Știri
România anilor `90: Cum era văzută țara noastră în presa străină, imediat după Revoluție!
Anul 1990 a fost unul al marilor speranțe pentru România. Odată ce-a căzut regimul comunist, românii s-au trezit deodată liberi să combine valută, să-și tragă chioșcuri la scara blocului sau să aducă blugi & marfă din Turcia.
Iar în haosul ăla de după revoluție, țara care tocmai se eliberase de dictatura unui analfabet se bucura de-un val de simpatie pe plan mondial. Erau vremuri unice: ai noștri încă nu erau găinarii care să bage Europa-n sperieți, iar dinspre Occident intrau în țară camioane burdușite cu țoale, haleală și paturi, care să suplinească lipsurile oamenilor.
Între timp, țara noastră a devenit oaia neagră a continentului, lucru care se vede cu ochiul liber din presa internațională. Când scriu despre români și România, ziarele de afară o fac în contexte cu politicieni dubioși, grave probleme sociale, cerșetori sau băieți descurcăreți care prestează combinații cu carduri și bancomate. Am vrut să văd cum erau văzuți românii de presa străină cu un sfert de secol în urmă, în 1990, așa că am scormonit prin arhive. Uite ce-am aflat:
ȚARA CU O SUTĂ DE MII DE ORFANI CARE TRĂIAU ÎN CONDIȚII GROAZNICE
Subiectul predominant în presa internațională din 1990 era situația tragică a copiilor insituționalizați. În august, LA Times scria că-n orfelinatele din România trăiesc, la limita subzistenței, o sută de mii de copii și adolescenți. Fără hrană și fără îngrijire fizică sau emoțională. Situația asta jenantă era pusă de jurnaliștii americani pe seama politicii lui Ceaușescu, omul care a vrut să mărească populația, așa că a interzis avorturile și-a oferit facilități familiilor cu măcar cinci copii.
În condițiile astea, în jur de 400 de familii de americani voiau să adopte copii români, numai că până-n august 1990, doar 35 reușiseră. În ciuda poveștilor despre adopțiile pe bandă rulantă din România, mai mult sau mai puțin legale, cei de la LA Times scriau că nu era atât de ușor să adopți un orfan din România. Pe lângă birocrația consacrată, adopțiile internaționale fuseseră suspendate, în iunie, de Guvernul României, care lucra la reorganizarea procedurilor.
În octombrie 1990, Washington Post scria despre reportajul difuzat pe postul de televiziune ABC, care arăta cum orfanii români trăiesc în condiții mizere. Copiii stăteau în propria urină, goi, subnutriți, înfometați și bolnavi. Cei de la Washington Post spuneau că nu s-a schimbat nimic față de regimul lui Ceaușescu, deși trecuseră deja nouă luni de la revoluție, iar orfelinatele din România primiseră o groază de ajutoare umanitare.
Deja se sesiza un comportament care avea să-i facă celebri pe români: ciordeala. Toate aceste ajutoare, medicamente și mâncare donate de guvernele din alte țări sau de oameni simpli, au fost prost gestionate. Pe limba noastră, cineva le-a făcut să dispară, iar orfanii trăiau în aceleași condiții inumane ca înainte de căderea comunismului.
Într-un articol din iunie 1990, jurnaliștii de la Orlando Sentinel remarcau fix același lucru: viața orfanilor nu se schimbase, în ciuda înlăturării lui Ceaușescu. Voluntarii străini care veniseră în România se loveau de lucruri horror: copii legați de pat, înfometați și pe care nimeni nu-i ținuse vreodată în brațe.
ROMÂNII ÎI PERSECUTAU PE ETNICII MAGHIARI
Imaginea cât de cât decentă a României s-a stricat încetul cu încetul. Mai întâi, a fost conflictul dintre români și etnicii maghiari, din martie 1990, de la Târgu Mureș. În bătăile alea crunte de pe 19, 20 și 21 martie, au murit cinci oameni și alte sute au fost răniți. În octombrie, New York Times publica un material intitulat „Romania still persecutes its Hungarians”, în care autorul se-ntreba de ce autoritățile de la București continuă „politica de intimidare” a minorității maghiare.
După o lună, tot în New York Times, apărea un articol care analiza rivalitățile etnice din țările Europei de Est. Despre rivalitatea româno-maghiară, jurnaliștii americani remarcau că: unii etnici maghiari părăsesc România, în timp ce românii se mută din zonele locuite predominant de maghiari. Citat de NY Times, Janos Vorszsak, vicepreședintele UDMR, spunea:
„Românii au trăit atât de mult în întuneric, încât acum sunt manipulați ușor. Au o psihologie primitivă.”
ROMÂNII SE LĂUDAU CĂ BASEBALLUL AMERICANILOR SE TRAGE DIN OINA ROMÂNEASCĂ
Într-un articol apărut în aprilie 1990, în Seattle Times , președintele Federației Române de Baseball avea o poveste cusută cu ață albă, cum că oina românească i-a inspirat pe americani să inventeze baseballul. Se-ntâmpla în 1839, când niște români din Transilvania au intrat în armata SUA și i-au învățat oină pe colegii lor americani, după care aceștia au umblat puțin la reguli și-au inventat alt sport. Știrea asta venită de la București apare și-n Orlando Sentinel, o altă publicație americană.
Sună mișto, nu-i așa? E genul de istorioară care gâdilă orgoliul ăla stupido-naționalist. La modul: „Uite, bă, sportul după care americanii sunt înnebuniți vine din România!” Doar că-i o mică problemă istorică: baseballul, în forma lui modernă, e pomenit pentru prima oară în 1744, într-un ziar britanic. Deci, cu vreo sută de ani înainte ca vânjoșii săteni din Alba să le spună americanilor de sportul ciudat, care implică bâte și-o minge umplută cu păr de cal.
STRĂINII DESCOPEREAU CÂT DE CORUPT ERA SPORTUL ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ
Odată cortina căzută, au ieșit la iveală tot mai multe mânării din sportul românesc. Bine, românii erau oricum cunoscuți ca „escroci” de anvergură ai sportului, după ce Steaua câștigase CCE în 1986, cu o echipă formată din jucători luați cu japca de prin țară, iar Rodion Cămătaru cucerise trofeul Gheata de Aur (acordat golgheterului Europei), după ce atacantul lui Dinamo marcase 21 de goluri în ultimele șapte etape.
În aprilie 1990, LA Times amintea ascensiunea frauduloasă a echipei FC Olt Scornicești, din orașul natal al lui Nicolae Ceaușescu. La sfârșitul anilor ’70, Scorniceștiul protejat de Ceaușescu a obținut două promovări consecutive, până în prima ligă a fotbalului românesc. Prima promovare, după un 18-0 în ultima etapă, adică fix scorul de care avea nevoie. A doua, cu un gol marcat după ce meciul se terminase, validat însă, pentru că „arbitrul n-a avut de ales și-a validat golul viciat.”
În același text, era pomenit și recentul, pe atunci, scandal de la finala Cupei României din 1988. Dacă nu știi povestea aia, uite-o cât e de barbară: au jucat Steaua cu Dinamo, iar în minutul 90 scorul era egal, 1-1. Steaua a marcat pe final, numai că arbitrul a anulat golul, pe motiv de ofsaid. La îndemnul lui Valentin Ceaușescu, fiul dictatorului și protectorul echipei, steliștii s-au retras de pe teren, în semn de protest. Chiar și așa, după o ședință de partid fulger în seara finalei, trofeul a fost acordat Stelei.
PRESA INTERNAȚIONALĂ RELATA VENIREA LA BUCUREȘTI A MINERILOR CHEMAȚI DE ILIESCU
Când Celestine Bohlen, de la New York Times, a scris articolul ăsta, pe 15 iunie 1990, probabil că se minuna cum te minunezi tu când auzi de rebeli sălbatici care măcelăresc populația prin zone uitate ale lumii. Doar că-n cazul ăsta era un detaliu în plus: cruzimea minerilor, veniți la București cu căștile pe cap și dotați cu bâte de lemn și bastoane de cauciuc, ca să radă tot ce-ntâlnesc în cale, era comandată chiar de președintle României, Ion Iliescu.
NY Times relata că Iliescu voia să reinstaureze ordinea, așa că i-a chemat pe minerii din nordul țării să salveze țara de la o „revoltă fascistă”. Iar băieții ăștia cu mușchi, care nu știau prea multe, s-au apucat să ciomăgească pe oricine li se părea „suspect c-a încercat să dea jos guvernul lui Iliescu”: șoferi, studenți, profesori bine îmbrăcați, fotografi, jurnaliști, mame cu copii sau oameni care-și plimbau câinii pe stradă. Practic, dacă n-aveai cască și moacă îndobitocită și se-ntâmpla să fii prin București în iunie 1990, ți-o luai rău de tot pe cocoasă.
În timpul ăsta, SUA trăgea România de urechi, pentru prima oară-n istorie. Citat de jurnaliștii americani, purtătorul de cuvânt de la Casa Albă spunea:
„SUA condamnă în cel mai puternic mod posibil răscoala din ultimele două zile și violența provocată de Guvern, care se depărtează de normele acceptate ale democrației și ale legii”.
În cuvinte mai umane, se traduce așa: începeau să miroasă băieții ce hal de conducători avem.
ROMÂNIA ERA CONSIDERATĂ PARADISUL COMERȚULUI LA NEGRU
Într-un material semnat din București, Ungaria, LA Times analiza cum prosperă piața neagră în fostele țări țări comuniste din Estul Europei, la nouă luni după decembrie ’89. Î n timp ce Polonia, Yugoslavia, Ungaria și Cehoslovacia se luptau din greu cu comerțul la negru, România și Bulgaria, „conduse de foștii comuniști”, îl tolerau. La noi, se vindeau pe străzi mâncare sau electronice, aduse de afară sau sustrase de prin fabrici.
Uite ce se mai zicea despre România, în același articol: românii ieșeau cu mercur din țară, ca să-l dea în Turcia pe blugi, iar șoferii șmecheri șpăguiau benzinarii cu câte-un pachet de Kent, ca să nu stea la cozile interminabile și s-apuce să-și facă plinul.
De altfel, deja ni se dusese vestea prin lume. În condițiile în care leul era în picaj, americanii scriau că „țigările Kent erau cea mai stabilă monedă a României”.
DUPĂ REVOLUȚIE S-A SCHIMBAT ȘI VIAȚA ROMÂNILOR DIN EXIL, NU DOAR A CELOR DIN ȚARĂ
Revoluția din 1989 i-a eliberat și pe românii care fugiseră în străinătate, nu doar pe cei din țară.
Tot într-un articol din LA Times, din ianuarie 1990, românii din California mărturiseau că au devenit mai relaxați și pot să formeze o comunitate, în adevăratul sens al cuvântului. Până la căderea comunismului, românii nu prea vorbeau între ei, se bănuiau unii pe alții c-ar fi spioni ai Securității, iar „singurele locuri unde puteai să vezi împreună mai mult de 50 de români erau bisericile”.
Odată dat jos regimul dictatorial, românii din California au putut să facă lucruri noi: să dezbată politică la telefon, cu cei din țară, pentru că nu se mai temeau că-s ascultați ori să-și semneze scrisorile pe care le trimiteau în România. Sau, pur și simplu, să nu se mai ferească unii de alții în America.
sursa: vice.com; sursa foto: captură youtube.com
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
Prier înseamnă timp favorabil, prielnic atât pentru semănatul holdelor dar și pentru turmele de animale. Datini, tradiții și obiceiuri românești, în luna aprilie
Conform tradiției populare românești, luna aprilie se mai numește și „Prier”. Această denumire populară, a lunii aprilie, provine de la verbul “a prii” și înseamnă timp prielnic pentru semănături, ori lucrări în gospodărie .
Când vremea este înșelătoare, cu timp friguros și secetos pentru lucrările de primăvară, aprilie anunță sărăcie și se numește și ”Traistă-n băț”. De fapt, în spiritualitatea populară se și spune că ”Prier priește, dar și jupuiește!”, aluzie la zilele capricioase, cu timp potrivnic lucrărilor de sezon. În această lună se continuă semănatul de primăvară, început în martie. Acum se închid țarinile, ceea ce înseamnă că oile și vitele nu mai au voie să pască libere iar pășunatul devălmaș este întrerupt pentru câteva luni, se formează turmele, se repară gardurile țarinilor, se tund oile înainte de a fi urcate la munte etc. Se mai spune, despre luna aprilie, că este o lună capricioasă în care vremea va fi ori geroasă, ori călduroasă. Totodată, în luna lui aprilie se fac prevestiri ale vremii ce va urma, astfel se nasc o parte din superstițiile acestei luni.
Dacă în luna lui Prier este vreme frumoasă și călduroasă, atunci luna mai va avea vreme rece, cu înghețuri; Dacă la Prier este vreme posomorâtă și rece, atunci luna lui mai va avea vreme frumoasă și călduroasă; Negura de la răsărit, din luna aprilie, e semn bun pentru anul în curs; Dacă în aprilie tună și fulgeră, atunci nu există motive să ne temem de ger; Vremea frumoasă din luna aprilie ne va aduce o vară furtunoasă, etc.
Veseli de 1 aprilie – superstiții de 1 aprilie
Ziua Păcălelilor şi Ziua internațională a păsărilor. Dar pe noi ne interesează primul aspect. De unde vine? Cum se … manifestă? şi ce superstiții avem de 1 Aprilie?
Ziua de 1 Aprilie a fost întotdeauna un prilej de distracție şi cum e sănătos să râzi, ne bucurăm şi noi când avem prilejul. Se pare că originile acestei zile se regăsesc, ca multe alte obiceiuri, în schimbarea calendarului gregorian. Se spune că, odată cu această schimbare, mulți nu s-au putut obişnui cu noile date ale sărbătorilor. Și atunci, în timpul lui Carol al IX-lea, mulți neadaptați sărbătoreau Anul Nou la… 1 Aprilie! Cei ce sărbătoreau astfel erau numiți „nebuni de Aprilie”. Apoi obiceiul s-a perpetuat până-n zilele noastre, pierzându-şi semnificația inițială şi păstrând doar… ”nebunia”. Pentru că e o nebunie veselă şi plăcută! Superstiţia spune că păcăleala de 1 Aprilie trebuie făcută până la ora 12:00, cele după această oră, se zice că aduc ghinion. Tot o superstiţie spune că în ziua de 1 Aprilie nu se fac căsătorii, pentru că: ori acestea nu durează, se destramă, ori soţul va fi „sub papuc”. La noi, se spune că dacă nu păcăleşti pe nimeni de 1 Aprilie, tot anul până la celălalt 1 Aprilie vei fi tu cel păcălit. Tot anul? Nu-i cam mult? Dar dacă aşa zice superstiţia, să ne grăbim să păcălim pe cineva. Pardon: ce vă spunem mai jos nu-i păcăleală.
Sărbătoarea Floriilor – tradiții și obiceiuri
Intrarea Domnului în Ierusalim sau Floriile este prima sărbătoare cu dată schimbătoare din calendarul anului bisericesc. Totodată, Floriile deschid ciclul sărbătorilor pascale, care se încheie la Înălțarea Domnului. În ziua de Florii există obiceiul de a merge la Biserică cu ramuri de salcie înmugurite, pentru a fi sfințite de către preot. Conform tradiției creștine, obiceiul ne amintește de intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim, înainte de Patimi, când a fost întâmpinat de mulțime cu ramuri de măslin și crenguțe de palmier sau flori. Crenguțele de salcie vor fi împărțite credincioșilor ce au participat la slujba de Florii. Aceștia vor lua crenguțele acasă și le vor pune la geamuri, la uși și la porți pentru a le apăra casele de rele și necazuri. În unele zone ale țării, oamenii de la sate se încing cu ramurile de salcie, peste mijloc, deoarece se spune că acest ritual îi apără de boli și îi face mai robuști. Exista și obiceiul ca părinții sa-și lovească copiii cu nuielușa de salcie, când veneau de la biserică. Credeau că așa vor crește sănătoși și înțelepți. Oamenii le puneau și pe pomii fructiferi, pentru a-i ajuta să rodească. Exista credința că abia acum pomii prind putere să rodească. De aceea, nu se plantau pomi înainte de Florii, de teama ca aceștia să nu rămână fără rod. În ziua de Florii, stupii erau împodobiți cu ramurile de salcie sfințite, ca albinele să se bucure de binecuvântarea divină. În unele sate, mâțișorii erau aruncați în curte când începea să bată grindina. Însă, ramurile de salcie aveau în principal menirea de a-i feri pe oameni de duhurile necurate, sau erau utilizate și în scopuri terapeutice, oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie, pentru a fi feriți de diferite boli. Un alt obicei, întâlnit în ziua de Florii, este acela de a trece pe la mormintele rudelor pentru a le agăța de cruci crenguțele de salcie, astfel aceștia vor ști că Paștele se apropie. Tot în ziua de Florii, șnurul de mărțișor se va agăța într-un copac înmugurit sau înflorit pentru a avea sănătate și belșug în anul ce urmează. Totodată, ziua de Florii este prilej de sărbătoare pentru cei cu nume de flori, deoarece își serbează onomastica.
Obiceiul Lazaritelor
Înainte de a intra în Ierusalim, Hristos l-a înviat pe Lazăr. Învierea lui Lazăr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. În popor se crede că Lazăr era un fecior tânăr, fratele fetei care s-a căsătorit cu Dragobete, Cap de Primăvară. Potrivit tradiției, într-o sâmbătă Lazăr a plecat cu oile la păscut, lăsând-o pe mama sa să facă plăcinte. Urcând întru-un copac să ia muguri pentru animale, își aduce aminte de plăcinte. Se grăbește să coboare, cade și moare. Potrivit legendei că Lazăr ar fi murit de dorul plăcintelor, exista obiceiul ca în această sâmbătă, femeile de la țară să facă ofranda de pomenire a morților împărțind plăcinte de post. Profesorul Ion Ghinoiu afirma că în ajunul sau sâmbăta Floriilor, se efectua un ceremonial complex, numit Lazarita, care era structurat după modelul colindelor. Ion Ghinoiu afirma că Lazarita era un ceremonial la care participau numai fetele. „Una din fete, numita Lazarita, se îmbrăca în mireasă și colinda împreună în fața ferestrelor caselor unde au fost primite. Lazarita se plimba cu pași domoli, înainte și înapoi, în cercul format de colindătoarele care povestesc, pe o melodie simpla, drama lui Lazăr sau Lazarica: plecarea lui Lazăr de acasă cu oile, urcarea în copac pentru a da animalelor frunza, moartea neașteptată prin căderea din copac, căutarea și găsirea trupului neînsuflețit de către surioarele lui, aducerea acasă, scăldatul ritual în lapte dulce, îmbrăcarea mortului cu frunze de nuc, aruncarea scaldei mortului pe sub nuci”.
Sărbătoarea dinților
Ziua de 11 aprilie este dedicată Sfântului Antipa, despre care oamenii din popor cred că vindecă durerile de dinți și măsele. Sfântul Antipa s-a rugat pentru cei care îi vor face pomenire să fie feriți de patimi și de alte boli, între care și nesuferita durere a dinților.
Sursa:azm.gov.ro, sursa foto:dragusanul.ro
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLEȘtiri
Ziua Păcălelilor: Originea acestei zile și cum este sărbătorită în alte țări. Nimeni nu are voie să se supere pe 1 aprilie
De Ziua Păcălelilor nimeni nu are voie să se supere: Care este originea zilei
În fiecare an, la 1 aprilie, oamenii din lumea întreagă marchează Ziua păcălelilor, cunoscută și ca Ziua păcălitului sau Ziua nebunilor, când fiecare încearcă, cu mai mult sau mai puțin succes, să-i facă o șotie colegului, prietenului, vecinului, unui membru de familie, mai exact, toată lumea păcălește pe toată lumea.
Celebrarea Zilei Pacalelilor isi are originile in Franta, in secolul al XVI-lea, cand a fost adoptat calendarul Gregorian, care a mutat Anul Nou de la 1 aprilie la 1 ianuarie. Vestea noului calendar s-a raspandit incet iar cei care continuau sa sarbatoreasca anul nou de 1 aprilie era considerati ″pacalitii de 1 aprilie″.
In Franta, 1 APRILIE, ZIUA PACALELILOR, este numita Poisson d’Avril, adica „pestele de aprilie”, cu referire la un peste tanar, usor de capturat. Francezii obisnuiesc sa-si pacaleasca prietenii lipind-le pe spate un peste de hartie. In momentul in care cineva descopera farsa, acesta trebuie sa strige „Poisson d’Avril!”.
Timp de 200 de ani, practica farselor de 1 APRILIE, ZIUA PACALELILOR, s-a raspandit in Anglia si in Statele Unite. Toate farsele trebuie sa fie facute pana la ora pranzului. Orice farsa facuta dupa aceasta ora va aduce ghinion farsorului.
ZIUA PACALELILOR, 1 APRILIE – Cei care nu raspund cu zambetul pe buze unei farse facute de vor fi urmariti de ghinion tot anul. Barbatii pacaliti de o femeie frumoasa de Ziua Pacalelilor vor ajunge sa o ia de nevasta, sau, daca barbatul este casatorit, cei doi vor ramane prieteni foarte buni.
Originea acestui obicei nu este cunoscută cu exactitate. Unii consideră că aceasta este legată de schimbarea anotimpului, în timp ce alții cred că provine de la adoptarea noului calendar. Ipoteza acceptată de majoritate, însă, susține că obiceiul păcălelilor de 1 aprilie a apărut în vestul Europei, pe la jumătatea secolului al XVI-lea, conform site-ului www.infoplease.com. În vechiul calendar iulian, Anul Nou se sărbătorea la 1 aprilie, dar în 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut trecerea de la vechiul calendar iulian la noul calendar, care avea să-i poarte numele — calendarul gregorian, sărbătoarea Anului Nou mutându-se de atunci pe 1 ianuarie. Oamenii au avut probleme în a se obișnui cu noua dată a acestei sărbători și au continuat să-și trimită felicitări și să-și facă urări tot pe 1 aprilie. Cei care continuau să sărbătorească Anul Nou la 1 aprilie au fost numiți „nebuni de aprilie”, de unde și denumirea de Ziua nebunilor (April Fools’ Day) sau Ziua păcălelilor. Cu timpul, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoțite adeseori de cadouri hazlii, relatează Agerpres.
Ziua de 1 aprilie este recunoscută ca Zi a păcălelilor în majoritatea țărilor lumii. Marcată mai întâi în Europa, a trecut peste ocean și s-a răspândit apoi în majoritatea țărilor de pe glob. Este totuși sărbătorită cu preponderență în Europa și în America și mai puțin de civilizațiile orientale.
La noi în țară, Ziua păcălelilor se sărbătorește începând cu secolul al XIX-lea. Potrivit site-ului www.istorie-pe-scurt.ro, se obișnuiește ca farsele să fie făcute până la ora prânzului, altfel acestea aduc ghinion păcăliciului. Tradiția spune că dacă o fată frumoasă reușește să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei. Dar nu este indicat să te căsătorești la 1 aprilie, pentru că bărbatul însurat în această zi va fi toată viața sub papucul nevestei. Copiii născuți la 1 aprilie vor avea succes pe aproape toate planurile, dar ar fi bine să stea departe de jocurile de noroc.
Prin celebrarea acestei sărbători, ziua de 1 aprilie devine un prilej de bucurie și de distracție pentru toți cei care au simțul umorului, sau, așa cum spunea scriitorul Mark Twain, „ziua de 1 aprilie este ziua în care ne amintim ce suntem în celelalte 364 de zile ale anului”.
Alte superstitii de 1 APRILIE – ZIUA PACALELILOR:
=> In regiunea Tirol, din Elvetia, un manunchi de paie este ingropat de 1 APRILIE, pentru ca recolta sa fie bogata in sezonul urmator.
=> Copiii nascuti de ZIUA PACALELILOR vor fi norocosi in afaceri, dar vor fi urmariti de ghinion la jocurile de noroc.
=> Indragostitii nu ar trebui sa se casatoreasca pe 1 APRILIE, pentru ca mariajul nu va functiona, ori pentru ca femeia va fi “cocosul” in familie.
=> Cel care nu va pune la cale o farsa de ZIUA PACALELILOR va fi pacalit pentru tot restul anului.
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLEȘtiri
Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba: Licitație pentru achiziții de peste 2,8 milioane de lei
Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba
Serviciul de Ambulanță Județean Alba a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o procedută de achiziție derulată în cadrul unui amplu proiect de digitalizare finanțat prin PNRR.
Achiziția are o valoare totală estimată de peste 2,8 milioane de lei.
Serviciul de Ambulanță Județean Alba a semnat, la sfârșitul lunii septembrie 2024, contractul de finanțare pentru implementarea proiectului ”Digitalizarea Serviciului de Ambulanță Județean Alba”.
Scopul proiectului este implementarea unui sistem informatic integrat printr-un ansamblu arhitectural digital ce îmbină în mod armonios echipamentele hardware și aplicațiile software.
Obiectivele proiectului sunt îmbunătățirea/dezvoltarea rețelelor de comunicații și a infrastructurii IT și hardware la nivelul instituției și implementarea unui software non-clinic integrat și interoperabil.
Achiziția în curs cuprinde echipament si accesorii pentru computer, computere portabile, computer de birou, surse de alimentare electrică continuă, echipament de rețea, pachete software pentru editare de text, servere și servicii de instalare de computere și de echipament de procesare a informațiilor.
Data limită pentru primirea ofertelor este 28 aprilie.
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
APRILIE, Prier: Datini, tradiții și obiceiuri românești
Prier înseamnă timp favorabil, prielnic atât pentru semănatul holdelor dar și pentru turmele de animale. Datini, tradiții și obiceiuri românești,...
Ziua Păcălelilor: Originea acestei zile și cum este sărbătorită în alte țări. Nimeni nu are voie să se supere pe 1 aprilie
De Ziua Păcălelilor nimeni nu are voie să se supere: Care este originea zilei În fiecare an, la 1 aprilie,...
Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba: Licitație pentru achiziții de peste 2,8 milioane de lei
Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba Serviciul de Ambulanță Județean Alba a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice...
Echipamente digitale pentru Școala Gimnazială Drașov: Licitație lansată în SEAP
Echipamente digitale pentru Școala Gimnazială Drașov Primăria Șpring a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) procedura de achiziție...
Lucrările înaintează în forță pe Drumul Județean 107K Întregalde-Bârlești (intersecție cu Transapuseana)
Lucrările înaintează în forță pe Drumul Județean 107K Întregalde-Bârlești Lucrările înaintează în forță pe Drumul Județean 107K Întregalde-Bârlești (intersecție cu...
Lucrările la noua Grădiniță 16 din Alba Iulia, recepționate: Din toamnă, spații și dotări moderne pentru 160 de preșcolari
Lucrările la noua Grădiniță cu P.P. nr. 16 din Alba Iulia au fost recepționate: Spații și dotări moderne pentru 160...
Liceul Teoretic Teiuș, Alba, partener al programului Bookster în școli
Liceul Teoretic Teiuș, Alba – Partener al programului Bookster în școli Liceul Teoretic Teiuș, din județul Alba, este una dintre...
Calificare la faza națională a Olimpiadei de Limba și Literatura Română și premii importante la etapa județeană pentru elevii Colegiului Militar din Alba Iulia
Calificare la faza națională a Olimpiadei de Limba și Literatura Română și premii importante la etapa județeană Dragostea pentru cuvânt,...
Expoziția trilingvă „Andreanum 800 de ani – Lege și Constituție la Sașii Transilvăneni” + 100 de Ecouri Locale, la Palatul Principilor Transilvaniei din Alba Iulia
Expoziția trilingvă „Andreanum 800 de ani – Lege și Constituție la Sașii Transilvăneni” + 100 de Ecouri Locale, la Palatul...
26 martie: Ziua mondială de luptă împotriva epilepsiei
Zi mondială de luptă împotriva epilepsiei În 26 martie este marcată „Ziua Mondială de Luptă Împotriva Epilepsiei”. Aceasta a fost...
Humus, rețeta minune în perioada de post: Ce este și ce beneficii are
Perioada de post a reprezentat dintotdeauna o provocare pentru creativitatea gospodinelor. Dorința oamenilor de a găsi rețete sănătoase și, în...
Noi investiții pentru diagnosticul cancerului, la Spitalul Județean de Urgență din Alba Iulia: Licitație pentru dotarea Laboratorului de Genetică și Diagnostic Molecular
Noi investiții pentru diagnosticul cancerului la spitalul din Alba Iulia Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia a lansat în Sistemul...
Înscrieri în clasa pregătitoare 2025: Cererile-tip pot fi depuse în perioada 31 martie – 6 mai
Parintii ai caror copii implinesc varsta de 6 ani pana la data de 31 august 2025 pot depune cererea-tip pentru...
Locuri de muncă în Alba: 510 job-uri vacante, la data de 11 martie 2025. Cine angajează și ce posturi sunt
Peste 500 de job-uri vacante, în județul Alba, la data de 11 martie 2025 Sunt 510 locuri de muncă disponibile...
Mesaje de 8 MARTIE: Felicitări și urări de ZIUA FEMEII
8 Martie, Ziua Internațională a Femeii Fie că este vorba de mămici, soții, iubite, prietene sau colege, cu toţii transmitem...
„Să iubim și românește”: După sărutul de Valentine`s Day urmează „pupatul” de Dragobete
Dragobetele se sărbătorește, ca în fiecare an, pe data de 24 februarie, iar anul acesta va fi într-o zi de...