Știri

Termen limită de conectare a caselor de marcat elecronice la sistemul informatic naţional, finalul lunii noiembrie: Amenzi pentru cei care nu se conformează

Publicat

acum 2 ani

în

19/11/2021

Termen limită de conectare a caselor de marcat elecronice la sistemul informatic naţional, finalul lunii noiembrie

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală nu va prelungi termenul pentru conectarea caselor de marcat electronice ale companiilor mici şi mijlocii la serverele agenţiei, a declarat preşedintele instituţiei, Mirela Călugăreanu.

Potrivit legislației, operatorii economici încadraţi în categoria contribuabililor mici şi mijlocii au obligaţia de a asigura conectarea la distanţă a aparatelor de marcat electronice fiscale ( denumite în continuare AMEF), în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. b) din Ordinul Președintelui ANAF nr.435/25.03.2021 privind aprobarea Procedurii de conectare a aparatelor de marcat electronice fiscale, definite la art. 3 alin. (2) din OUG. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, la sistemul informatic național de supraveghere monitorizare a datelor fiscale al ANAF.

Termenul limită de conectare a AMEF este:
• 30.11.2021, pentru AMEF deținute de operatorii economici încadrați în categoria contribuabililor mici și mijlocii.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a demarat pe 21 octombrie un număr de 100 de acţiuni de control la operatori economici, pentru a verifica modul de conformare în ceea ce priveşte conectarea tuturor aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic, potrivit unui comunicat remis de ANAF. La operatorii economici unde au fost finalizate verificările, inspectorii ANAF au constatat că 87% dintre aceştia s-au conformat, iar pentru ceilalţi, care nu au realizat conectarea, au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, conform legislaţiei în vigoare Acţiunile de control derulate de ANAF având această tematică vor continua în perioada următoare atât în scopul prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale, cât şi pentru a asigura un mediu concurenţial corespunzător, se menţiona în comunicatul citat. Nerespectarea obligaţiei de a asigura conectarea la distanţă a AMEF, în vederea transmiterii de date fiscale către ANAF, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 8.000 la 10.000 lei, preciza, în octombrie, ANAF, scrie dcbusiness.ro.

Prezenta informare vine în întâmpinarea dvs. cu scopul de a preveni eventualele probleme privind conectarea AMEF, potențial generate de numărul ridicat de solicitări anticipat pe finalul perioadei și evitării penalizărilor aferente neconectării acestora la sistemul informatic al MF – ANAF. În vederea evitării supraaglomerării personalului implicat în proximitatea termenului limită din data de 30.11.2021, vă încurajăm să dispuneți măsurile ce se impun pentru finalizarea cu succes a demersurilor la care facem referire. Conectarea AMEF la serverele ANAF va presupune renunțarea la anumite declarații care se depun periodic de către contribuabili având ca efect o simplificare a obligațiilor declarative, în eventualitatea realizării cu succes a procesului și transmiterii datelor complete. Precizăm că, în situația în care utilizați AMEF instalate în zone nedeservite de rețele de comunicații electronice, aveți obligația completării și transmiterii declarației prevăzute în Anexa nr. 2 la ordin, până la termenul anterior menționat. Declarația (F4110) se completează cu ajutorul programului de asistență pus la dispoziție pe site-ul ANAF în secțiunea Servicii online – Descărcare Declarații și se depune în format PDF, cu fișier XML atașat, semnat electronic, prin mijloace de transmitere la distanță, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Operatorii economici care depun această declarație (F4110) își vor îndeplini obligațiile declarative privind datele fiscale înregistrate de aparatele de marcat electronice fiscale, cu respectarea prevederilor OpANAF nr. 627/2018 privind aprobarea procedurii de transmitere a datelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a) sau art. 3 alin. (2) lit. a), b) sau c), după caz, respectiv cele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) și c) din anexa nr. 11 la Normele metodologice pentru aplicarea OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin HG nr. 479/2003. Nerespectarea obligației de a asigura conectarea la distanță a AMEF, în vederea transmiterii de date fiscale către ANAF, constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 8.000 și 10.000 lei, în conformitate cu prevederile art. 10 lit. ff), coroborate cu prevederile art. 11 alin. (1) lit. j), din O.U.G. nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, cu modificările și completările ulterioare. Pentru informaţii privind procedura de conectare a AMEF la sistemul informatic al MF-ANAF se poate consulta „Ghidul cu privire la conectarea aparatelor de marcat electronice fiscale la sistemul informatic al MF-ANAF”, disponibil pe site-ul www.anaf.ro, în secțiunea Servicii online-Aparate de marcat electronice fiscale.

Alte articole etichetate cu:amenzi caselor de marcat conectare conformeaza finalul noiembrie sistemul informatic national termen limita

Publicitate

Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

acum 5 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.

Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

acum 9 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.

Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.

Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.

În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

acum 10 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro