Știri

Starea de criză ar putea fi introdusă în România, pe fondul războiului din Ucraina

Publicat

acum 2 ani

în

07/03/2022

Guvernul pregăteste modificarea legii pentru securitatea şi apărarea tării. Un proiect de lege obţinut pe surse de România TV prevede instaurarea stării de criză la nivel naţional pe fondul războiului din Ucraina.

România scapă de stare de alertă COVID-19, dar se pregăteste de stare de criză pe fondul războiului din Ucraina. Autorităţile sunt în alertă maximă, deşi în ultimele zile atât premierul Ciucă, cât şi alţi oficiali ai statului au dat asigurări că România nu se va implica militar în Ucraina.

La ora 15.30 la Guvern are loc o ședința pentru gestionarea situației generate de agresiunea militară rusă din Ucraina, iar de la ora 16,30 Executivul se reuneşte în şedinţă. Potrivit unor surse România TV, Guvernul pregăteşte un proiect de lege care prevede instaurarea stării de criză la nivel naţional pe fondul războiului din Ucraina. Această situaţie de criză ar urma să fie instituită la propunerea ministrului Apărării, va trebuie avizată de premier şi va fi introdusă printr-o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

Măsura nu ar afecta populaţia, ci ar fi o măsură organizatorie pentru instituţii ale statului pe fondul conflictului armat de la graniţa României. Astfel, structuri ale MApN ar putea să treacă în subordinea forţelor armate străine staţionate pe teritoriul României sau a comandamentelor NATO în cazul conflict armat.

„Prin situaţie de criză în domeniul securităţii şi apărării naţionale se întelege situaţia în care societatea se confruntă cu mari dificultăţi generate de apariţia sau iminenţa apariţiei unuia sau mai multor incidente pe teritoriul naţional, la nivel regional sau internaţional, sau de ameninţări, riscuri sau vulnerabilităţi prin care sunt grav perturbate sau ameninţate condiţiile de viaţă, sănătate şi mediu, proprietatea, stabilitate politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea şi apărarea naţionala, precum şi alte valori constituţionale care impun adoptarea de măsuri de răspuns la criză, prin acţiune unitară a autorităţilor şi instituţiilor statului român, pentru înlaturarea cauzelor, gestionarea efectelor şi revenirea la starea de normalitate”, prevede proiectul de lege.

Rusia a avertizat, duminică, ţările vecine cu Ucraina cu privire la primirea avioanelor de luptă ale Kievului care vor fi apoi folosite împotriva ruşilor. Premierul Nicolae Ciucă spune că ameninţările Rusiei cu privire la posibilitatea ca aeronave ucrainene să plece de pe aeroporturi din ţări vecine Ucrainei, inclusiv României, reprezint o „retorică” prin care „se caută să se abată atenţia de la ceea ce se întâmplă real, în teren în Ucraina, unde sunt ucişi civili”. Premierul a explicat că un singur avion ucrainean a intrat în spaţiul aerian al României, în prima zi a războiului, iar acesta a plecat din România neînarmat. ”Este o retorică folosită în ultima perioadă, prin care se caută să se abată atenţia de la ceea ce se întâmplă real, în teren în Ucraina, unde vedem că sunt ucişi civili, unde vedem că nu se respectă absolut deloc legile conflictului armat, şi în felul acesta este mai uşor să spui atenţie la ceilalţi, pentru că vă puteţi transforma şi voi în parte a acţiunii beligerante pe care ei o desfăşoară”, a afirmat premierul Nicolae Ciucă duminică seară, la Digi 24.

Întrebat dacă retorica folosită de Rusia are rolul de a crea temere României, Ciucă a răspuns că de regulă în conflictele armate de folosesc metode precum dezinformarea, inducerea în eroare, propaganda şi operaţiile informaţionale. ”Eu cred că degeaba încearcă să ne facă să ne fie frică, pentru că nu avem de ce să ne fie frică. Existăm măsuri concrete care s-au luat în interiorul Alianţei Nord-Atlantice astfel încât statele de pe frontiera estică a alianţei să beneficieze de măsuri întărite şi consolidate de descurajare şi apărare”, a adăugat Ciucă.

Sursa.romaniatv.net

Publicitate

Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

acum 6 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.

Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

acum 10 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.

Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.

Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.

În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

acum 11 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro