Educație și Cultură

Scriitorul albaiulian Ion Lăncrănjan, omagiat de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba la 95 de ani de la naștere

Publicat

acum 9 luni

în

11/08/2023

Scriitorul albaiulian Ion Lăncrănjan omagiat de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba la 95 de ani de la naștere

Duminică, 13 august 2023, Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, îl vor omagia pe scriitorul Ion Lăncrănjan, la 95 de ani de la naștere. Activitățile menite să aducă în atenția publică viața și opera scriitorului se vor desfășura online, pe pagina de Facebook a Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba dar și cu prezență fizică la Alba Iulia pe Aleea Scriitorilor și în satul natal al prozatorului, la Oarda de Sus.
Pe tot parcursul zilei de 13 august 2023, cei interesați vor putea afla lucruri inedite despre viața și opera scriitorului Ion Lăncrănjan, din materialele prezentate după următorul program:

Ora 11:00 – Ion Lăncrănjan: medalion literar prezentat pe pagina de Facebook;
Ora 12:00 – Depuneri de jerbă și flori de către Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba la bustul lui Ion Lăncrănjan de pe Aleea Scriitorilor;
Ora 13:00 – Depuneri de jerbe și coroane de flori la bustul lui Ion Lăncrănjan de către fundațiile și asociațiile patriotice din Alba Iulia;
Ora 13:30 – Seniori prin anotimpurile culturii: prezentarea vieții, operei și a colecției de carte semnată de Ion Lăncrănjan și aflată în colecția Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba.

Ion Lăncrănjan s-a născut la 13 august 1928, în Oarda de Sus, judeţul Alba, ca fiu al lui Ion Lăncrănjan şi al soţiei sale Iova (născută Romcea). El va rămâne profund legat de satul natal, pe care-l face cunoscut lumii prin intermediul operelor sale. După absolvirea şcolii primare din comuna natală pleacă la Braşov, devenind elev la Liceului Agricol Experimental de pe lângă uzinele „Astra” (1942). În 1946 termină cursul inferior al gimnaziului, obţinând calificarea de electrician. Anul următor se înscrie la cursul superior al liceului, transferându-se apoi la Câmpina. Va începe o lectură sistematică și va frecventa cenaclul literar din localitate. Datorită acestor preocupări literare este selectat pentru a urma cursurile Şcolii de Literatură „Mihai Eminescu” din Bucureşti, în 1951.

După absolvirea şcolii, lucrează ca redactor la publicaţiile: „Tânărul scriitor” (din 1953), „Luceafărul”, „Gazeta literară”, „Viaţa Românească” (în perioada 1965-1967). Debutează editorial cu trilogia „Cordovanii” (apărută la Editura de Stat pentru Literatură, în anul 1963), debut puţin obişnuit prin masivitatea operei şi, mai ales, prin maturitatea ei. Pentru același roman este distins cu Premiul de Stat şi Premiul Uniunii Scriitorilor. În anul 1966 apare ediţia a II-a, revăzută, a „Cordovanilor”, iar în 1967 publică nuvela „Eclipsă de soare”, în trei numere ale revistei „Gazeta literară”. Au urmat volumele de nuvele şi povestiri : „Eclipsă de soare” (ESPLA, 1969), „Fragmentarium” (Editura tineretului,1968), „Vuietul” (Editura Militară, 1969), „Ploaia de la miezul nopţii” (Editura Dacia, 1974), „Drumul câinelui” (Editura Dacia, 1974), romanele: „Caloianul” (Editura Albatros, 1975), „Suferinţa urmaşilor” (Editura Eminescu, 1978), „Fiul secetei” (Editura Albatros, 1979). În anul 1982 apare volumul „Toamnă fierbinte” (Editura Albatros), urmat de volumul de articole şi eseuri „Cuvânt despre Transilvania” (Editura Eminescu). În anul 1983 publică volumul de articole „Vocaţia constructivă”, urmat în 1986 de ediţia a doua a romanului „Toamnă fierbinte”. De-a lungul timpului a colaborat cu publicațiile: „Tribuna”, „Ramuri”, „Steaua”, „Ateneu”, „Manuscriptum”, „Săptămâna” şi, după 1990, la „România Mare” și la ziarul „Unirea”, cotidian al județului Alba. În anul 1990 vor apărea volumele „Lostriţa” şi „Omul de sub munte”, iar postum apare tetralogia „Coridorul puterii”.

La 4 martie 1991, Ion Lăncrănjan se stinge din viaţă fiind înmormântat la București. El rămâne unul dintre „cei mai importanţi scriitori care s-au afirmat în perioada de după război, o personalitate distinctă în peisajul literar al ultimelor decenii, o voce de neconfundat şi o prezenţă care a suscitat cu fiecare nouă apariţie a sa în librării – încă de la debutul editorial – vii şi controversate discuţii. Un asemenea scriitor, o asemenea operă, trebuie obligatoriu examinată atent, reanalizată dacă vreţi, pentru că reprezintă, la urma urmelor, un fenomen specific al epocii sale” – afirmă criticul şi istoricul literar Constantin Cubleşan.

Alte articole etichetate cu:95 ani de la nastere biblioteca lucian blaga alba ion lancranjan scriitor albaiulian scriitor omagiat

Publicitate

Educație și Cultură

Ziua Europei marcată la colegiul militar albaiulian

Publicat

acum 3 zile

în

13/05/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Ziua Europei marcată la colegiul militar albaiulian

Ziua de 9 mai, Ziua Europei, a fost marcată de către elevii claselor a X-a de la Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia printr-o activitate extracurriculară de „public speaking”.

Intitulată „Speaking european – en parleant europeen”, activitatea a fost organizată de către cadrele didactice de limba engleză și limba franceză și a avut ca scop încurajarea elevilor de a se exprima liber în limbile engleză și franceză și de a transmite informații legate de un anume subiect de interes public, care să aibă legătură cu aniversarea Zilei Europei și cu tot ceea ce înseamnă Europa ca uniune, valori, cultură, spațiu geografic și istorie.

Elevii au pregătit prezentări orale, obișnuindu-se astfel cu modalitatea de „public speaking/parler librement”, învățând care sunt pașii importanți într-o prezentare orală, producerea de mesaje și interacțiunea orală.

Citește mai mult

Educație și Cultură

Care este istoria fostului colegiu academic Bethlen din Alba Iulia

Publicat

acum 5 zile

în

11/05/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Istoria fostului colegiu academic Bethlen din Alba Iulia

În ambițiile sale de protector al culturii, principele Gabriel Bethlen dorea să transforme Alba Iulia într-un „Heidelberg al estului”.

În acest sens, a înființat, în 1622, Colegiul Academic, în inima Cetății. Instituția a fost ridicată, în 1629, la rangul de școală academică, cu trei facultăţi: Teologie, Filosofie şi Filologie. Şcoala, de tip umanist, avea 40 de elevi bursieri, susţinuţi direct din bugetul curţii princiare de la Alba Iulia. Aici, tinerii se pregăteau pentru diferite cariere laice şi funcţii practice ale Principatului Transilvaniei.

Prin dimensiunile sale și prin prestigiul profesorilor care au predat aici, această instituție de învățământ superior a fost una de talie europeană, fără rival în epocă în Transilvania.

Gloria Colegiului la Alba Iulia a fost una de scurtă durată: invaziile tătară și turcă din 1658 și 1662 au afectat și Colegiul, care a fost incendiat, situație care a determinat mutarea instituției la Aiud. Aici funcționează și în prezent, dar de nivel preuniversitar.

Clădirea în care a funcționat Colegiul la Alba Iulia a fost ocupată, la începutul secolului al XVIII-lea, de armata austriacă. Aici s-a instalat, pentru început, Cazarma Mare a Infanteriei, ce putea aduna efective de până la 1.000 de soldați.

Edificiul există şi astăzi la intersecţia străzii Unirii cu strada Romană. Clădirea, masivă, cu parter şi etaj, are mai multe aripi ce delimitează două curţi interioare și prezintă elemente caracteristice ale Renaşterii târzii din Transilvania.

Destinația militară se păstrează și în zilele noastre.

sursa: albaiuliaqr.ro

Citește mai mult

Educație și Cultură

Simpozion internațional de știință, teologie și artă la Alba Iulia

Publicat

acum 6 zile

în

10/05/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

La Alba Iulia, simpozion internațional de știință, teologie și artă

În perioada 13-15 mai, la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, va avea loc cea de-a XXIII-a ediție a Simpozionului Internațional de Știință, Teologie și Artă (ISSTA).

Evenimentul, desfășurat sub genericul „Teologie și medicină: dimensiunea bioetică și terapeutică a credinței și a științei”, se înscrie în tematica anului 2024, declarat de Patriarhia Română ca „Anul omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor” și „Anul comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți”. Lucrările vor fi prezentate în cadrul celor patru paneluri tematice: (1) Teologia suferinței și știința medicinei duhovnicești; (2) Biserica și Spitalul – pastorația clinică și îngrijirea medicală a bolnavilor; (3) Paradigmele bioeticii creștine într-o societate somatocratică; (4) Art-terapia – terapia prin artă într-o societate tehnicizată, în care invitații vor fi distribuiți potrivit preocupărilor și ariilor de cercetare științifică.

La fel ca în edițiile precedente, Simpozionul este organizat de Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, în parteneriat cu Arhiepiscopia Alba Iuliei, Secretariatul de Stat pentru Culte și Consiliul Județean Alba. Această manifestare academică internațională va reuni nume importante din țară și din străinătate, atât din domeniul cercetării teologice, cât și din domeniul altor discipline socio-umane. Printre acestea se află ÎPS Irineu Pop, Arhiepiscop al Alba Iuliei; PS Benedict Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului; PS Emilian Crișanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului; Jean Claude-Larchet (Universitatea din Strasbourg); Porzia Quagliarella (Facultatea de Teologie Apuliană, Bari, Italia); Mark J. Cherry (Universitatea „St. Edward’s”, Austin, Texas, SUA); Ioan Chirilă (Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, România); Pascal Capodistrias Hämmerli (Universitatea din Fribourg, Elveția); Ryan Samson Nash (Universitatea de Stat din Ohio, SUA); Adrian Opre (Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, România); Ciprian Olinici (Secretarul de Stat pentru Culte, România); Mihai Himcinschi (Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, România).

Invitatul special al celei de-a XXIII-a ediții a Simpozionului Internațional de Știință, Teologie și Artă (ISSTA 2024) este profesorul francez Jean-Claude Larchet, unul dintre cei mai mari teologi ortodocși contemporani. Domnia sa este doctor în Filosofie (1987) al Universității din Nancy și doctor în Teologie (1994) al Universității din Strasbourg, reușint, prin lucrările sale sale să îmbine cercetarea științifică riguroasă cu o profundă înțelegere și trăire a vieții duhovnicești și liturgice. Opera sa însumează o vastă cercetare teologică ce cuprinde peste 30 de lucrări originale pe teme de teologie patristică, dogmatică, morală, bioetică, ecologică și eclesiologică. S-a impus în conștiința publică prin realizarea celor două teze de doctorat: prima, în filosofie, intitulată „Terapeutica bolilor spirituale. O introducere în tradiția ascetică a Bisericii Ortodoxe”, şi a doua, în teologie, intitulată „Îndumnezeirea omului la Sfântul Maxim Mărturisitorul”. Jean-Claude Larchet, autor a numeroase studii de spiritualitate ortodoxă, este considerat unul dintre cei mai buni cunoscători ai teologiei Sfântului Maxim Mărturisitorul, căruia i-a consacrat nu mai puțin de zece ani de studiu. În cadrul ISSTA 2024, Domnia sa va primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, la propunerea Facultății de Teologie Ortodoxă.

Citește mai mult

Știriacum o săptămână

„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor

Știriacum o săptămână

Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal

Știriacum o săptămână

9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României

Știriacum 4 zile

Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde