Social-Economic
România are… găini de AUR?! Ouăle din țara noastră, mai scumpe de două ori decât cele ale nemților
În magazine, ouăle continuă să coste la fel de mult ca în perioada sărbătorilor de iarnă. Producătorii spun însă că au redus preţurile la jumătate, pentru că nu mai este cerere atât de mare. În supermarketuri, 10 ouă costă peste 10 lei, adică doi euro. În Germania, preţul de-abia depăşeşte un euro.
Dacă anul trecut furnizorii se bucurau de creşterea preţului ouălor, acum se văd nevoiţi să îl scadă. Din fermele noastre oul pleacă cu un preț de 32 – 33 de bani. Iar în noiembrie anul trecut prețul acestora era 55 – 60 de bani.
Scăderea costurilor de producţie nu se vede, însă, şi pe raftul magazinului. Preţul a rămas neschimbat.
„Le crești cu 40, 50 %… este prea mult! Au profitat de acest lucru şi bineînţeles, la raft, au mai adăugat un 5-10 la sută. După cum vedeți, și rafturile sunt pline. Nu cumpără nimeni”, spune un client.
„Cam mult pentru un ou pentru că nici un copil nu se satură dintr-un ou. Mi se pare exagerat”, adaugă o altă cumpărătoare.
„Sunt scumpe. Sunt piperate”, este părerea unui al treilea client.
Sunt ceva mai ieftine doar cele care se apropie de ieşirea din termen.
„Puteți merge să vedeți acolo că ei pot să aibă ouă la 40 de bani și același ou să îl aibă la 80 de bani. Numai că ăsta care e la 40 de bani expiră peste trei zile și îl găsiți peste trei zile într-un coș în parcare. Și ăla care mai are 28 de zile s-ar putea să fie 80 de bani”, explică un comerciant.
„În Germania, un cofraj cu zece ouă costă un euro și 9 cenți. În comparație cu România sunt mult, mult mai mici, nu numai la ouă, ci la toate produsele”, a declarat Oana Adriana Mircea, o româncă mutată în Germania.
Producătorii spun că vor scădea prețurile la ouă şi mai mult în preajma Paştelui, când oferta va fi foarte mare.
sursa: digi24.ro
Societate
Prin ce se evidențiază expoziția etnografică Hopârta
Expoziția etnografică Hopârta: Prin ce se evidențiază
Carul tractat de boi sau vaci era principalul element al inventarului agricol dintr-o gospodărie ţărănească implicat în majoritatea demersurilor cotidiene, aspect evidenţiat şi de expoziţia etnografică Hopârta.
În timpul iernii carul era înlocuit cu sania. Plugul, grapa, sapele, coasa erau de asemenea indispensabile unei gospodării.
Interiorul casei compusă dintr-o sigură cameră unde se desfăşurau toate activităţile familiei era relativ modest, compus din: pat cu şurdeu, lădoi, masă, blidar, ladă de zestre şi război de ţesut. Locuinţa era împodobită cu lepedee, şterguri, perne cu feţe cusute cu modele tradiţionale, geometrice sau florale. În lada de zestre se ţineau hainele de sărbătoare şi zestrea fetei compusă din diferite obiecte textile lucrate în casă cu o deosebită grijă. Pe pereţi, pe blidare şi poliţe se ţineau vasele de lut smălţuite sau simple dar împodobite cu ornamente florale sau din lemn. Costumul popular filtrat de-a lungul timpului de preocupări diurne, de pauperizare, de influenţe exterioare este simplu predominând albul şi negrul la cere se adaugă în proporţii reduse gri, bej, bleu şi mai rar roşu. Nu există diferenţe notabile în costumul popular local ele fiind dictate exclusiv de iscusinţa meşterului.
Portul femeiesc este compus din chimeşă brodată, poale din material alb, păsturi de culoare neagră, cheptăruţ purtat peste iie confecţionat din macister de culoare neagră cu motive florale cusute uneori cu mărgele sau paiete colorate, brâul cu mărgele şi ţinte, cusut cu motive verzi, negre şi albastre.. Pe cap se purta năframă din păr sau mătase, mai ales de culoare neagră cu flori brodate tot cu aţă neagră. Încălţămintea preferată erau papucii cu tureac înalt cu 18 găuri încheiaţi într-o parte.
Portul bărbătesc era mai simplu decât cel femeiesc compus fiind din: izmene şi cămaşă ţesute din in sau cânepă, şerpar din piele cu trei catarame şi doua buzunare în care se ţineau actele, banii şi briceagul, cheptar din piele de miel cu brâu. Pe cap se purta, în timpul verii, pălărie din păr fin de culoare închisă cu mununi de mărgele de diferite culori sau pălărie din paie împletită cu boruri drepte şi primă maro. Iarna se purta căciula din piele de miel. În picioare se purtau opinci.
sursa: cjalba.ro
Societate
Forțe proaspete în echipa Jandarmeriei Alba
În echipa Jandarmeriei Alba, forțe proaspete
Jandarmeria Alba le spune bun venit în echipă noilor colegi, Adriana, Marian și Paul, absolvenți ai Școlilor Militare de Subofițeri de Jandarmi de la Drăgășani și Fălticeni.
Aceștia au fost repartizați la Inspectoratul de Jandarmi Județean „Avram Iancu” Alba.
La debutul în carieră, aceștia vor parcurge o perioadă de 6 luni de tutelă profesională, care îi va iniția în tainele meseriei de jandarm.
Social-Economic
„Împreună dăruim bucurie”, pentru vârstnici, la Sebeș
„Împreună dăruim bucurie”, pentru vârstnici, la Sebeș
-
Știriacum o săptămână
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum o săptămână
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 5 zile
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum 2 săptămâni
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Divertismentacum 2 săptămâni
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum 2 zile
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum 4 zile
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum 16 ore
Ziua Internațională a Dorului, în 13 mai: Cuvântul DOR, greu de tradus în alte limbi: Ce semnifică acest cuvânt specific poporului nostru mioritic