Sănătate
Schema de vaccinuri obligatorii şi vaccinuri opţionale
În fiecare ţară există o grilă recomandată de vaccinuri pentru nou-născuţi şi pentru copiii de până la 14 ani, cunoscută sub numele de Schemă Naţională de Imunizare.
În România, aceasta cuprinde şase vaccinuri importante, care se efectuează gratuit. Care este schema de vaccinuri obligatorii şi vaccinuri opţionale. Pentru că vaccinarea înseamnă protecţie faţă de boli serioase sau care pot fi urmate de complicaţii severe, fiecare ţară elaborează o Schemă Naţională de Imunizare. În România, aceasta include şase vaccinuri importante, recomandate, care se fac gratuit de la naştere şi până la 14 ani, conform unui program. Schema de vaccinare nu este obligatorie din punct de vedere legal, părinţii având mai degrabă o datorie morală de a-şi proteja copiii de bolile infecţioase, dar şi de a contribui la binele comun al societăţii. Cei care nu o respectă nu pot fi sancţionaţi sau constrânşi să o facă, astfel că termenul „obligatoriu“ este folosit oarecum forţat.
Vaccinurile recomandate şi gratuite
• Vaccinul antihepatită B se administrează chiar din prima zi de viaţă. Protejează împotriva infecţiei cu virusul hepatitic de tip B şi indirect împotriva infecţiei cu virusul hepatitic D, care necesită prezenţa obligatorie a virusului hepatitic B. Pentru a fi eficient este nevoie de înca 2 doze: la vârsta de 2 luni şi 6 luni.
• Vaccinul BCG sau vaccinul antituberculos se administrează în maternitate la toţi nou-născuţii cu greutatea la naştere mai mare de 2500g. În cazul în care la naştere bebeluşul are o greutate mai mică, se amâna vaccinarea. Vaccinarea lasă o cicatrice violacee, care se măsoară de către medicul pediatru sau medicul de familie. Pentru a fi protejat, cicatricea trebuie să aibă un diametru mai mare de 3 mm. În cazul în care cicatricea este mai mică sau nu se observă, cere sfatul medicului pediatru.
• Vaccinul DTP (diftero-tetano-pertussis) protejează împotriva difteriei (o afecţiune a tractului respirator urmată de complicaţii grave), a tetanusului (boală care apare prin contaminarea plăgilor, cu afectarea sistemului nervos) şi a tusei convulsive (se manifestă prin dificultăţi în respiraţie şi accese de tuse sufocantă. În această formulă, vaccinul se administrează la vârsta de 2, 4, 6, 12 luni, iar apoi la 4 ani şi la 14 ani.
• Vaccinul VPI (poliomielitic inactivat) asigură protecţie împotriva poliomielitei, boală care debutează sub forma unei infecţii digestive şi care este urmata de paralizii. Se administrează la vârsta de 2, 4, 6, 12 luni şi în clasa a III-a.
• Vaccinul Hib este cel mai nou vaccin introdus în Schema Naţională de Vaccinare. Protejează împotriva infecţiilor cu bacteria Hemophillus influenzae de tip B care provoacă otită, epiglotită, pneumonie şi meningită. Vaccinarea se face la 2, 4, 6 şi 12 luni.
• Vaccinul antirujeolic-antirubeolic-antioreion (ROR) protejează împotriva rujeolei, rubeolei şi oreionului, trei boli virale ce pot fi urmate de complicaţii de temut. Vaccinrea se face la 12 luni, iar rapelul – la 7 ani, în calsa I. Mai multă precauţie Pe lângă vaccinurile obligatorii, mai sunt câteva vaccinuri suplimentare recomandate, care se fac contra cost, numai la cererea părinţilor. Este ideal ca părinţii să fie corect informaţi despre toate aceste vaccinuri înainte de vârsta de 2 luni a copilului. Informaţiile necesare pot fi aflate odată cu primele consulturi la medicul pediatru, stabilindu-se şi schema şi calendarul personalizat al vaccinărilor.
Vaccinuri opţionale
• Vaccinul antirotavirus protejează împotriva infecţiei cu rotavirus. Este o boala digestivă care se manifestă prin febra, vărsături, diaree, refuzul alimentaţiei, extrem de contagioasă. Până la vârsta de 5 ani, aceste infecţii pot evolua sever, ducând la deshidaratare cu necesitatea spitalizarii. Schema de vaccinare cuprinde două doze care trebuie administrate (oral) pâna la vârsta de 6 luni.
• Vaccinul antipneumococic protejează împotriva otitelor, pneumoniilor, meningitelor şi septicemiei cu bacteria Streptococcus pneumoniae. Sunt cele mai frecvente afecţiuni ale sugarului şi copilului mic, putând fi urmate de complicaţii şi chiar deces. Schema de aministrare diferă în funcţie de vârsta la care se începe vaccinarea (poate să cuprindă 4, 3, 2 sau o adminstrare).
• Vaccinul antivaricelă asigură protecţie împotriva virusului varicelo-zosterian ce provoacă vărsatul de vânt. Se administrează în două doze începand cu vârsta de 9 luni.
• Vaccinul antimeningococic protejează împotriva meningitei cu Neisseria meningitis, o boală gravă urmată de sechele neurologice sau chiar deces.
• Vaccinul antihepatita A protejează împotriva infecţiei cu virusul hepatitic A, o boală cu potenţial sever, ce afectează ficatul. Se administrează în două doze începând cu vârsta de 1 an.
• Vaccinul antigripal se administrează în perioada de toamnă – iarnă, având o formulă ce se schimbă în fiecare an.
Cum se administrează vaccinurile? Cele mai multe prin injecţie în muşchi, şi anume: până la vârsta de 1 an la nivelul coapsei, după această vârstă – în umăr. Care sunt reacţiile adverse ale vaccinurilor? Orice tip de vaccin, oricât de sigur ar fi, poate avea reacţii adverse. Este foarte important să te informezi şi să ştii la ce să te aştepţi, ce măsuri să iei în cazul apariţiei acestora şi când să te îngrijorezi. De regulă, de cele mai multe ori vaccinurile sunt bine tolerate. În plină evoluţie În prezent, există 26 de boli infecţioase care pot fi prevenite prin vaccinare. Acest număr este însă în creştere, având în vedere sutele de proiecte de cercetare aflate în desfăşurare pentru dezvoltarea de noi vaccinuri.
Sursa:adevarul.ro
Sănătate
Șase medici noi la Spitalul Municipal Blaj
La Spitalul Municipal Blaj, șase medici noi
Sfatul medicului
Atenție la înțepătura de căpușă: Cum vă feriţi de Lyme, boala care revine odată cu căldura
Odată cu apariția temperaturilor ridicate revine în actualitate și o alertă semnalată de medici. Atenție la înțepătura de căpușă!
Este vară, a început sezonul vacanţelor, dar şi cel al căpuşelor. În special, acestea pot fi luate de animalele de companie din vegetaţie, dar se pot ataşa de pielea unui om foarte rapid.
Medicii se aşteaptă la o creştere a numărului de cazuri pe perioada verii şi recomandă oamenilor să evite zonele cu risc crescut pentru aceste înţepături, respectând toate măsurile preventive cunoscute deja, între care îmbrăcămintea adecvată şi controlul pielii după întoarcerea din natură. Dacă înţepătura s-a produs, este indicată extragerea căpuşei cât mai urgent, în condiţii de siguranţă, de preferat în Serviciul de Primiri Urgenţe de la cel mai apropiat spital.
Şi asta, în condiţiile în care aceste insecte banale pot fi de un real pericol, prin prisma bolilor pe care o simplă înţepătură de căpuşă le poate genera. Cea mai de temut este boala Lyme, denumită și „boala cu 1000 de fețe”, din cauza marii varietăți de simptome pe care le poate dezvolta și care pot duce la confundarea sa cu alte maladii. Specialiştii spun că, pentru a dezvolta boala Lyme, trebuie să fii înţepat de o căpuşă contaminată cu bacteria Borrelia, iar aceasta să rămână ataşată de corp cel puţin 17 ore. Este timpul minim necesar migrării bacteriilor din intestinul căpuşei către glandele salivare ale acesteia, de aici fiind introduse, odata cu saliva, la locul înţepăturii. Însă, o căpuşă îndepărtată imediat după înţepătură scade semnificativ riscul de a dezvolta boala.
Cum se îndepărtează corect căpuşele din piele
Căpuşa are marele dezavantaj că, atunci când se ataşează pe tegument, pe piele, nu o simţi. Explicaţia este că, în timpul muşcăturii, ea transmite anumite substanţe şi sedează locul respectiv. O vezi după ataşasată pe piele. Este important să evităm zonele cu multă verdeaţă – acum ieşim în parc, ne ducem în păduri, ne plimbăm în zonele de agrement în aer liber – iar cei mai expuşi pot fi copiii. Căpuşa poate fi vizibil în zona muşcăturii, este acel rash, cu centrul concentric, se înroşeşte şi este vizibilă cu ochiul liber.
Este important să nu te apuci dintr-o dată să o dai la o parte. Această manevră trebuie făcută cu blândeţe de către o persoană experimentată. Nu este bine să fie îndoită sau răsucită căpuşa, pentru că există riscul de rupere parţială, iar resturile periculoase nu sunt îndepărtate din piele. Ca măsură de precauţie, se utilizează o pensetă cu vârful bont, se apucă integral căpuşa cât mai aproape de piele, se trage în ax, încet, până este scoasă în totalitate de la locul respectiv. Apoi pielea se spală cu apă şi săpun şi se folosesc soluţii dezinfectante. Regula importantă este să nu o lăsăm să stea ataşat de piele mai mult de 36 de ore şi ideal ar fi ca manevra de extragere să fie făcută de un cadru medical. Medicul poate recomanda un tratament imediat cu antibiotice timp de 14 zile şi analize ulterioare, pentru a exclude orice risc. În general, oamenii muşcaţi de căpuşe acuză oboseală, dureri de cap, fatigabilitate, iar apoi apar durerile musculare şi durerile de articulaţii. Pericolul bolii Lyme apare dacă această căpuşă stă ataşată pe piele între 36 de ore şi 72 de ore.
Cele mai expuse categorii ale populaţei la înţepăturile de căpuşe sunt lucrătorii în aer liber (silvicultori, agricultori, lucrători la căi ferate, la exploatarea gazelor naturale, electricieni lucrători la înălţime, lucrători în amenajarea spaţiilor verzi, în administraţia parcurilor, care împreună cu angajatorii, au obligaţia de a aplica toate măsurile preventive.
Medicii recomandă persoanelor care au fost mușcate de această insectă să se prezinte la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Alba, pentru îndepărtarea totală din piele a căpușei. Dacă este necesar pacienții vor fi îndrumați mai apoi la Secția de Boli Infecțioase din Alba Iulia care este singurul centru din județ unde pot fi efectuate testări pentru depistarea bacteriei Borrelia.
Sănătate
Humus, rețeta minune în perioada de post: Ce este și ce beneficii are
Perioada de post a reprezentat dintotdeauna o provocare pentru creativitatea gospodinelor. Dorința oamenilor de a găsi rețete sănătoase și, în același timp, cu un aport ridicat de nutrienți este din ce în ce mai mare.
Din fericire, gama variată de alimente disponibile pe piață vine în ajutorul nostru și ne aduce un produs pe care îl putem include în dieta noastră: năutul. Dacă iubești năutul, nu ai cum să nu iubești și humusul, rețeta minune adusă din Orientul Mijlociu.
Humus este o specialitate orientală, care este făcută , în mod tradițional, din piure de năut, pastă de susan –tahini, ulei de măsline, suc de lămâie, sare și condimente precum usturoi și, uneori, chimion. Humusul reprezintă o sursă bogată de acizi grași esențiali omega-3, care ajuta la protecția sistemului cardiac, și de nutrienți proveniți din naut și sosul tahini. În plus, humusul conține fier, vitamina B6, acid folic și aminoacizii cu un puternic rol antiiinflamator. Persoanele care suferă de diabet necesită diete speciale și, uneori, acest lucru poate fi greu de gestionat. Humusul este o rețetă potrivită pentru diabetici și poate fi consumat de aceștia fără rezerve. Mai mult decât atât, năutul ajută la reglarea zahărului din sânge, fiind un aliat în managementul diabetului. Datorită conținutului ridicat de fier, calciu și vitamina K, năutul din humus contribuie la dezvoltarea și menținerea unei structuri osoase dense și puternice. Vitamina C, B6, potasiul și fibrele din compoziția năutului fac din acesta un super aliment care contribuie la menținerea sănătății inimii. Fibrele ajută și la scăderea nivelului de colesterol din sânge, scăzând riscul de apariție a bolilor cardiovasculare, arată studiile.
Humusul te ajută să slăbești. Prin senzația de sațietate pe care o oferă năutul, rețetele care conțin acest ingredient vin în ajutorul persoanelor care se luptă cu kilogramele în plus.
Humusul, perfect pentru diabetici
Ce conține humusul?: Există nenumărate rețete de humus, dar toate au în compoziție ingredientele „cheie” ale rețetei. Acestea se referă la boabele de năut, usturoiul și pasta de susan. Pe lângă acestea se adaugă, după gust, uleiul de măsline, zeama de lămâie și diverse condimente precum: boia sau chimion.
Năutul și beneficiile sale. Năutul conține magneziu, vitamina B1, vitamina B6, vitamina B9, seleniu cupru, fier, zinc, fosfor, mangan și potasiu. Acest aliment minune este o sursă bogată în proteine și fibre, ceea ce contribuie la o digestie sănătoasă. Conform healthline, năutul scade riscul de apariție a bolilor cronice precum cancerul, bolile sistemului cardiovascular și diabetul.
Susanul, sursă de vitalitate. Susanul reprezintă un ingredient important atunci când vrem să pregătim humus. Din fericire, semințele de susan ascund beneficii uimitoare pentru sănătate. Acestea contribuie la vitalitate, promovează sănătatea sângelui, scad tensiunea arterială și susțin sistemul imunitar. Este important de știut, însă, că există persoane alergice la susan. În cazul acestora, consumul semințelor de susan poate avea consecințe grave și este recomandată eliminarea pastei de susan din humus.
Sursa:dcmedical.ro, libertatea.ro
-
Știriacum o săptămână
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Știriacum 18 ore
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Divertismentacum o zi
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum 2 zile
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Divertismentacum o săptămână
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum 2 săptămâni
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 6 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 2 zile
Mai, luna florilor: De la lalea, crin și bujor, la maci, margarete și lăcrămioare, transformǎ câmpul și grădinile în adevărate oaze de frumusețe și culoare