindeni la care îi era imposibil să ajungă direct, subliniind importanța liberei exprimări artistice, pericolul manipulării și puterea transformatoare a teatrului. Deși Nassim Soleimanpur trăiește acum la Berlin, textul său rămâne actual într-o lume care se confruntă cu noi provocări și constrângeri.
Biletele (20 de lei pentru adulți; 10 lei pentru elevi, studenți și pensionari; 5 lei pentru copii) pot fi achiziționate de la secretariatul Casei de Cultură a Studenților începând de luni 11 martie, între orele 09.00-15.00, sau în ziua spectacolului până la ora 18.30.
Evenimentul este prezentat în cadrul proiectului Stagiunea cu Skepsis 2024 – un proiect cultural care urmăreşte implicarea tineretului în diversificarea ofertei cultural-artistice a oraşului şi participarea civică la viaţa socioculturală. Prin acest proiect Grupul Skepsis formează tineri actori, dezvoltă colaborări cu artişti din ţară şi din străinătate, pregăteşte şi oferă în mod riguros şi sistematic publicului albaiulian spectacole de teatru şi divertisment pe întreg parcursul anului.
Parteneri: Primăria Municipiului Alba Iulia; Casa de Cultură a Studenţilor Alba Iulia; Fundaţia „Inter-Art” Aiud; Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Educație și Cultură
Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș
Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani
Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un ac cu capul discoidal, care a fost descoperit la Sebeş „Podul Pripocului” într-o aşezare de epoca bronzului aparţinând fazei a II-a a culturii Wietenberg.
Piesa a fost descoperită în anul 1960 în urma cercetărilor întreprinse de muzeul sebeşean, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Cluj.
Acul, confecţionat din bronz, are lungimea 19,6 cm şi diametrul discului de 3,9 cm şi este ornamentat printr-un şir de proeminenţe realizate prin ciocănire dinspre partea opusă în tehnica „au repoussé” dispuse pe marginile discului, din care lipseşte un mic fragment. În şirul eliptic este încadrată o cruce realizată în aceiași manieră, iar sub disc tija este torsionată. Piesa a dezvoltat de-a lungul timpului o patină nobilă de culoare verde.
Originea acestui tip de ac se găseşte la începutul epocii bronzului din Europa Centrală, iar piesa de la Sebeş poate fi datată începutul epocii bronzului mijlociu. În preistorie legăturile comerciale ale zonei Sebeşului nu se limitau în numai la ariile învecinate, existând descoperiri care atestă contacte cu spaţiile răsăritene, dar şi cu Europa Centrală. Unul dintre marile drumuri ale care lega podişul Transilvaniei de câmpia Tisei şi Europa Centrală şi trecea, de-a lungul Mureşului. Aşa stand lucrurile, nu ne surprinde prezenţa în bazinul râului Sebeş, afluent al râului Mureş, a unor bunuri de prestigiu importate din alte arii culturale, cum este acul cu cap discoidal descoperit la Sebeş.
Pe acest drum se tranzitau atât sarea, necesară triburilor din vest unde acest bun lipseşte, cât şi unele produse finite din bronz sau aur, specifice spaţiului transilvănean. La schimb cu aceste produse, erau aduse materii prime pentru obţinerea bronzului (cositor, antimoniu, plumb), în baza acestor relaţii comerciale putându-se explica prezenţa la Sebeş a unor piese de factură central europeană, cum este acul cu cap discoidal de la „Podul Pripocului”, Sebeşul fiind situat pe un drum care lega zona saliniferă de la Ocna Sibiului cu Mureşul şi, de aici, cu Transdanubia şi Europa Centrală.
Pe lângă relaţiile de schimb, acul cu cap discoidal de la Sebeş reprezintă o dovadă a simţului estetic deosebit al orfevrarilor care l-au produs, dar şi preferinţele, în ceea ce priveşte podoabele, a celor care l-au achiziţionat, putând oferi indicii asupra modei şi a gustului în materie de podoabe, în acele timpuri. Astfel, se observă legătura comunităților din zonă cu centrele metalurgice central-europene, acul la Sebeş, alături de alte descoperiri, reprezentând una dintre cele mai estice apariţii ale acestui tip de podoabă, cu mult în afara ariei în care ele se concentrează (centrul Europei). Ţinând seama de cronologia absolută realizată pe baza probelor de radiocarbon din necropola Wietenberg de la Sebeş, contemporană cu locuirea de la „Podul Pripocului”, acul poate fi datat în perioada cuprinsă între secolul XX şi jumătatea secolului al XVIII-lea î. Chr.
Educație și Cultură
Performanță de senzație la matematică a unui elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia
Elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia, performanță de senzație la matematică
Educație și Cultură
„Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”, expoziție la muzeul albaiulian
Expoziție specială la muzeul albaiulian
-
Știriacum 6 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum o săptămână
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 6 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum o zi
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 2 săptămâni
Liliacul, cel mai frumos şi parfumat arbust ornamental de primăvară, folosit și în scopuri medicinale
-
Știriacum 3 ore
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Sfatul mediculuiacum 2 săptămâni
Atenție la înțepătura de căpușă: Cum vă feriţi de Lyme, boala care revine odată cu căldura