Educație și Cultură
Sesiune de comunicări științifice de amploare la Sebeș: Când se va desfășura
Sesiune de comunicări științifice de amploare la Sebeș
Vineri 6 octombrie, începând cu ora 10.00, la Sebeş se va desfăşura cea de-a 15-a ediţie a Sesiunii de comunicări științifice „Multiculturalitate și patrimoniu istoric în Transilvania”.
Manifestarea este organizată de Muzeul Municipal „Ioan Raica” şi Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş, cu sprijinul municipalității, şi se bucură de participarea a 51 de cercetători, muzeografi, doctoranzi şi cadre didactice de la muzee şi universităţi din România: Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, Universitatea din Craiova, Muzeul Național de Istorie a României București, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Muzeul Ţării Crişurilor Oradea, Muzeul de Istorie și Științele Naturii Aiud, Muzeul de Istorie Turda etc.
Lucrările celor trei secţiuni, Arheologie, Patrimoniu şi Istorie, vor fi precedate de deschiderea oficială a sesiunii de comunicări, la sediul Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, în cadrul căreia va fi prezentată una dintre publicaţiile ştiinţifice recente editate muzeu. Este vorba de anuarul științific al muzeului, Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis, una dintre cele mai bine cotate reviste de specialitate din ţară, ajunsă la cel de al paisprezecelea număr. Lansarea de carte va fi urmată de o comunicare în plen, avându-i ca autori pe Sidonia-Petronela OLEA (Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia), Călin ANGHEL (Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia / Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş) și Radu TOTOIANU (Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş), în care se vor prezenta bunurile culturale confecționate din piatră restaurate și conservate în cadrul taberei de restaurate desfășurate între 13 și 21 iulie 2023 la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş. În continuarea programului, începând cu ora 11.00, participanții vor vizita ansamblul Mănăstirii franciscane (fostă dominicană) din Sebeș, un important monument istoric și de arhitectură datând din sec. XIV-XVIII.
Comunicările participanţilor abordează teme de interes atât pentru istoriografia românească, cât şi pentru publicul pasionat de istorie, amintind aici câteva titluri: Investigații arheobotanice privind depunerile rituale de cereale în gropile cultice din perioada epocii bronzului in spațiul nord-vestic al României, Cercetarea arheologică preventivă de la „ALTIP” – sectorul de SE al așezării civile a castrului legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum (canabae/municipium Septimiun Apulense), Un relief al lui Priapus descoperit recent la Apulum, Aspecte privind folosirea scrisului în mediul elitelor nobiliare în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, Doi regi, două încoronări, două ceremonii pentru o singură țară. România, 1881, 1922, Supraveghere informativă și anchetă penală: membrii Rugului Aprins în lotul „Teodorescu Alexandru și alții” (1958), Cinematografia indiană în perioada comunistă din România, „Alt-Mühlbach” – linogravuri de Michael Acker (1889-1971) înfățișând Sebeșul vechi, Surse de materii prime locale în paleta cromatică a zugravilor transilvăneni. Prepararea unor pigmenți din pământuri colorate de origine locală, Demersuri necesare privind înființarea unei instituții muzeale. Studiu de caz: Muzeul de Istorie a Tehnicii Cugir, precum şi altele. Pentru cei interesaţi, programul manifestării ştiinţifice poate fi accesat pe pagina de Internet a Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș, la adresa https://www.cclbsebes.ro/cercetare-stiintifica/.
Educație și Cultură
Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș
Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani
Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un ac cu capul discoidal, care a fost descoperit la Sebeş „Podul Pripocului” într-o aşezare de epoca bronzului aparţinând fazei a II-a a culturii Wietenberg.
Piesa a fost descoperită în anul 1960 în urma cercetărilor întreprinse de muzeul sebeşean, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Cluj.
Acul, confecţionat din bronz, are lungimea 19,6 cm şi diametrul discului de 3,9 cm şi este ornamentat printr-un şir de proeminenţe realizate prin ciocănire dinspre partea opusă în tehnica „au repoussé” dispuse pe marginile discului, din care lipseşte un mic fragment. În şirul eliptic este încadrată o cruce realizată în aceiași manieră, iar sub disc tija este torsionată. Piesa a dezvoltat de-a lungul timpului o patină nobilă de culoare verde.
Originea acestui tip de ac se găseşte la începutul epocii bronzului din Europa Centrală, iar piesa de la Sebeş poate fi datată începutul epocii bronzului mijlociu. În preistorie legăturile comerciale ale zonei Sebeşului nu se limitau în numai la ariile învecinate, existând descoperiri care atestă contacte cu spaţiile răsăritene, dar şi cu Europa Centrală. Unul dintre marile drumuri ale care lega podişul Transilvaniei de câmpia Tisei şi Europa Centrală şi trecea, de-a lungul Mureşului. Aşa stand lucrurile, nu ne surprinde prezenţa în bazinul râului Sebeş, afluent al râului Mureş, a unor bunuri de prestigiu importate din alte arii culturale, cum este acul cu cap discoidal descoperit la Sebeş.
Pe acest drum se tranzitau atât sarea, necesară triburilor din vest unde acest bun lipseşte, cât şi unele produse finite din bronz sau aur, specifice spaţiului transilvănean. La schimb cu aceste produse, erau aduse materii prime pentru obţinerea bronzului (cositor, antimoniu, plumb), în baza acestor relaţii comerciale putându-se explica prezenţa la Sebeş a unor piese de factură central europeană, cum este acul cu cap discoidal de la „Podul Pripocului”, Sebeşul fiind situat pe un drum care lega zona saliniferă de la Ocna Sibiului cu Mureşul şi, de aici, cu Transdanubia şi Europa Centrală.
Pe lângă relaţiile de schimb, acul cu cap discoidal de la Sebeş reprezintă o dovadă a simţului estetic deosebit al orfevrarilor care l-au produs, dar şi preferinţele, în ceea ce priveşte podoabele, a celor care l-au achiziţionat, putând oferi indicii asupra modei şi a gustului în materie de podoabe, în acele timpuri. Astfel, se observă legătura comunităților din zonă cu centrele metalurgice central-europene, acul la Sebeş, alături de alte descoperiri, reprezentând una dintre cele mai estice apariţii ale acestui tip de podoabă, cu mult în afara ariei în care ele se concentrează (centrul Europei). Ţinând seama de cronologia absolută realizată pe baza probelor de radiocarbon din necropola Wietenberg de la Sebeş, contemporană cu locuirea de la „Podul Pripocului”, acul poate fi datat în perioada cuprinsă între secolul XX şi jumătatea secolului al XVIII-lea î. Chr.
Educație și Cultură
Performanță de senzație la matematică a unui elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia
Elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia, performanță de senzație la matematică
Educație și Cultură
„Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”, expoziție la muzeul albaiulian
Expoziție specială la muzeul albaiulian
-
Știriacum 5 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum o săptămână
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 5 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum 2 săptămâni
Mănăstirea din Pătrângeni, locul care oferă liniște, rânduială, frumusețe
-
Știriacum 6 zile
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 9 ore
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 2 săptămâni
Liliacul, cel mai frumos şi parfumat arbust ornamental de primăvară, folosit și în scopuri medicinale
-
Sfatul mediculuiacum 2 săptămâni
Atenție la înțepătura de căpușă: Cum vă feriţi de Lyme, boala care revine odată cu căldura