Știri
Schimbări de la 1 octombrie: salarii mai mari, medicamente mai scumpe, noi şomeri și o asistență telefonică la fisc care se modifică
Mai multe schimbări importante au loc începând cu 1 octombrie: românii vor plăti mai mult pentru sute de medicamente destinate tratării bolilor cardiovasculare sau respiratorii, în acelaşi timp personalul sanitar primeşte salarii mai mari cu 25%. Mai multe afli de pe radiounirea.ro.
Personalul sanitar primeşte începând cu 1 octombrie salarii şi sporuri cu 25% mai mari. De asemenea, creşte cuantumul salariului lunar în funcţie de care se stabileşte bursa de rezidenţiat.
Românii primesc şi veşti mai puţin bune odată cu intrarea în noua lună: o serie de medicamente devin mai scumpe, iar mii de angajaţi intră în şomaj.
Medicamente mai scumpe
De la 1 octombrie, românii vor plăti mai mult pentru sute de medicamente destinate tratării bolilor cardiovasculare sau respiratorii. Ca să mai îndulcească vestea, Guvernul se laudă că va compensa patru tratamente de ultimă generaţie care vor ajunge la mii de bolnavi diagnosticaţi cu hepatită C sau cancer. De luna aceasta, românii vor lăsa mai mulţi bani în farmacii. Zeci de medicamente care conţin 17 substanţe active nu vor mai fi compensate deloc, iar peste o sută de medicamente care sunt acum compensate 90 sau 50% vor fi compensate doar 20%. În schimb, în jur de cinci mii de bolnavi din cei şase sute de mii de pacienţi diagnosticaţi cu hepatită C vor primi terapia fără interferon, care duce la vindecare în 96 la sută din cazuri. Şi totuşi, doar patru medicamente sunt introduse pe lista de compensate, deşi la începutul verii, oficiali din Ministerul Sănătăţii se lăudau că 45 de tratamente inovatoare vor ajunge la bolnavi. Incepand cu 01.10.2015, cele 17 DCI-uri: nu vor mai putea fi prescrise de medici, nu vor mai putea fi eliberate de furnizorii de medicamente, indiferent de data la care a fost completata de catre medic prescriptia medicala ce contine cel putin unul din cele 17 DCI-uri.
Salarii cu 25% mai mari pentru personalul medical
De la 1 octombrie, salariile şi sporurile personalului din sistemul public de sanatate cresc cu 25%, potrivit unui act normativ publicat în Monitorul Oficial. Astfel, cuantumul brut al salariilor de bază sau indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul din sistemul public sanitar se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna septembrie 2015, scrie in actul normativ.
Potrivit documentului, o crestere de 25% se va aplica, de asemenea, pentru sporuri, indemnizatii, compensatii si celelalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul brut, solda lunara bruta/salariul lunar brut, indemnizatia bruta de incadrare, daca personalul medical isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii. Guvernul a decis printr-o ordonanţă ulterioară ca şi personalul medical din cabinetele medicale şi de medicină dentară al MApN, MAI, SRI, din cabinetele medicale şcolare, din centrele de asistenţă medicală comunitară şi din centrele medico-sociale publice să primească salarii mărite cu 25%, de la 1 octombrie.
Personalul din sistemul public sanitar cuprinde toate categoriile de personal din unităţile sanitare publice cu şi fără paturi, centrele de diagnostic şi tratament, centrele medicale, centrele de sănătate, centrele de sănătate multifuncţionale, unităţile specializate de urgenţă şi transport sanitar publice, inclusiv unităţile sanitare aflate în subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, personalul din cabinetele medicale şi de medicină dentară, de unitate, ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, precum şi ale Serviciului Român de Informaţii, personalul din reţeaua de medicină şcolară, asistenţă medicală comunitară, precum şi din alte unităţi sanitare şi medico-sociale publice.
Totodată, beneficiază de majorări personalul de specialitate medico-sanitar, personalul de specialitate din compartimentele paraclinice medico-sanitare şi auxiliar sanitar din penitenciarele-spital, precum şi din cele organizate la nivelul unităţilor penitenciare, personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din structura medicală a sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională. Conform aceleiaşi ordonanţe, nu intră sub incidenţa prevederilor respective personalul din direcţiile de sănătate publică şi structurile similare ale ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, cu excepţia personalului din cabinetele medicale şi dentară, de unitate.
Bursa de rezidenţiat, mai mare
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului mai prevede creşterea, la 3.875 de lei, începând cu 1 octombrie 2015, a cuantumului salariului lunar brut/soldei brute lunare în funcţie de care se stabileşte bursa de rezidenţiat.
Somaj la stat
Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Mehedinți a fost notificată de către administratorul special al Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN) asupra deciziei de disponibilizare colectivă a 1.525 de angajați. Potrivit sursei citate, aceștia urmează să intre în șomaj începând cu 1 octombrie 2015 și tot din această dată să primească venituri de completare, conform unui act normativ aprobat de Guvernul României.
Asistenţa telefonică la Fisc se modifică
De la 1 octombrie, nu vei mai putea suna la Finantele locale pentru informatii. Fiscul va oferi asistenta telefonica doar la un numar unic national. Incepand cu 1 octombrie, contribuabilii care vor sa obtina informatii fiscale si indrumare in ceea ce priveste taxele si impozitele nu vor mai putea suna la numerele de telefon ale administratiilor financiare de care apartin, ci vor trebui sa apeleze un numar unic la nivel national.
Sursa:realitatea.net
Știri
Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire
Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea
Știri
29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România
Zi dedicată în România veteranilor de război
Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.
Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.
În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.
Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.
De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.
Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.
sursa: agerpres.ro
Știri
LUNEA MARE, prima zi din Săptămâna Patimilor: Ce să faci pentru a avea noroc, spor şi sănătate în casă
LUNEA MARE, prima zi din Săptămâna Patimilor: Ce să faci pentru a avea noroc, spor şi sănătate în casă
Începând cu ziua de Florii (Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului) s-a intrat în ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor (Săptămâna Mare), în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos
De luni începe Săptămâna Patimilor, o perioadă de pocăinţă şi îndreptare duhovnicească pentru toţi creştinii, care încheie astfel vremea de pregătire sufletească pentru cea mai mare sărbătoare creştină.
În biserici se vor oficia în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl “petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere. Fiecare zi din această săptămână are o semnificaţie aparte, în care credincioşii rememorează evenimentele din ultimele zile din viaţa pământească a Mântuitorului, înainte de Înviere.
Credincioşii care nu calcă des pragul bisericii ştiu despre Săptămâna Mare, numită şi Săptămâna Patimilor, doar că urmează Floriilor şi precede Învierea. Însă fiecare zi are o semnificaţie aparte, despre care amintim astăzi.
Ca obiceiuri și superstiții, în Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul. “Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blesteamă casa!”
În fiecare zi se organizează slujbe, numite și Denii. Luni seara – Denia pentru Marţea Mare: se vorbește despre pilda celor zece fecioare, care aşteptau venirea Mirelui pentru Nuntă, cu candele în mâini. Dar numai cinci dintre ele au avut înţelepciunea de a lua şi ulei. Candela fără ulei „de rezervă” reprezintă grija exclusivă pentru viața pământească, neglijând viața veșnică. După modelul fecioarelor înțelepte, omul trebuie să aibă grijă în viața aceasta să-și facă „rezerve” (milostenii, fapte bune, iubire față de aproapele etc.), cu care își va ține aprinsă candela .
Lunea mare = Pildele pentru ucenici
Biserica a stabilit ca în această zi să se facă pomenirea lui Iosif, fiul patriarhului Iacob, şi a smochinului ce s-a uscat prin blestemul Domnului. Iosif, fiul cel mic al patriarhului Iacov, născut din Rahila, era invidiat de fraţii lui mai mari, care, pentru a scăpa de el, l-au aruncat într-o fântână părăsită, apoi l-au scos şi l-au vândut unui negustor de sclavi pentru 30 de arginţi. Povestea lui este asemănătoare cu a lui Iisus, invidiat de iudei şi vândut de ucenicul lui, Iuda, pentru 30 de arginţi.
Sufletul necredincios e ca un smochin neroditor
Tot în Lunea mare se reaminteşte de smochinul cel neroditor, care s-a uscat prin blestemul Domnului (Matei 21, 17-19). Sfântul Evanghelist Marcu, vorbind despre smochinul neroditor, spune:
“Iar a doua zi ieşind ei din Betania, Domnul a flămânzit. Şi văzând un smochin de departe, având frunze, a mers să vadă dacă va găsi ceva în el. Venind la el, n-a găsit decât frunze, că nu era încă vremea smochinelor. Şi a zis Iisus smochinului: Nimeni să nu mai mănânce rod din tine în veac” (Marcu 11, 12-14).
Matei mai spune: “Îndată s-a uscat smochinul” (Matei 21, 19). Istoria smochinului a fost aşezată în Lunea Mare ca un îndemn la credinţă şi umilinţă. Fiecare suflet lipsit de roadă duhovnicească e asemuit cu smochinul care se usucă prin blestem şi este trimis la focul veşnic, scrie romaniatv.net.
-
Știriacum 7 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum 2 săptămâni
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 7 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 2 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum o zi
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Știriacum 19 ore
Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă
-
Știriacum o săptămână
Eticheta nu e o simplă formalitate: Codul Bunelor Maniere. Care sunt regulile de bază