Știri

Saloanele de bronzare vor avea nevoie de autorizare sanitară și de angajați cu instruire de specialitate

Publicat

acum 9 ani

în

06/10/2015

Saloanele de bronzare vor trebui sa obtina o autorizare sanitara de la directiile teritoriale de sanatate publica, potrivit unui proiect de act normativ al Ministerului Sanatatii (MS). Astfel, in cadrul acestor saloane vor trebui respectate reguli stricte de igiena, iar angajatii vor avea nevoie de instruire de specialitate. Amănunte afli de pe radiounirea.ro.

Normele de igiena pentru saloanele/centrele de bronzare se regasesc intr-un proiect de ordin (pdf) lansat recent in dezbatere publica pe site-ul MS. Prin intermediul actului propus, autoritatile vor sa reglementeze, practic, activitatea saloanelor, avand in vedere cat de raspandite au devenit acestea in tara noastra.

Fiecare salon de bronzare va avea nevoie de o autorizare sanitara de la directia teritoriala de sanatate publica, iar aceasta va fi obtinuta in baza unei declaratii pe propria raspundere.

„Saloanele/centrele de bronzare trebuie sa fie autorizate sanitar de catre directiile de sanatate publica judetene, respectiv a municipiului Bucuresti. Autorizarea sanitara se va face in baza declaratiei pe propria raspundere, conform prevederilor Ordinului MS nr. 1030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitara pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire si pentru functionarea obiectivelor ce desfasoara activitati cu risc pentru starea de sanatate a populatiei, cu modificarile si completarile ulterioare”, scrie in document.

In acelasi timp, titularul fiecarui aparat de bronzat va trebui sa completeze Registrul aparatului si Registrul de exploatare. In plus, daca un aparat nu mai functioneaza, este casat sau este vandut, titularul va trebui sa informeze directia teritoriala de sanatate publica.

In alta ordine de idei, fiecare firma care va folosi aparate de bronzat va trebui sa intocmeasca un registru cu fisele clientilor. Iar pe langa fisa, firma va pastra si declaratia pe propria raspundere a clientului, pentru o durata de cel putin trei ani.

Atentie! Daca apar reactii secundare in urma bronzarii artificiale, titularii saloanelor vor trebui sa transmita un raport catre directia teritoriala de sanatate publica. Aceeasi regula va fi valabila, de asemenea, pentru accidentele grave si pentru spitalizarea clientilor in urma unei sedinte de bronzare.

Angajatii vor avea nevoie de instruire de specialitate

Personalului salonului de bronzare va trebui sa i se asigure, de catre angajator, doua cursuri de instruire in vederea specializarii. Mai exact, va fi vorba de un curs de notiuni fundamentale de igiena si de instruirea de specialitate.

Instruirea de specialitate va fi facuta de catre Centrul National de Monitorizare a Factorilor de Risc din Mediul Comunitar din cadrul Institutului National de Sanatate Publica (INSP). Aceasta va fi asigurata dupa depunerea la secretariatul INSP a unei cereri, impreuna cu dovada efecturarii primului curs si chitanta aferenta participarii la instruire.

„In urma instruirii, INSP – Centrul National de Monitorizare a Factorilor de Risc din Mediul Comunitar elibereaza certificate de instruire, care au o valabilitate de trei ani. Certificatul de instruire trebuie afisat pe peretii salonului, in locuri vizibile pentru utilizatori”, este explicat in proiectul initiat de MS.

Important! Inainte de inceperea sedintei de bronzare, personalul specializat va evalua starea pielii acestuia (daca exista leziuni deschise, infectii, inflamatii sau boli de piele, sedinta de bronzare va fi amanata). Totodata, clientul va fi informat despre posibilele riscuri la care se expune si despre masurile de igiena pe care trebuie sa le ia la terminarea procedurii.

Citește și Persoane asigurate la sănătate fără plata CASS – lista completă la ANAF

Ce aparate vor putea fi folosite in saloane

In saloanele de bronzare nu vor fi permise aparatele de tip UV4, ci doar aparatele de tip UV1, UV2 si UV3. Conform proiectului, aparatele UV vor fi clasificate dupa cum urmeaza:

aparat UV tip 1: aparat care contine un emitator UV astfel incat efectul biologic este cauzat de radiatiile cu lungimi de unda mai mari de 320 nm si caracterizat printr-o iradianta relativ ridicata in domeniul cuprins intre 320 nm si 400 nm;
aparat UV tip 2: aparat care contine un emitator UV astfel incat efectul biologic este cauzat de radiatiile cu lungimi de unda mai mici sau mai mari de 320 nm si caracterizat printr-o iradianta relativ ridicata in domeniul cuprins intre 320 nm si 400 nm;
aparat UV tip 3: aparat care contine un emitator UV astfel incat efectul biologic este cauzat de radiatiile cu lungimi de unda mai mici sau mai mari de 320 nm si caracterizat printr-o iradianta limitata pe toata banda de radiatii UV;
aparat UV tip 4: aparat care contine un emitator UV astfel incat efectul biologic este cauzat in principal de radiatiile cu lungimi de unda mai mici de 320 nm.

Fiecare aparat de bronzat va trebui sa aiba o carte tehnica in care sa fie incluse modul de folosire, programele de expunere recomandate, duratele si intervalele sedintelor de expunere, precum si numarul maxim de expuneri recomandate in cursul unui an. Totodata, aparatele vor trebui sa aiba un comutator de urgenta care sa poata fi folosit cu usurinta de catre utilizator pentru a opri imediat expunerea.

Daca salonul are personal specializat, in acesta va fi permisa folosirea aparatelor de tip UV1, UV2 si UV3. In lipsa persoanelor special instruite va fi permisa doar folosirea aparatelor de tip UV3.

In saloane vor trebui respectate norme stricte de igiena

Propunerea de act normativ aflata in prezent in dezbatere publica prevede ca saloanele de bronzare vor fi nevoite sa respecte reguli stricte in privinta curateniei. Concret, principalele obligatii vor fi urmatoarele:

fiecare salon sa aiba incinte separate pentru: accesul, inregistrarea si asteptarea clientilor; bronzarea artificiala; pastrarea echipamentului si a articolelor curate si dezinfectate; depozitarea echipamentelor si materialelor folosite pentru curatenie;
incintele sa fie luminate in mod adecvat (atat cu lumina naturala, cat si cu lumina artificiala) si sa fie bine ventilate;
sa existe chiuveta pentru spalarea mainilor, sa se asigure obligatoriu apa potabila curenta rece si calda, sapun, prosoape de hartie sau dispozitive pentru uscarea mainilor;
fiecare salon sa aiba cosuri de gunoi.
fiecare salon sa aiba trusa de prim ajutor;
sa se asigure clientilor ochelari de protectie impotriva radiatiilor UV (ochelari de unica folosinta sau, in caz contrar, unii care sunt curatati si dezinfectati dupa fiecare folosire);
persoanele sub 18 ani nu vor avea voie sa foloseasca aparatele de bronzat.

Atentie! In proiect este subliniat ca toate suprafetele cu care ajung in contact clientii vor trebui sa fie mentinute intr-o „perfecta stare de curatenie si intretinere”.

„Dezinsectia periodica se face la trei luni, iar deratizarea periodica se face la intervale de maximum sase luni sau ori de cate ori este nevoie; intre operatiunile periodice se vor aplica proceduri de dezinsectie si deratizare curente, de intretinere, in functie de prezenta vectorilor”, este precizat in documentul amintit. Totodata, inregistrarile referitoare la aceste activitati vor trebui pastrate pentru a fi puse la dispozitia autoritatilor.

Curatenia in saloane se va face de catre personal calificat, la inceputul sau la sfarsitul programului de lucru, dar si ori de cate ori este necesar. Iar suprafetele aparatelor de bronzat cu care vin in contact clientii vor trebui dezinfectate dupa fiecare folosire.

Important! Fumatul, consumul de bauturi alcoolice si de substante stupefiante vor fi interzise in saloanele de bronzare, iar accesul animalelor va fi oprit.

Citește și Începe campania de vaccinare antigripală. Cine va fi imunizat gratuit

De ce vrea ministerul sa reglementeze activitatea saloanelor de bronzare

Principalele motive pentru care autoritatile vor sa reglementeze activitatea saloanelor sunt raspandirea tot mai mare a serviciilor de bronzare artificiala si gradul de informare scazut al persoanelor care apeleaza la acestea.

„Tinand cont de raspandirea tot mai mare a serviciilor de bronzare artificiala si segmentul numeros de utilizatori, consideram ca se impune si in Romania existenta unor reglementari in acest sens, in vederea cresterii gradului de supraveghere si control a conditiilor igienico-sanitare si a procedurilor utilizate in saloanele de bronzat, precum si a gradului de informare si consiliere a utilizatorilor privind riscurile la care se expun atunci cand folosesc solarul, cu atat mai mult cu cat, actualmente, in majoritatea saloanelor de bronzat nu se asigura ochelari de protectie, personalul nu dispune de cunostinte si nici de instruire, iar clientii nu sunt informati, avertizati sau consiliati”, este explicat in referatul de aprobare (pdf) anexat proiectului de ordin.

Initiatorii au aratat ca, in urma unui studiu national efectuat de INSP in anul 2011, a rezultat ca romanii au cunostinte superficiale legate de modalitatea de expunere la radiatiile UV (ultraviolete) artificiale si de contraindicatiile aferente folositii aparatelor de bronzat. In plus, acestia au punctat ca, la nivelul Uniunii Europene, mai multe state membre (printre care Germania, Franta si Danemarca) deja au reglementari specifice folosirii aparatelor de bronzat.

Sursa:avocatnet.ro

Alte articole etichetate cu:angajati autorizatie sanitara instruire saloane de bronzat

Publicitate

Știri

Izvorul Tămăduirii: De unde vine numele și ce nu ai voie să faci în vinerea din Săptămâna Luminată

Publicat

acum 5 ore

în

09/05/2024

Simona Lodroman

În fiecare an, în prima vineri după Paşte, credincioșii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii: ce nu ai voie să faci astăzi și de unde poți lua apă făcătoare de minuni.

Izvorul Tămăduirii este o zi închinată Maicii Domnului și menită să arate rolul Fecioarei Maria în lucrarea mântuirii oamenilor. Numele de Izvorul Tămăduirii aminteşte de o serie de minuni săvârşite la un izvor aflat în apropierea Constantinopolului.

Se spune că Leon cel Mare, cu puţin timp înainte de a ajunge împărat, se plimba printr-o pădure din apropierea Constantinopolului, când a întâlnit un bătrân orb care i-a cerut să-i dea apă şi să-l ducă în cetate. Leon a cautat în apropiere un izvor, dar nu a găsit. Însă la un moment dat a auzit-o pe Maica Domnului, care i-a spus să pătrundă mai adânc în pădure, să ia în mâini apă tulbure și să potolească astfel setea orbului, apoi să-i ungă ochii întunecați. A găsit un izvor din care i-a dat să bea bătrânului, iar după ce i-a spălat fața cu ea, orbul a început să vadă. După ce a ajuns împărat, Leon a construit lângă acel izvor o biserică. Mai târziu, împăratul Justinian (527-565), care suferea de o boală grea, s-a vindecat după ce a băut apa din acest izvor. Ca semn de mulţumire a construit o biserică şi mai mare. Aceasta biserică a fost distrusă de turci în anul 1453, scrie crestinortodox.ro.De-a lungul timpului, se spune că apa acestui izvor a vindecat multe boli şi a tămăduit diferite răni şi suferinţe.

Iar legat de originea sărbătorii, credincioșii au construit o serie întreagă de obiceiuri. Astfel, gospodarii aruncă astăzi apă sfinţită peste vitele de povară, pentru că acestea să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la lucrările agricole. Pentru a avea un an bogat și a proteja recoltele de grindină, gospodarii stropesc cu apă sfinţită grădinile şi livezile. Gospodinele respectă ziua de prăznuire şi nu spală, nu calcă rufe şi nu croiesc un lucru de îmbrăcămite. Se spune că treaba făcută astăzi prin gospodărie nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată. Nu se țesea nimic, deoarece cu pânză țesută în această zi nu se îmbrăcau nici măcar cei morți, pentru că nu puteau fi primiți pe cealaltă lume.Pe vremuri, se credea că acela care lucra în această zi era lovit de o boală din care nu își mai revenea până la moarte.

De Izvorul Tămăduirii, în toate bisericile şi mănăstirile ortodoxe, după oficierea Sfintei Liturghii, se săvârşeşte slujba de sfinţire a apei, după o rânduială adecvată Săptămânii Luminate. Aghiasma Mică, puteri miraculoase. Cum te ajută apa sfințită. Apa care rămâne de la sfințire, se pune într-un vas la un loc curat și se ia în fiecare dimineață pe nemâncate după anafură, când suntem curați trupește și sufletește și ne-am împlinit rugăciunile dimineții. Copiilor le este recomandată în fiecare dimineață. Bolnavii mai pot fi stropiți și cu Agheasma Mică de la Izvorul Tămăduirii, sărbătoare ce este așezată în calendar după Sfintele Paști, în Vinerea din Săptămâna Luminată.

Pentru cei căsătoriți, condiția principală pe care trebuie să o îndeplinească pentru a consuma apa sfințită este „curățenia trupească”. Elevii și studenții pot să bea dimineața, înainte de masă, să se stropească pe frunte și pe hainele de pe ei, pentru a le lumina Dumnezeu mintea, pentru a le dărui înțelegere și pricepere.

Se poate stropi prin casă atunci când se crede de cuviință (suspect de farmece, descântece, vrăjitorii sau alte lucrări diavolești). Celor bolnavi, apa sfințită le este de mare trebuință: să o bea pe nemâncate, să-și stropească hainele de pe ei și rănile sau locurile dureroase.

Sursa:.dcnews.ro și telegrama.ro

Citește mai mult

Știri

9 mai, Ziua Europei: Ce semnificaţii are pentru români această zi

Publicat

acum 12 ore

în

09/05/2024

Simona Lodroman

ZIUA EUROPEI este de fapt o triplă sărbătoare pentru poporul român: proclamarea independenţei de stat a României la 9 mai 1877, Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de- Al Doilea Război Mondial la 9 mai 1945 şi Ziua Europei.

Proclamarea independenţei statale la 9 mai 1877 nu a fost un act spontan, ci o încununare a strădaniilor tot mai numeroase din acei ani, o aruncare peste bord a ultimei verigi a suzeranităţii otomane.

În acea zi memorabilă, Mihail Kogălniceanu declara în Parlamentul ţării: ‘Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare’. Independenţa astfel proclamată trebuia consfinţită şi apărată pe câmpul de lupta spre a putea fi impusă forţelor militare turceşti şi recunoscută apoi de puterile europene.

Al doilea eveniment se referă la ziua de 9 mai 1945, zi în care Aliaţii din cel de-al doilea război mondial au obţinut victoria împotriva Germaniei naziste, punând astfel capăt celei mai pustiitoare conflagraţii din istoria continentului european.

Cel de al treilea eveniment este ZIUA EUROPEI – ‘Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă. Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice… Nu am reuşit să realizăm o Europă unită şi ne-am confruntat cu războaie’.

ZIUA EUROPEI. Istoric

În fiecare an, la 9 mai, se serbează Ziua Uniunii Europene, pentru a marca istorica declaraţie de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state.

Decizia a fost luată de Consiliul European de la Milano, în 1985.

Declaraţia Schuman a stat la baza amplului proces de construcţie a unei Europe unite. Statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE).

Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre.

Ulterior, la acest complex proiect de construcţie europeană s-au alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), iar la 1 mai 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria şi la 1 ianuarie 2007 Bulgaria şi România. Uniunea Europeană are în prezent 27 de state membre.

Printre evenimentele de diplomaţie publică şi culturală care au loc cu acest prilej se numără manifestările comune organizate sub egida preşedinţiei Uniunii Europene: mese rotunde, expoziţii de carte şi fotografii, proiecţii de filme artistice şi documentare, distribuirea de materiale promoţionale despre ţările europene. Acţiunile dedicate sărbătoririi acestei Zile europene continuă pe tot parcursul lunii mai.

Ziua Uniunii Europene nu înseamnă numai data de naştere a proiectului european, ci şi o zi a bucuriei de a fi împreună, o zi a voinţei de solidaritate, o zi a marii comunităţi din care fac parte toţi cetăţenii UE. Poate fi definită, astfel, ca ziua cetăţenilor unei ‘Europe Unite’, care s-a construit de-a lungul deceniilor ca o unitate în diversitate.

Cât de europeni se simt românii

Un studiu realizat anul trecut arată că peste 65% dintre români consideră că aderarea la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 23% dintre ei afirmă contrariul.

Procentul românilor care se consideră cetățeni europeni este de 71,4%, față de 68,6% în mai 2014. Ponderea celor care nu se consideră cetățeni europeni este sensibil mai scăzută în aprilie 2015 (22,6%), față de mai 2014 (27,7%).

Românii asociază în primul rând Uniunea Europeană cu dreptul la liberă circulație (84%). Urmează cu 72,7% democrația și drepturile omului și pacea cu țările vecine (72,4%). 67,5% dintre locuitorii ţării privesc UE ca un furnizor de securitate și siguranță, răspunsurile la acest item fiind influențate și de faptul că în contextul tensionat din regiune, apartenența la UE a fost prezentată și percepută ca un factor determinant în asigurarea securității României.

În acelaţi timp, 63% dintre respondenți asociază Uniunea Europeană cu dezvoltarea economică, 58,9% cu locurile de muncă, 58,9% cu lupta împotriva corupției, iar 54,1% cu exploatarea resurselor naturale.

Citește mai mult

Știri

9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României

Publicat

acum 13 ore

în

09/05/2024

Simona Lodroman

La 9 mai, sărbătorim proclamarea Independenței de Stat a României

La 9 mai 1877 a fost proclamată Independenţa României ca urmare a declanşării Războiului de Independenţă al României, parte a Războiul ruso-turc din anii 1877 – 1878.

În 1877, la această dată, ministrul de Externe de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara în Camera Deputaţilor: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”. A doua zi, pe 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou şi votată de către Camerele reunite, după care a fost promulgată de către domnitorul Carol I şi publicată în Monitorul Oficial. După făurirea statului naţional român, în 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, statul român a trecut la înfăptuirea unei serii de reforme pentru modernizării ţării care au constituit temelia proclamării şi, ulterior, a cuceririi independenţei de stat. România continua să fie vasală Imperiul Otoman, era silită să recunoască suzeranitatea otomană, să plătească un tribut anual şi să accepte stăpânirea Porţii în Dobrogea, la gurile Dunării, iar independenţa ţării devenise un ideal al tuturor românilor. Războiul ruso-turc, izbucnit în aprilie 1877, a constituit ocazia ideală pentru ca România să-şi câştige independenţa, iar implicarea ţării, oficializată prin actele adoptate de Adunarea Deputaţilor şi de Senat, în zilele de 29 şi 30 aprilie 1877, a decis soarta conflictului şi stabilirea învingătorilor. Pe acest fond, la 9 mai 1877, ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu spunea: ‘Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa’. A doua zi, pe 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou, de Camerele reunite, după care domnitorul Carol I a acceptat-o proclamând Independenţa de Stat a României.

La 9 mai 1877 a fost proclamată Independenţa României ca urmare a declanşării Războiului de Independenţă al României, parte a Războiul ruso-turc din anii 1877 – 1878. La începutul anului 1877, vasală Imperiul Otoman, România era silită să recunoască suzeranitatea otomană, să plătească un tribut anual şi să accepte stăpânirea Porţii în Dobrogea, la gurile Dunării, iar independenţa ţării devenise un ideal al tuturor românilor. Astfel, izbucnirea Războiul ruso-turc în aprilie 1877, a reprezentat ocazia ideală pentru a profita de contextul internaţional în realizarea independenţei României. În aprilie 1877, România a semnat convenţia cu Rusia prin care permitea armatei ruse să treacă pe teritoriul ei şi să ocupe linia Dunării până la gura Oltului. În temeiul aceleiaşi convenţii, armata română s-a angajat să fie concentrată în Oltenia de sud. La 9 mai 1877, ministrul de Externe de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara în Camera Deputaţilor: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare… Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa”. A doua zi, la 10 mai, Camerele reunite au proclamat şi votat independenţa României, iar domnitorul Carol I a promulgat-o, fiind apoi publicată în Monitorul Oficial. Totodată, Guvernul român a hotărât încetarea plăţii tributului de 914.000 lei, suma fiind direcţionată către bugetul Armatei.

Pe front, în iunie, trupele ruse au trecut Dunărea şi au început operaţiile pe teritoriul Imperiului Otoman, dar s-au lovit de rezistenţa lui Osman Paşa, la Plevna, fiind nevoite să oprească înaintarea. Astfel, 38.000 de soldaţi români şi 108 tunuri, parte a Diviziilor 2 şi 4 infanterie şi a unei divizii de rezervă, au intrat în toiul războiului de peste Dunăre, potrivit Enciclopedia României. La 30 august 1877, trupele române şi ruse vor porni un atac urmat de cucerirea redutei Griviţa 1 de către români. Două luni mai târziu, românii au cucerit şi cetatea Rahova. Plevna a reuşit să reziste până la 28 noiembrie, fiind încercuită de trupele ruso-române. Osman Paşa a încercat să străpungă încercuirea şi să se retragă, dar manevra sa a eşuat, astfel încât el şi armata sa s-au predat. După căderea Plevnei, trupele române au trecut la asedierea Vidinului, iar cele ruse au pornit în grabă către Constantinopol. După ce au cucerit Plovdiv (Filipopol) şi Edirne (Adrianopol) şi au ajuns în apropierea capitalei la 18 ianuarie 1878, Turcia a fost nevoită să ceară un armistiţiu. În acest context, la 19 februarie 1878 s-a semnat tratatul de la San Stefano. Tratatul recunoştea, printre altele, independenţa României, întărită la Congresul de la Berlin din vara anului 1878. România a fost recunoscută ca stat independent şi i s-a restabilit autoritatea asupra Dobrogei. Portului Constanţa i-a fost asigurat accesul direct la Marea Neagră. Rusia câştiga, însă, gurile Dunării şi relua în stăpânire judeţele din sudul Basarabiei, care fuseseră retrocedate României prin tratatul de pace de la Paris din 1856.