Știri
Raportul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Alba, privind inundațiile din județ!
Vremea pe parcursul lunii iunie 2018 s-a caracterizat printr-o instabilitate atmosferică accentuată, pentru tot intervalul. Din punct de vedere termic valorile temperaturilor medii au fost apropiate de mediile caracteristice pentru acest interval, chiar ușor mai ridicate cu 1 până la 1.50C.
Spre sfârșitul lunii vremea a intrat într-un proces de răcire ușoară; iar temperaturile au coborât cu câteva grade sub mediile lunare. Valorile temperaturilor maxime au atins 32.70C în zona joasă a județului, în timp ce temperatura minimă a ajuns în ultimele zile ale lunii până la valori de 4.10C.
Din punct de vedere al precipitațiilor luna iunie s-a caracterizat printr-un regim pluviometric extrem de excedentar. Ploile au fost sub formă de averse torențiale, cantitățile de apă căzute în interval scurt de timp au fost însemnate. Cantitățile lunare cumulate au depășit normalul perioadei cu valori de 2 până la 3 ori la majoritatea posturilor pluviometrice din administrare. Aversele de ploaie au fost însoțite de descărcări electrice, intensificări ale vântului, pe arii mai restrânse și pentru un interval scurt de timp s-au produs și căderi de grindină.
De-a lungul perioadei se pot individualiza câteva intervale de timp în care valorile precipitațiilor măsurate la posturile pluviometrice au fost deosebit de însemnate, iar aria de acoperire a cuprins întregul județ.
Cantitățile de precipitații, măsurate la stațiile și posturile din județ în 24 de ore și cumulate pentru intervalul 03 – 10 iunie 2018, sunt redate în tabelul de mai jos:
Nr. Crt. | St. Meteo,
St. Hidro, Post Pluvio |
Cantități de precipitații în 24 de ore (l/mp.) | Cumulat
în perioada 03 – 10.06. 2018 |
|||||||
03.06.
2018 |
04.06.
2018 |
05.06.
2018 |
06.06.
2018 |
07.06.
2018 |
08.06.
2018 |
09.06.
2018 |
10.06.
2018 |
|||
1. | Ocna Mureș | 2.0 | 36.5 | 3.5 | 0.0 | 0.0 | 0.5 | 3.5 | 0.0 | 46.0 |
2. | Alba Iulia | 0.2 | 56.3 | 8.9 | 0.0 | 0.0 | 5.5 | 0.0 | 2.9 | 73.8 |
3. | Arieșeni | 7.4 | 1.9 | 0.6 | 3.2 | 14.4 | 29.0 | 1.3 | 23.0 | 80.8 |
4. | Albac | 0.2 | 45.4 | 4.5 | 1.6 | 9.1 | 20.0 | 0.7 | 9.1 | 90.6 |
5. | Vadu Moților | 1.5 | 10.5 | 9.5 | 14.5 | 4.7 | 1.2 | 4.5 | 20.5 | 66.9 |
6. | Scărișoara | 1.3 | 1.6 | 1.2 | 6.4 | 106.1 | 13.2 | 1.9 | 10.7 | 142.4 |
7. | Cîmpeni | 1.2 | 2.8 | 1.4 | 1.6 | 4.0 | 5.5 | 0.7 | 7.0 | 24.2 |
8. | Baia de Arieș | 0.0 | 0.0 | 0.0 | 0.0 | 1.2 | 2.0 | 0.0 | 20.5 | 23.7 |
9. | Ponorel | 0.0 | 7.7 | 5.0 | 13.5 | 7.5 | 0.3 | 7.6 | 29.8 | 71.4 |
10. | Valea Lupșii | 0.0 | 0.0 | 0.0 | 0.0 | 0.0 | 33.0 | 1.6 | 16.2 | 50.8 |
11. | Poșaga | 0.0 | 7.5 | 12.8 | 0.0 | 0.2 | 2.2 | 0.0 | 16.8 | 39.5 |
12. | Teiuș | 0.5 | 10.0 | 0.3 | 0.0 | 0.0 | 1.0 | 0.0 | 3.3 | 15.1 |
13. | Benic | 0.2 | 28.0 | 0.0 | 0.0 | 0.0 | 5.0 | 0.0 | 1.0 | 34.2 |
14. | Zlatna | 5.0 | 5.0 | 8.5 | 0.0 | 0.0 | 1.5 | 0.0 | 0.5 | 20.5 |
15. | Bărăbanț | 0.0 | 22.6 | 1.9 | 0.0 | 0.0 | 7.4 | 0.0 | 0.0 | 31.9 |
16. | Sebeș-hidro | 5.0 | 14.0 | 0.0 | 0.0 | 0.0 | 1.0 | 0.0 | 0.0 | 20.0 |
17. | Vințu de Jos | 1.2 | 11.9 | 0.8 | 0.0 | 0.0 | 30.5 | 0.0 | 0.1 | 44.5 |
18. | St. meteo Cîmpeni | 1.4 | 6.0 | 6.8 | 7.0 | 2.4 | 11.8 | 1.4 | 7.0 | 43.8 |
19. | St. meteo
Roșia Montană |
3.4 | 13.8 | 12.4 | 0.4 | 0.4 | 1.8 | 0.8 | 9.2 | 42.2 |
20. | St. meteo
Alba Iulia |
0.1 | 38.9 | 0.3 |
0.0 |
0.0 |
31.4 |
0.0 |
1.9 | 72.6 |
21. | St. meteo Sebeș | 5.8 | 10.2 | 13.2 |
0.0 |
0.0 |
2.2 |
0.0 |
0.0 | 31.4 |
22. | Acumularea Oașa | 1.8 | 4.4 | 12.2 |
0.0 |
5.4 | 2.8 |
0.0 |
57.2 | 83.8 |
23. | Acumularea
Tău |
10.2 | 3.6 | 5.4 |
0.0 |
2.0 | 8.6 |
0.0 |
36.2 | 66.0 |
24. | Acumularea Nedeiu | 0.4 | 1.2 | 1.6 |
0.0 |
28.4 | 14.8 |
0.0 |
1.4 | 47.8 |
25. | Acumularea Petrești | 1.8 | 7.0 | 1.2 |
0.0 |
0.0 |
0.0 |
0.0 |
0.6 | 10.6 |
26. | Acumularea Cugir | 1.8 | 6.3 | 7.0 |
0.0 |
5.7 | 15.2 |
0.0 |
2.7 | 38.7 |
27. | Acumularea Mihoești | 1.8 | 8.7 | 1.3 | 4.6 | 4.2 | 27.6 | 0.4 | 10.2 | 58.8 |
Cantitățile de precipitații, măsurate la stațiile și posturile din județ în 24 de ore și cumulate pentru intervalul 13 – 19 iunie 2018, sunt redate în tabelul de mai jos:
Nr. Crt. | St. Meteo,
St. Hidro, Post Pluvio |
Cantități de precipitații în 24 de ore (l/mp.) | Cumulat
în perioada 13 – 19.06. 2018 |
||||||
13.06.
2018 |
14.06.
2018 |
15.06.
2018 |
16.06.
2018 |
17.06.
2018 |
18.06.
2018 |
19.06.
2018 |
|||
1. | Alba Iulia | 0.0 | 28.8 | 0.5 | 7.0 | 2.2 | 0.9 | 7.0 | 46.4 |
2. | Acmariu | 0.0 | 35.3 | 4.8 | 18.2 | 3.0 | 4.3 | 6.5 | 72.1 |
3. | Arieșeni | 0.0 | 30.8 | 16.0 | 16.2 | 6.5 | 0.0 | 3.0 | 72.5 |
4. | Albac | 0.0 | 53.2 | 2.4 | 11.9 | 2.6 | 13.2 | 12.3 | 95.6 |
5. | Vadu Moților | 0.0 | 26.5 | 28.5 | 18.0 | 2.5 | 17.0 | 3.0 | 95.5 |
6. | Scărișoara | 0.0 | 26.5 | 7.6 | 21.5 | 2.0 | 5.2 | 6.4 | 69.2 |
7. | Cîmpeni | 0.0 | 25.4 | 2.0 | 13.5 | 27.5 | 7.6 | 2.2 | 78.2 |
8. | Baia de Arieș | 0.0 | 22.7 | 11.6 | 13.9 | 2.0 | 10.9 | 1.3 | 62.4 |
9. | Ponorel | 0.0 | 25.0 | 0.5 | 20.0 | 11.3 | 14.0 | 2.0 | 72.8 |
10. | Valea Lupșii | 0.0 | 22.5 | 29.4 | 11.6 | 9.6 | 9.2 | 2.4 | 84.7 |
11. | Poșaga | 0.0 | 16.2 | 6.0 | 3.2 | 2.8 | 2.0 | 4.2 | 34.4 |
12. | Teiuș | 0.0 | 32.0 | 0.2 | 5.7 | 6.7 | 8.3 | 3.4 | 56.3 |
13. | Blaj T-va Mare | 0.0 | 21.2 | 0.0 | 2.8 | 10.5 | 8.3 | 3.5 | 46.3 |
14. | Mihalț | 0.0 | 25.0 | 0.3 | 4.3 | 12.0 | 24.5 | 3.0 | 69.1 |
15. | Blaj T-vaMică | 0.0 | 21.7 | 0.0 | 2.9 | 1.9 | 11.9 | 18.6 | 57.0 |
16. | Colibi | 0.0 | 29.5 | 7.2 | 0.0 | 0.0 | 9.7 | 4.2 | 50.6 |
17. | Benic | 0.0 | 37.0 | 1.0 | 8.0 | 17.0 | 8.5 | 0.0 | 71.5 |
18. | Zlatna | 0.0 | 24.0 | 0.0 | 2.0 | 4.0 | 3.0 | 4.0 | 37.0 |
19. | Bărăbanț | 0.0 | 28.6 | 1.5 | 9.4 | 7.2 | 4.7 | 5.3 | 56.7 |
20. | Sebeș-hidro | 0.0 | 27.0 | 0.5 | 5.0 | 2.0 | 1.5 | 6.0 | 42.0 |
21. | Vințu de Jos | 0.0 | 31.0 | 2.1 | 9.5 | 1.9 | 2.3 | 2.4 | 49.2 |
22. | St. meteo Cîmpeni | 0.0 | 25.0 | 2.8 | 12.8 | 17.0 | 12.8 | 2.2 | 72.6 |
23. | S.M.Roșia Montană | 0.0 | 26.2 | 3.0 | 1.8 | 11.6 | 5.8 | 3.2 | 51.6 |
24. | S.M. Alba Iulia | 0.0 | 30.7 | 0.8 | 12.0 | 5.0 | 3.6 | 2.9 | 55.0 |
25. | St. meteo Sebeș | 0.0 | 30.2 | 0.8 | 5.6 | 1.6 | 3.0 | 1.6 | 42.8 |
26. | Acumularea Oașa | 0.0 | 14.6 | 10.6 | 6.4 | 5.8 | 6.8 | 13.2 | 57.4 |
27. | Acumularea Tău | 0.0 | 25.6 | 9.0 | 7.8 | 1.0 | 4.6 | 9.6 | 57.6 |
28. | Acumularea Nedeiu | 0.2 | 20.0 | 2.6 | 12.4 | 0.0 | 0.0 | 7.4 | 42.6 |
29. | Acumularea Petrești | 0.0 | 15.8 | 0.4 | 20.4 | 21.8 | 0.0 | 4.0 | 62.4 |
30. | Acumularea Cugir | 0.0 | 12.0 | 9.5 | 2.2 | 3.3 | 1.2 | 10.8 | 39.0 |
31. | Acumularea Mihoești | 0.0 | 23.6 | 5.0 | 21.2 | 9.4 | 9.9 | 5.7 | 74.8 |
Cantitățile de precipitații, măsurate la stațiile și posturile din județ în 24 de ore și cumulate pentru intervalul 22 – 24 si 27 – 30 iunie 2018, sunt redate în tabelul de mai jos:
Nr. Crt. |
St. Meteo, St. Hidro, Post Pluvio |
Cantități de precipitații în 24 de ore (l/mp.) |
Cumulat
în perioada 22 – 24; 27 – 30 iunie 2018 |
||||||
22.06. 2018 |
23.06. 2018 |
24.06. 2018 |
27.06. 2018 |
28.06. 2018 |
29.06. 2018 |
30.06. 2018 |
|||
1. | Alba Iulia | 0.0 | 29.5 | 0.0 | 1.8 | 14.2 | 11.0 | 13.6 | 70.1 |
2. | Acmariu | 1.8 | 34.9 | 0.0 | 2.1 | 8.3 | 7.8 | 4.3 | 59.2 |
3. | Arieșeni | 9.6 | 8.8 | 2.6 | 4.9 | 13.5 | 1.3 | 0.0 | 40.7 |
4. | Albac | 5.6 | 7.2 | 0.5 | 2.9 | 14.7 | 2.2 | 0.6 | 33.7 |
5. | Vadu Moților | 48.5 | 7.5 | 0.0 | 3.2 | 17.5 | 1.3 | 2.0 | 80.0 |
6. | Scărișoara | 8.2 | 8.5 | 1.2 | 2.5 | 16.3 | 3.6 | 0.0 | 40.3 |
7. | Cîmpeni | 18.6 | 8.0 | 1.5 | 2.7 | 13.5 | 1.3 | 5.3 | 50.9 |
8. | Baia de Arieș | 12.7 | 11.0 | 0.0 | 1.8 | 26.0 | 3.5 | 3.0 | 58.0 |
9. | Ponorel | 70.0 | 7.0 | 0.0 | 2.8 | 14.2 | 1.3 | 2.0 | 97.3 |
10. | Valea Lupșii | 28.0 | 8.6 | 0.0 | 4.0 | 20.6 | 3.2 | 5.6 | 70.0 |
11. | Poșaga | 3.6 | 7.4 | 0.0 | 5.0 | 52.6 | 4.4 | 10.0 | 83.0 |
12. | Teiuș | 0.0 | 38.5 | 0.0 | 1.8 | 14.1 | 9.8 | 10.8 | 75.0 |
13. | Blaj T-va Mare | 2.3 | 60.3 | 0.5 | 1.5 | 12.7 | 10.0 | 6.5 | 93.8 |
14. | Mihalț | 0.0 | 48.0 | 0.0 | 1.5 | 12.0 | 6.0 | 6.0 | 73.5 |
15. | Colibi | 0.0 | 26.5 | 2.4 | 3.5 | 15.0 | 8.6 | 10.0 | 66.0 |
16. | Benic | 0.0 | 44.0 | 0.0 | 1.5 | 14.5 | 8.0 | 7.5 | 75.5 |
17. | Zlatna | 8.0 | 8.5 | 1.0 | 1.5 | 11.0 | 7.0 | 4.5 | 41.5 |
18. | Bărăbanț | 0.0 | 75.5 | 0.0 | 1.5 | 15.7 | 8.5 | 34.2 | 135.4 |
19. | Sebeș-hidro | 0.0 | 63.0 | 3.5 | 5.0 | 15.0 | 14.0 | 23.0 | 123.5 |
20. | Vințu de Jos | 0.0 | 19.1 | 2.5 | 1.5 | 15.5 | 9.7 | 9.6 | 57.9 |
21. | St. meteo Cîmpeni | 30.0 | 8.6 | 1.6 | 8.0 | 8.2 | 1.0 | 7.4 | 64.8 |
22. | S.M.Roșia Montană | 16.2 | 9.0 | 0.2 | 7.4 | 13.0 | 5.2 | 4.6 | 55.6 |
23. | S.M. Alba Iulia | 0.0 | 39.1 | 0.0 | 6.4 | 8.3 | 12.1 | 26.8 | 92.7 |
24. | St. meteo Sebeș | 0.0 | 55.2 | 2.0 | 7.4 | 8.8 | 10.2 | 18.6 | 102.2 |
25. | Acumularea Oașa | 45.0 | 15.4 | 6.8 | 6.6 | 5.5 | 6.0 | 4.4 | 89.7 |
26. | Acumularea Tău | 5.4 | 26.6 | 3.6 | 0.4 | 5.2 | 5.4 | 6.0 | 52.6 |
27. | Acumularea Nedeiu | 2.2 | 7.0 | 4.0 | 0.0 | 13.8 | 9.2 | 5.8 | 42.0 |
28. | Acumularea Petrești | 0.6 | 13.0 | 2.0 | 1.6 | 12.4 | 23.2 | 8.9 | 61.7 |
29. | Acumularea Cugir | 3.1 | 19.8 | 2.1 | 1.9 | 6.0 | 2.6 | 1.4 | 36.9 |
30. | Acumularea Mihoești | 50.2 | 6.1 | 0.5 | 1.1 | 12.4 | 0.5 | 3.8 | 74.6 |
Între cele trei perioade de timp au mai căzut averse de ploaie, dar cantitățile cumulate pe 24 de ore nu au depășit decât izolat 15 – 20 l/mp.
De regulă, luna iunie este cea mai ploioasă lună din an, cu o medie lunară multianuală a precipitațiilor la nivelul întregului județ cuprinsă între 75 – 110 l./mp./luna iunie. În cele trei intervale de timp analizate cantitățile de precipitații cumulate au valori apropiate sau chiar depășesc valorile medii multianuale lunare pentru fiecare interval în parte. Astfel cumulate, pe întreaga lună, pe tot cuprinsul județului valorile precipitațiilor se încadrează între 140 – 270 l/mp/lună.
Intensitatea mare a precipitațiilor și persistența lor pe parcursul întregii luni a determinat o suprasaturare a solului cu apă, favorizând în acest fel amplificarea scurgerii laminare superficiale de pe versanți, sau activarea/reactivarea unor torenți care au antrenat și cantități importante de aluviuni.
De asemenea, debitele râurilor au avut o tendință constantă de creștere pe parcursul întregii luni, depășind încă de la jumătatea intervalului debitele medii multianuale caracteristice pentru luna iunie. În acest interval au fost atinse sau depășite pentru un scurt interval de timp Cotele de Atenție pe câteva râuri din județul Alba.
Valorile maxime ale nivelurilor măsurate la posturile hidrometrice și raportarea lor la debitul maxim istoric se vede în tabelul de mai jos:
Nr.
crt. |
Râul | Staţia hidro | H max.
(cm.) |
Q max.
(mc/s) |
Data şi ora
culminaţiei |
Q max. istoric
(mc/s) |
1. | Abrud | Cîmpeni | 180 cm.
(=CA) |
53.5 | 15.06.2018
ora 19.00 |
163 |
2. | Albac | Albac | 157 cm
(CA+7cm) |
22.6 | 15.06.2018
ora 21.00 |
48.0 |
La restul stațiilor hidrometrice din județ nu au fost atinse cotele de apărare.
Ca urmare a acestor fenomene pe arii extinse în județul Alba s-au produs scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie și viituri rapide cu revărsări ale unor cursuri mici de apă din județ. Cantitățile deosebit de însemnate de precipitații căzute într-un interval scurt de timp au provocat în data de 16 iunie revarsarea râurilor Cernița și Buninginea; iar în 22 iunie revărsarea râurilor Bucerdea, Țelna și Cricău în arealul localităților pe care le tranzitează afectând gospodării ale populației, terenuri agricole, infrastructura rutieră și alte obiective.
În urma reconstituirii în teren a debitelor tranzitate de văile Bucerdea, Țelna și Cricău în data de 22 iunie 2018 s-au obținut următoarele valori: râul Bucerdea debit maxim tranzitat = 83,0 mc/s; râul Țelna debit maxim tranzitat = 24,8 mc/s și râul Cricău cu un debit maxim tranzitat de 112 mc/s.
Probabilitatea de producere a acestor debite și compararea lor cu debitele calculate pentru asigurarea de 1% sunt redate în tabelul de mai jos:
Nr. Crt. | Râul | Secțiunea de măsurare | Debit maxim tranzitat (în urma reconstituirii) | Probabilitatea de producere a acestor debite | Debit calculat pentru asigurarea de 1% |
1 | Bucerdea | Intersecția cu drumul DJ 107 H | 83.0 mc/s | Odată la 120 de ani | 77.6 mc/s |
2 | Țelna | Aval 50 m de loc. Țelna | 24.8 mc/s | Odată la 10 de ani | 87.8 mc/s |
3 | Cricău | Intravilan localitatea Cricău | 112 mc/s | Odată la 150 de ani | 87.0 mc/s |
- ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ACŢIUNILOR OPERATIVE DE APĂRARE
În luna iunie 2018, Dispeceratul SGA Alba a primit și distribuit un număr de 148 de Informări, Atenționări sau Avertizări Meteorologice și Hidrologice de Cod Galben și Portocaliu, emise de către ANM București, CMR Transilvania Sud Sibiu, CMR Transilvania Nord Cluj și INHGA București, după cum urmează:
- De la ANM București:
– 5 Informări Meteorologice pentru instabilitate atmosferică și ploi moderate cantitativ.
– 9 Atenționări Meteorologice – Cod Galben pentru instabilitate atmosferică accentuată și precipitații însemnate cantitativ.
- De la CMR „Transilvania Sud” Sibiu:
– 75 Atenționări sau Avertizări Meteorologice pentru fenomene meteorologice periculoase de Cod Galben și Portocaliu vizând ca și fenomene: precipitații însemnate sub formă de averse, descărcări electrice, intensificări ale vântului și căderi de grindină.
- De la CMR „Transilvania Nord” Cluj:
– 32 de Atentionări sau Avertizări Meteorologice pentru fenomene meteorologice periculoase de Cod Galben și Portocaliu care vizau ca și fenomene: precipitații însemnate sub formă de averse, descărcări electrice, intensificări ale vântului și căderi de grindină.
- De la INHGA București
– 7 Atenționări Hidrologice – Cod Galben care vizau scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie și viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale și creșteri de debite și niveluri cu posibile depășiri ale cotelor de apărare pentru râurile: Arieș, afluenții Mureșului aferenți județului Alba, Târnava Mică,Târnava Mare și afluenții lor.
– 20 Atenționări sau Avertizări Hidrologice pentru fenomene imediate – Cod Galben sau Portocaliu care vizau scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie și viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale și creșteri de debite și niveluri cu posibile depășiri ale cotelor de atenție sau inundație pentru râurile mici din bazinele Mureșului, Arieșului și Târnavelor, afluenții mici ai râurilor Sebeș, Cugir, Ampoi, Aiud, Galda sau Ighiu.
Informările, atenționările și avertizările meteorologice și hidrologice au fost transmise în teritoriu comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă prin intermediul Centrului Operaţional din cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Alba.
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Alba a monitorizat evoluţia fenomenelor și a coordonat acțiunile de intervenție. De asemenea, prin specialiștii desemnați prin ordinele prefectului, s-a organizat deplasarea în teren pentru constatarea, validarea și evaluarea finală a pagubelor transmise de către C.L.S.U.
C.J.S.U. Alba a informat cu promptitudine forurile ierarhice superioare.
S.G.A. Alba a monitorizat permanent modul de manifestare al fenomenelor hidrometeorologice periculoase în raport cu pragurile critice de avertizare și prognozele meteorologice și hidrologice, a supravegheat cu atenție comportarea lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare din administrare, a acţionat în conformitate cu Planurile de apărare împotriva inundaţiilor aprobate, Regulamentele de Exploatare şi Programul de Urmărire a Comportării Construcţiilor și a informat operativ autoritățile judeţene și autoritățile ierarhic superioare asupra evoluţiei acestora. Personal de la S.G.A. Alba a asigurat sprijinul tehnic și de specialitate în zonele afectate de revărsarea râurilor, s-a intervenit cu utilajele proprii în sprijinul autorităților locale pentru deblocarea cursurilor de apă, decolmatări, transportul metrialului aluvionar și lucrări de apărare de maluri din anrocamente.
La nivel local, serviciile voluntare au intervenit pentru înlăturarea și eliminarea efectelor hidrometeorologice periculoase, cu personalul și tehnica de intervenție din dotare.
- EFECTELE FENOMENELOR HIDROMETEOROLOGICE
În urma deplasării în teren a comisiilor de specialitate numite prin ordinele prefectului, a fost întocmită situaţia pagubelor materiale produse în judeţul Alba ca urmare a fenomenelor hidrometeorologice periculoase înregistrate în iunie 2018.
Astfel, situaţia pagubelor materiale rezultate este ordonată pe unități administrativ-teritoriale şi pe categorii de obiective afectate, fiind redată în tabelele de mai jos:
Nr. crt. |
Bazinul hidrografic, Municipiul, oraşul, comuna / localităţi
aparţinătoare |
Obiective afectate | Cauzele
afectării |
|
Fizic(nr. km. ha.) |
Valoric
(mii lei) |
|||
TOTAL | 0,0 | |||
1 | ▪ B.H. Mureș / Pârâul cel Mare / Scurgeri de pe versanţi
Mun. Alba Iulia Cod SIRUTA : 1936
|
– canal Valea Viei – 2,5 km
– subtraversare dig râul Ampoi – 2 buc |
38,75
40,25 |
Precipitaţii abundente, Scurgeri de pe versanţi.
|
TOTAL | 79 | |||
2 | ▪ B.H. Mureș / Râu Ampoi / Scurgeri de pe versanţi
Oraș Zlatna Cod SIRUTA : 1936
|
– DN 74 (131 ml) între km 53+250 și km 63 + 740 | 668,1 | Precipitaţii abundente, Scurgeri de pe versanţi.
Fluctuații de debite, viituri rapide |
TOTAL | 668,1 | |||
3 | ▪ B.H. Mureș / Râul Arieșul Mare / Scurgeri de pe versanţi
Com. Albac Cod SIRUTA : 2130
|
– DN 1R (20ml) km 77+976
– Podeț (1buc) DN 1R km 77+976 |
24,00
250,00 |
Precipitaţii abundente, Scurgeri de pe versanţi.
Fluctuații de debite, viituri rapide |
TOTAL | 274,00 | |||
4 | ▪ B.H. Mureș / Pârâu Băcăinți / Scurgeri de pe versanţi
Com. Ceru Băcăinți Cod SIRUTA : 3841
|
– Drum sătesc – 2,3 km
– Podeț DJ – 1 buc |
82,37
0,8 |
Precipitaţii abundente, Scurgeri de pe versanţi.
Torenți |
TOTAL | 82,45 | |||
5 | ▪ B.H. Mureș/ Râul Cugir / Scurgeri de pe versanţi
Oras Cugir Cod SIRUTA : 1696
|
– drum județean – 15 km
– traversă pietonală – 1 buc – eroziune mal – 9 buc – surse apă – 40 ml – drum forestier – 6,8 km – podețe forestiere – 9 buc |
93,5
0,4 1,5 11 107,6 15,5 |
Precipitaţii abundente, Scurgeri de pe versanţi.
Torenți Viituri rapide
|
TOTAL | 229,5 | |||
6 | ▪ B.H. Mureș / Râul Ciuruleasa / Scurgeri de pe versanţi
Com. Ciuruleasa Cod SIRUTA : 4008
|
– – case de locuit – 1 buc
– – anexe gospodărești – 23 buc – – grădini – 6,94 ha – – bunuri – 14 buc – – Podețe Dc – 2 buc – – Punți pietonale – 5 buc – – pășuni și fânețe – 15,71 ha – – lemn – 21 mst – – animale moarte – 15 buc – – drum comunal – 0,536 km |
10
23,31
22,82 32 6,95 7,5 34,48
3,2 0,26 50,7 |
Precipitaţii abundente
Scurgeri de pe versanţi. Torenți Viituri rapide
|
TOTAL | 191,22 | |||
7 | ▪ B.H. Mureș / Pârâul Abrud / Scurgeri de pe versanţi
Oraș. Abrud Cod SIRUTA : 1151
|
– material lemnos – 7 mc
– locuințe avariate – 1 buc – Grădini – 0,07 ha – Fânețe/pășuni – 4,41 ha |
1,26
0,85 3,5 7,83 |
Precipitaţii abundente
Scurgeri de pe versanţi. Torenți Viituri rapide
|
TOTAL | 13,44 | |||
8 | ▪ B.H. Mureș / Geoagiu / Scurgeri de pe versanţi
Com. Stremț Cod SIRUTA : 7767
|
– Drum județean – 3 km
– Drum comunal – 2,65 km – străzi – 7,1 km – podețe DC – 19 buc |
14,88
35,87
53 9,84 |
Precipitaţii abundente, Scurgeri de pe versanţi.
Torenți
|
TOTAL | 113,59 | |||
9 | ▪ B.H. Mureș /Râu Sebeș/ Pârâul Șugag/ Scurgeri de pe versanţi
Com. Șugag Cod SIRUTA : 8014
|
– Drumuri județene – 6,5 km
– Drumuri comunale – 20,82 km – Drumuri vicinale/ străzi – 13,41 km – poduri – 1 buc – podețe – 16 buc – Albie râu – 9,3 km – Drumuri forestiere – 44,3 km – podeț drum forestier – 19 buc – animale bovine – 9 buc – casă de locuit – 1 buc – rigole – 2,5 km – zid protecție mal – 2 buc – stâlpi rețea electrică – 3,02 km – torent – 1000mc
|
829,31
427
356,31
6,4 23,08 391 1161,5
40,75
22,5 205,64 18,75 57,44 21,4
46 |
Precipitaţii abundente, Scurgeri de pe versanţi.
Torenți Viituri rapide Fulger |
TOTAL | 3607,09 | |||
10 | ▪ B.H. Mureș / Râul Arieș / Scurgeri de pe versanţi
Com. Bistra Cod SIRUTA : 3039
|
– Drum Național – 450 m
– Drum comunal – 500 m – Podețe DC – 2 buc
|
8,6
18,9 2
|
Precipitaţii abundente, Scurgeri de pe versanţi.
Torenți |
TOTAL | 29,5 | |||
11 | ▪ B.H. Mureș / Pârâul Albac/Horea / Scurgeri de pe versanţi
Com. Horea Cod SIRUTA : 4767
|
– – Drum vicinal – 4.14 km
– – drum comunal – 2.1 – – dum național – 0,086 km – – poduri propietate personală – 1 buc – – podețe DN – 2buc – – Drum forestier – 1,99 km – – podețe drum forestier – 5 buc – – anexe gospodărești – 1 buc |
60,24
31,21 11,6
9,8 0,9 114,2 2,9
7 |
Precipitaţii abundente, Scurgeri de pe versanţi.
Viituri rapide Torenți
|
– TOTAL | 237,85 | |||
12 | ▪ B.H. Mureș / Pârâul Cheia / Scurgeri de pe versanţi
Com. Ponor Cod SIRUTA : 6397
|
– – Drum Județean -13,5 km
–
|
90,4
|
Precipitaţii abundente, Scurgeri de pe versanţi.
Torenți
|
TOTAL | 90,4 | |||
13 | ▪ B.H. Mureș / Geoagiu/ Valea Mănăstiri / Scurgeri de pe versanţi
Com. Rîmeț Cod SIRUTA : 6627
|
– Drum județean – 3,45 km
– Drum comunal – 5,110 km – Podeț DC – 16 buc – Drum vicinal – 0,400 km – Albie râu – 1 – Drum forestier – 0,44 km – cămin de apă – 3 buc |
160,35
236,67
4,23 18 27 17,4 0,9 |
Precipitaţii abundente, Scurgeri de pe versanţi.
Torenți |
TOTAL | 464,553 | |||
14 | ▪ B.H. Mureș Pârâul Cricău / Scurgeri de pe versanţi
Com. Cricău Cod SIRUTA : 4142
|
– Construcție hidrotehnică
– Drum forestier – 25 km – străzi – 2 km
– case de locuit – 134 buc – Anexe gospodărești – 200 buc – Grădini – 24.530 mp – Bunuri – 783 buc – Animale – 950 – Curți/Gard – 78 buc– 3,9 km – Cereale – 36,350 to – lemne foc – 95,24 mst – fântâni – 41 – pod–2 buc – rețele de apă – rețele de gaz – stalpi electricitate – podețe -4 buc – punti pietonale – 5 buc – culturi agricole – 12.61 ha |
1420
698,36 193,64
405,09 203,21
98,120 40 33,250 222,8
21,81 19,05 10,25 4,18 8 9,7 8 20,8 8,84 34.28 |
Precipitaţii abundente, Scurgeri de pe versanţi.
Viitură rapidă
|
TOTAL | 3459.38 | |||
15 | ▪ B.H. Mureș / Râul Ampoi/Șard/ Pârâul Țelna/Ighiu-Șard/Pârâul Bucerdea / Scurgeri de pe versanţi
Com. Ighiu Cod SIRUTA : 4927 |
– – Drum forestier – 13.3 km
– – Lucrari hidrotehnice – Străzi – 1.5 – case de locuit – 57 buc – Anexe gospodărești – 12 buc – Grădini – 45.765 mp – Bunuri – 731 buc – Animale – 274 – Curți/Gard – 28 buc– 3,2 km – Cereale – 5,08 to – lemne foc – 45 mst – fântâni – 2 – viță de vie – 200 mp – culturi agricole – 49.31 ha |
1050
461 600 84,85 134,06
183,33 400,2 7,97 63,55
3,04 9 0,5 2,2 145,55 |
Precipitaţii abundente, Scurgeri de pe versanţi.
Viitură rapidă
|
TOTAL | 3145.25 | |||
16 | ▪ B.H. Mureș Pârâul Gârbova/ Scurgeri de pe versanţi
Com. Gîrbova Cod SIRUTA : 4927 |
– Drum comunal – 2,5 km
– Rigolă – 410 ml – pavaje – 20mp |
101,25
0,6 0,48 |
Precipitaţii abundente, Scurgeri de pe versanţi.
|
TOTAL | 102,33 | |||
17 | B.H. Mureș Pârâul Șecașul Mare / Scurgeri de pe versanţi
Com. Cut Cod SIRUTA : 4927 |
– Drumuri comunale – 1,5 km
– podețe – 2 buc |
26,25
2,25 |
Precipitaţii abundente, Scurgeri de pe versanţi.
|
TOTAL | 28,5 | |||
18 | B.H. Mureș / Râul Galda / Scurgeri de pe versanţi
Com. Galda de Jos Cod SIRUTA : 4927 |
-Drum județean – 3 km
– culturi agricole – 98,07 ha |
3,5
188,954 |
Precipitaţii abundente,
Debite mărite
|
TOTAL | 192,454 | |||
19 | B.H. Mureș / Râul Mureș / Scurgeri de pe versanţi
Com. Sîntimbru Cod SIRUTA : 4927 |
-Bunuri materiale – 45
-culturi agricole – 19.99 ha |
6,75
31,48
|
Precipitaţii abundente,
Debite mărite
|
TOTAL | 38,23 | |||
20 | B.H. Mureș / Râul Arieșul Mare / Scurgeri de pe versanţi
Com. Vadu Moților Cod SIRUTA : 4927 |
– Drum comunal – 5,35 km
– subtraversare DC |
277.3
1.2 |
Precipitaţii abundente, Scurgeri de pe versanţi.
Torenți Alunecări de teren |
TOTAL | 278.5 | |||
21 | B.H. Mureș / Râul Arieșul Mic / Scurgeri de pe versanţi
Com. Vidra Cod SIRUTA : 4927 |
– Drum comunal – 0,10 km
– case de locuit – 6 buc – anexe gospodărești – 7 buc – grădini/gard – 24,08mp /143ml – bunuri – 21 buc – animale – 51 buc – Curți – 1,97 mp – cereale -0,6 to – lemn – 24 mst – fânețe – 1,53 ha – alimentare cu apă – 270 ml – drum județean – 1,3 km – podeț – 4 buc |
71,881
2,67 1,2
47,76
9,57 2,5 0,45 3,6 0,48 1,46 24
37,8 2,40 |
Precipitaţii abundente, Scurgeri de pe versanţi.
Viitură rapidă
|
TOTAL | 205,77 | |||
22 | B.H. Mureș / Pârâul Pianu / Scurgeri de pe versanţi
Com. Pianu Cod SIRUTA : 4927 |
– Case de locuit – 3 buc
– anexe gospodărești – 3 buc – Gădini/Gard – 985 mp / 70 ml – bunuri – 4 buc – animale – 10 buc – curți – 1 buc – drum forestier – 0,766 km – Pod – 1 buc – punte – 1 buc – Drum comunal – 0,33 – constructie hidrotehnică
|
1,47
1,47
5,28
2,05 0,5 5 224,835 15 2 13,32 2 |
Precipitaţii abundente, Scurgeri de pe versanţi.
Viitură rapidă
|
TOTAL | 272,935 | |||
23 | B.H. Mureș / Râul Sebeș/Pârâul Răchita / Scurgeri de pe versanţi
Com. Săsciori Cod SIRUTA : 4927 |
– Drumuri județene -0,02 km
– Vale – 0,2 mc – punte pietonală – 1 buc – stâlpi electricitate – 1 buc – case de locuit – 2 buc |
2
54 1,5 5 0,8 |
Precipitaţii abundente, Scurgeri de pe versanţi.
Viitură rapidă
|
TOTAL | 63,3 | |||
TOTAL PAGUBE JUDEȚ | 13835,86 |
Cumulat, totalul pagubelor înregistrate în județul Alba în luna iunie 2018 este de 13835,86 mii lei.
Efectele fenomenelor hidrometeorologice la UAT Sîntimbru:
Obiective afectate: 19.99 ha culturi agricole (porumb) – proprietar SC Agro Lotus SRL Galda de Jos. Cauze: revărsare râu Galda datorită blocajului format de amplasarea unui podeț provizoriu în amonte de pod CFR pentru reabilitare cale ferată.
Pe categorii de obiective afectate, situația pagubelor din judeţul Alba, provocate de inundațiile și fenomenele hidrometeorologice periculoase în luna iunie 2018, se prezintă astfel :
TOTAL JUDEŢ | OBIECTIVE AFECTATE | Fizic | Valoric
(mii lei) |
– Nr. total U.A.T. afectate: 23 | – nr. case inundate/avariate/afectate | 205 buc | 711,37 |
– nr. anexe gospodăresti afectate | 234 buc | 373,75 | |
– nr. grădini avariate/distruse | 14,96 ha | 316,28 | |
– nr. bunuri afectate | 1598 buc | 490,37 | |
– nr animale moarte | 1309 buc | 66,98 | |
– nr. curți și garduri afectate/distruse | 107 / 9,07 km | 291,8 | |
– cereale | 42,09 to | 28,45 | |
– material lemnos | 192,24 mst | 32,99 | |
– Fanețe / pașuni afectate | 21,65 ha | 43,77 | |
– Drumuri naționale afectate | 0,86 km | 712,3 | |
– Drumuri județene afectate | 45,95 km | 1231,74 | |
– Drumuri comunale afectate | 41,49 km | 1292,43 | |
– Străzi și drumuri vicinale afectate | 30,85 km | 1363,56 | |
– Poduri afectate | 4 buc | 25,58 | |
– Podețe afectate/distruse | 97 buc | 379,5 | |
– Punti pietonale afectate/distruse | 13 buc | 20,24 | |
– Retele apa | 4 buc | 8,9 | |
– Retele electrice | 9,02 km | 34,4 | |
– Retele gaz metan | 1 buc | 9,2 | |
– Surse apa (baraj, dig) | 6 buc | 142,5 | |
– Drumuri forestiere | 92,59 km | 3383,69 | |
– Podete pe drumuri forestiere | 5 buc | 2,9 | |
– cursuri apa | 9,5 km | 445 | |
– rigole | 2,5 km | 18,75 | |
– protectie maluri | 2 buc | 57,44 | |
– torent | 1 buc | 46 | |
– constructii hidrotehnice | 3 buc | 1883 | |
– pod proprietate personală distrus | 1 buc | 9,8 | |
– fantani colmatate | 43 buc | 10,75 | |
– vita de vie afectata/distrusă | 200 mp | 2,2 | |
– culturi agricole | 179,98 ha | 400,30 | |
TOTAL PAGUBE JUDEŢ | 13835.86 |
Pe timpul activităților de constatare și evaluare a pagubelor produse în urma inundațiilor și a fenomenelor hidrometeorologice periculoase, comisiile de evaluare au constatat faptul că locuințele au fost afectate în proporție de pînă la 50%, cu excepția locuinței lui Iancău Mircea din localitatea Șard, nr. 303 A, comuna Ighiu, care a fost distrusă 100% (locuința era construită din chirpici).
În luna iunie 2018 nu au fost înregistrate victime umane în judeţul Alba ca efect al inundațiilor și a fenomenelor hidrometeorologice periculoase.
- COMPORTAREA LUCRĂRILOR DE GOSPODĂRIRE A APELOR CU ROL DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR
În urma fenomenelor din luna iunie, dar mai ales in urma ploilor abundente din 22-23 iunie 2018 in comuna Cricău a fost grav afectată lucrarea Regularizare Valea Cricău la Cricău.
Lucrarea Regularizarea v. Cricău la Cricău aparține SGA Alba/ABA Mureș, a fost pusă în funcțiune în anul 1976 si a fost reabilitată in anul 2006. Capacitățile inițiale ale lucrării au fost 4 km curs de apă regularizat si a avut o lungime consolidată de 2,6 km. In anul 2006 s-a completat cu 15 buc praguri de fund.
In urma fenomenelor din perioada amintită au fost afectate următoarele capacități:
- Zid de sprijin= 65 ml –distrus
- Ziduri de sprijin subspalate = 200ml
- Prag de fund = 8 buc
- Colmatare curs de apa = 4km
- Talveg dalat distrus = 500ml
Pentru evaluarea pagubelor produse, comisia de specialiști ai CJSU Alba s-a deplasat la fața locului și a întocmit Procesul Verbal de Calamități întocmit pentru construcţiile hidrotehnice afectate de viituri nr. 3493 din 03.07.2018 și Procesul Verbal de evaluare a pagubelor nr. 426613 din 06.07.2018 prin care s-a stabilit valoarea estimativă de 1340 mii lei pentru lucrarile calamitate. Totodată, s-au stabilit și alte lucrări de refacere.
Tot in această perioadă si ca urmare a acelorași fenomene, pe Valea Țelna au fost distruși 40 ml de gabioane si 3 praguri de fund executate in iunie 2018 în cadrul Programului Tehnic al SGA Alba. Pentru refacerea acestor lucrări s-a stabilit o pagubă de 55 mii lei reprezentând contravaloarea refacerii lucrarilor calamitate. Comisia de specialiști ai CJSU Alba a stabilit valoare pagubei prin Procesul Verbal de Calamități întocmit pentru construcţiile hidrotehnice afectate de viituri nr. 3492 din 03.07.2018 și Procesul Verbal de evaluare a pagubelor nr. 426612 din 06.07.2018. Totodată, s-au stabilit și alte lucrări de refacere.
Datorita excepționalității fenomenelor din ultimul timp – iunie-iulie 2018 – majoritatea cursurilor de apă din administrarea SGA Alba sunt puternic colmatate si au suferit procese erozionale care pot conduce la alte pagube.
Denumirea construcţiei/deţinător sau administrator | Valoare (mii lei) | Propuneri de surse financiare
pentru refacere |
Regularizare V.CRICAU LA CRICAU
Com. Cricau/Jud. ALBA/ Deținător: ABA Mures/ SGA ALBA |
1420 mii lei | – buget de stat
– buget local – surse proprii ale deţinătorilor – alte surse |
Valea Țelna la Țelna – aparăre de mal din gabioane executate prin Programul de Gospodarire a Apelor 2018
Sat Telna/ Com. Ighiu /Jud. ALBA/ Deținător: ABA Mures/ SGA ALBA |
245 mii lei | – surse proprii ale deţinătorilor
|
TOTAL | 1665 mii lei |
- CONCLUZII
Luna iunie s-a caracterizat printr-un regim pluviometric excedentar. Ploile au fost sub formă de averse torențiale, cantitățile de apă căzute în interval scurt de timp au fost însemnate. Cantitățile lunare cumulate au depășit normalul perioadei cu valori de 2 până la 3 ori la majoritatea posturilor pluviometrice.
Intensitatea mare a precipitațiilor și persistența lor pe parcursul întregii luni a determinat o suprasaturare a solului cu apă, favorizând în acest fel amplificarea scurgerii de pe versanți, sau activarea/reactivarea unor torenți care a antrenat și cantități importante de aluviuni.
De asemenea, debitele râurilor au avut o tendință constantă de creștere pe parcursul întregii luni, depășind încă de la jumătatea intervalului debitele medii multianuale caracteristice pentru luna iunie. În acest interval au fost atinse sau depășite pentru scurt timp Cotele de Atenție pe câteva râuri din județul Alba
Valoarea totală a pagubelor se ridică la suma de 13835,86 mii lei.
Nu s-au înregistrat victime umane.
Fluxul informaţional între Comitetele locale şi Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a funcţionat în general bine.
VI – PROPUNERI
- Propuneri lucrări hidrotehnice noi cu finanțare de la buget/surse proprii ANAR:
- Regularizare și reprofilare albie Valea Cricăului pe sectorul amonte loc. Cricău până la confluența cu Valea Craiva, Comuna Cricău, jud. Alba – valoare 6300 mii lei.
- Relarizare și reprofilare albie Valea Bucerdea pe sectorul amonte localitatea Bucerdea Vinoasă până la confluența cu Valea Ighiu, Comuna Ighiu jud. Alba– valoare 8400 mii lei.
- Regularizare și reprofilare albie Valea Țelna pe sectorul amonte localitatea Țelna până la confluența cu Valea Ighiu, Comuna Ighiu, jud. Alba – valoare 8400 mii lei
Valoare totală lucrări hidrotehnice: 23100 mii lei.
- Pentru daunele provocate culturilor agricole de porumb ale SC Agro Lotus SRL Galda de Jos, societatea se va adresa constructorului lucrărilor de reabilitare a căilor ferate, pentru acordarea de despăgubire.
- Lista cu obiectivele calamitate prioritizate propuse pentru refacere, prezentate în anexa la prezentul raport de sinteză și care face parte integrantă din acest raport, a fost înaintată printr-un proiect de hotărâre de guvern de către Instituția Prefectului – Județul Alba și Consiliul Județean Alba la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, precum și la Ministerul Afacerilor Interne. Acoperirea cheltuielilor pentru celelalte pagube provocate de către inundații și fenomenele hidrometeorologice periculoase se va face din fodurile publice la nivel local și central, sau din alte surse.
PREŞEDINTELE
COMITETULUI JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
Prefectul județului Alba,
Dănuț-Emil HĂLĂLAI
SECRETARIATUL TEHNIC PERMANENT
AL COMITETULUI JUDEȚEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ ALBA Vicepreşedinte al C.J.S.U. Alba |
COORDONATOR,
GRUP SUPORT TEHNIC PENTRU GESTIONAREA SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ GENERATE DE INUNDAŢII |
Inspector şef,
al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă,,Unirea” al Judeţului Alba |
Director,
Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba |
Col. Cornel OPRIȘA |
Ing. Traian MATIȘ |
Anexă la Raport Sinteză iunie 2018
Nr. Crt. | Obiective afectate | Deținător/Administrare obiectiv
Unitatea Administrativ – Teritorială |
Suma alocată
– Mii lei – |
Județul Alba Total: 7086,82
din care: |
|||
1.
|
Refacere drum județean DJ 107 I: Rîmeț – Ponor – Mogoș, pe raza comunei Ponor, județul Alba | Consiliul Județean Alba | 64,00 |
2. | Refacere drum județean DJ 750 C: Ponor – Sălciua, pe raza comunei Ponor, județul Alba | Consiliul Județean Alba | 26,4 |
3.
|
Refacere drum forestier Cugir – Sat Mugești și 5 podețe, pe raza orașului Cugir, județul Alba | Orașul Cugir | 88,00 |
4. | Refacere drum județean DJ 704 G, pe raza orașului Cugir, județul Alba | Consiliul Județean Alba | 51,00 |
5. | Refacere drum forestier care face legătura între orașul Cugir și satele de munte, pe raza orașului Cugir, județul Alba | Orașul Cugir | 25,1 |
6. | Refacere DN 74, pe raza orașului Zlatna, județul Alba | CNAIR – SDN Alba | 668,10 |
7. | Refacere drum forestier Valea Bulzului, pe raza comunei Horea, județul Alba | Comuna Horea | 51,5 |
8. | Refacere pod distrus, gospodărie izolată, sat Butești, pe raza comunei Horea, județul Alba | Proprietatea lui Trif Radu, sat Butesti, nr. 111 A, comuna Horea | 9,8 |
9. | Refacere drum județean DJ 107 I: Aiud – Rîmeț – Ponor și podeț, pe raza comunei Rîmeț, județul Alba | Consiliul Județean Alba | 78,58 |
10. | Refacere drum județean DJ 750 C: Rîmeț – Valea Mănăstirii, pe raza comunei Rîmeț, județul Alba | Consiliul Județean Alba | 82,80 |
11. | Refacere drum comunal DC 104: Brădești – Valea Poienii, pe raza comunei Rîmeț, județul Alba | Comuna Rîmeț | 20,7 |
12. | Refacere drum comunal DC 103 Valea Inzelului, pe raza comunei Rîmeț, județul Alba | Comuna Rîmeț | 163,12 |
13. | Refacere drum vicinal Valea Inzelului, pe raza comunei Rîmeț, județul Alba | Comuna Rîmeț | 18,00 |
14. | Refacere drum comunal DC 128 Valea Uzei, pe raza comunei Rîmeț, județul Alba | Comuna Rîmeț | 19,12 |
15. | Refacere drum comunal DC 231: Rîmeț – Vlădești, pe raza comunei Rîmeț, județul Alba | Comuna Rîmeț | 19,98 |
16. | Refacere DC 191: Lunca Vesești – Coldești – Runc–Ponorel, pe raza com. Vidra, jud. Alba | Comuna Vidra
|
71,88 |
17. | Refacere drum comunal DC 115, pe raza comunei Ciuruleasa, județul Alba | Comuna Ciuruleasa | 43,5 |
18. | Refacere drum comunal DC 159, pe raza comunei Ciuruleasa, județul Alba | Comuna Ciuruleasa | 7,2 |
19. | Refacere drum comunal DC 290 Vadu Moților – Burzești, comuna Vadu Moților, județul Alba | Comuna Vadu Moților | 30,00 |
20. | Refacere DN 1R și podeț, pe raza comunei Albac, județul Alba | CNAIR – SDN Alba | 274,00 |
21. | Refacere drum forestier Bucerdea Vinoasă, pe raza comunei Ighiu, județul Alba | ROMSILVA – Direcția Silvică Alba | 580,00 |
22. | Refacere drum forestier Țelna, pe raza comunei Ighiu, județul Alba | ROMSILVA – Direcția Silvică Alba | 450,00 |
23. | Refacere străzi, pe raza comunei Ighiu, județul Alba | Comuna Ighiu | 600,00 |
24. | Refacere lucrări hidrotehnice pe Valea Bucerdea, în satul Bucerdea Vinoasă, comuna Ighiu, județul Alba | ABA MUREȘ – SGA Alba | 216,00 |
25. | Refacere lucrări hidrotehnice pe Valea Țelna, în satul Țelna, comuna Ighiu, județul Alba | ABA MUREȘ – SGA Alba | 245,00 |
26. | Refacere lucrări hidrotehnice pe Valea Cricău, în satul Cricău, comuna Cricău, județul Alba | ABA MUREȘ – SGA Alba | 1420,00 |
27. | Refacere străzi, sat Cricău, comuna Cricău, județul Alba | Comuna Cricău | 193,64 |
28. | Refacere drum forestier Cricău, comuna Cricău, județul Alba | Comuna Cricău | 698,36 |
29. | Refacere drum județean DJ 106 E și rigole, pe raza comunei Șugag, județul Alba | Consiliul Județean Alba | 347,82 |
30. | Refacere drum vicinal Dobra-Mușețoaia, pe raza comunei Șugag, județul Alba | Comuna Șugag | 146,21 |
31. | Refacere drum forestier Valea Mirajulul și 2 podețe, pe raza comunei Șugag, județul Alba | Comuna Șugag | 43,00 |
32. | Refacere drum forestier Valea Groșeștilor, pe raza comunei Șugag, județul Alba | Comuna Șugag | 140,00 |
33. | Refacere drum ommunal Arți – Purcari, pe raza comunei Șugag, județul Alba | Comuna Șugag | 11,00 |
34. | Refacere drum forestier Feți – Bîrsana, pe raza comunei Șugag, județul Alba | Comuna Șugag | 90,00 |
35. | Refacere drum forestier Valea Mărtiniei, pe raza comunei Șugag, județul Alba | Comuna Șugag | 80,5 |
36. | Refacere DN 1R și 2 podețe, pe raza comunei Horea, județul Alba | CNAIR – SDN Alba | 12,51 |
Știri
APRILIE, Prier: Datini, tradiții și obiceiuri românești
Prier înseamnă timp favorabil, prielnic atât pentru semănatul holdelor dar și pentru turmele de animale. Datini, tradiții și obiceiuri românești, în luna aprilie
Conform tradiției populare românești, luna aprilie se mai numește și „Prier”. Această denumire populară, a lunii aprilie, provine de la verbul “a prii” și înseamnă timp prielnic pentru semănături, ori lucrări în gospodărie .
Când vremea este înșelătoare, cu timp friguros și secetos pentru lucrările de primăvară, aprilie anunță sărăcie și se numește și ”Traistă-n băț”. De fapt, în spiritualitatea populară se și spune că ”Prier priește, dar și jupuiește!”, aluzie la zilele capricioase, cu timp potrivnic lucrărilor de sezon. În această lună se continuă semănatul de primăvară, început în martie. Acum se închid țarinile, ceea ce înseamnă că oile și vitele nu mai au voie să pască libere iar pășunatul devălmaș este întrerupt pentru câteva luni, se formează turmele, se repară gardurile țarinilor, se tund oile înainte de a fi urcate la munte etc. Se mai spune, despre luna aprilie, că este o lună capricioasă în care vremea va fi ori geroasă, ori călduroasă. Totodată, în luna lui aprilie se fac prevestiri ale vremii ce va urma, astfel se nasc o parte din superstițiile acestei luni.
Dacă în luna lui Prier este vreme frumoasă și călduroasă, atunci luna mai va avea vreme rece, cu înghețuri; Dacă la Prier este vreme posomorâtă și rece, atunci luna lui mai va avea vreme frumoasă și călduroasă; Negura de la răsărit, din luna aprilie, e semn bun pentru anul în curs; Dacă în aprilie tună și fulgeră, atunci nu există motive să ne temem de ger; Vremea frumoasă din luna aprilie ne va aduce o vară furtunoasă, etc.
Veseli de 1 aprilie – superstiții de 1 aprilie
Ziua Păcălelilor şi Ziua internațională a păsărilor. Dar pe noi ne interesează primul aspect. De unde vine? Cum se … manifestă? şi ce superstiții avem de 1 Aprilie?
Ziua de 1 Aprilie a fost întotdeauna un prilej de distracție şi cum e sănătos să râzi, ne bucurăm şi noi când avem prilejul. Se pare că originile acestei zile se regăsesc, ca multe alte obiceiuri, în schimbarea calendarului gregorian. Se spune că, odată cu această schimbare, mulți nu s-au putut obişnui cu noile date ale sărbătorilor. Și atunci, în timpul lui Carol al IX-lea, mulți neadaptați sărbătoreau Anul Nou la… 1 Aprilie! Cei ce sărbătoreau astfel erau numiți „nebuni de Aprilie”. Apoi obiceiul s-a perpetuat până-n zilele noastre, pierzându-şi semnificația inițială şi păstrând doar… ”nebunia”. Pentru că e o nebunie veselă şi plăcută! Superstiţia spune că păcăleala de 1 Aprilie trebuie făcută până la ora 12:00, cele după această oră, se zice că aduc ghinion. Tot o superstiţie spune că în ziua de 1 Aprilie nu se fac căsătorii, pentru că: ori acestea nu durează, se destramă, ori soţul va fi „sub papuc”. La noi, se spune că dacă nu păcăleşti pe nimeni de 1 Aprilie, tot anul până la celălalt 1 Aprilie vei fi tu cel păcălit. Tot anul? Nu-i cam mult? Dar dacă aşa zice superstiţia, să ne grăbim să păcălim pe cineva. Pardon: ce vă spunem mai jos nu-i păcăleală.
Sărbătoarea Floriilor – tradiții și obiceiuri
Intrarea Domnului în Ierusalim sau Floriile este prima sărbătoare cu dată schimbătoare din calendarul anului bisericesc. Totodată, Floriile deschid ciclul sărbătorilor pascale, care se încheie la Înălțarea Domnului. În ziua de Florii există obiceiul de a merge la Biserică cu ramuri de salcie înmugurite, pentru a fi sfințite de către preot. Conform tradiției creștine, obiceiul ne amintește de intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim, înainte de Patimi, când a fost întâmpinat de mulțime cu ramuri de măslin și crenguțe de palmier sau flori. Crenguțele de salcie vor fi împărțite credincioșilor ce au participat la slujba de Florii. Aceștia vor lua crenguțele acasă și le vor pune la geamuri, la uși și la porți pentru a le apăra casele de rele și necazuri. În unele zone ale țării, oamenii de la sate se încing cu ramurile de salcie, peste mijloc, deoarece se spune că acest ritual îi apără de boli și îi face mai robuști. Exista și obiceiul ca părinții sa-și lovească copiii cu nuielușa de salcie, când veneau de la biserică. Credeau că așa vor crește sănătoși și înțelepți. Oamenii le puneau și pe pomii fructiferi, pentru a-i ajuta să rodească. Exista credința că abia acum pomii prind putere să rodească. De aceea, nu se plantau pomi înainte de Florii, de teama ca aceștia să nu rămână fără rod. În ziua de Florii, stupii erau împodobiți cu ramurile de salcie sfințite, ca albinele să se bucure de binecuvântarea divină. În unele sate, mâțișorii erau aruncați în curte când începea să bată grindina. Însă, ramurile de salcie aveau în principal menirea de a-i feri pe oameni de duhurile necurate, sau erau utilizate și în scopuri terapeutice, oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie, pentru a fi feriți de diferite boli. Un alt obicei, întâlnit în ziua de Florii, este acela de a trece pe la mormintele rudelor pentru a le agăța de cruci crenguțele de salcie, astfel aceștia vor ști că Paștele se apropie. Tot în ziua de Florii, șnurul de mărțișor se va agăța într-un copac înmugurit sau înflorit pentru a avea sănătate și belșug în anul ce urmează. Totodată, ziua de Florii este prilej de sărbătoare pentru cei cu nume de flori, deoarece își serbează onomastica.
Obiceiul Lazaritelor
Înainte de a intra în Ierusalim, Hristos l-a înviat pe Lazăr. Învierea lui Lazăr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. În popor se crede că Lazăr era un fecior tânăr, fratele fetei care s-a căsătorit cu Dragobete, Cap de Primăvară. Potrivit tradiției, într-o sâmbătă Lazăr a plecat cu oile la păscut, lăsând-o pe mama sa să facă plăcinte. Urcând întru-un copac să ia muguri pentru animale, își aduce aminte de plăcinte. Se grăbește să coboare, cade și moare. Potrivit legendei că Lazăr ar fi murit de dorul plăcintelor, exista obiceiul ca în această sâmbătă, femeile de la țară să facă ofranda de pomenire a morților împărțind plăcinte de post. Profesorul Ion Ghinoiu afirma că în ajunul sau sâmbăta Floriilor, se efectua un ceremonial complex, numit Lazarita, care era structurat după modelul colindelor. Ion Ghinoiu afirma că Lazarita era un ceremonial la care participau numai fetele. „Una din fete, numita Lazarita, se îmbrăca în mireasă și colinda împreună în fața ferestrelor caselor unde au fost primite. Lazarita se plimba cu pași domoli, înainte și înapoi, în cercul format de colindătoarele care povestesc, pe o melodie simpla, drama lui Lazăr sau Lazarica: plecarea lui Lazăr de acasă cu oile, urcarea în copac pentru a da animalelor frunza, moartea neașteptată prin căderea din copac, căutarea și găsirea trupului neînsuflețit de către surioarele lui, aducerea acasă, scăldatul ritual în lapte dulce, îmbrăcarea mortului cu frunze de nuc, aruncarea scaldei mortului pe sub nuci”.
Sărbătoarea dinților
Ziua de 11 aprilie este dedicată Sfântului Antipa, despre care oamenii din popor cred că vindecă durerile de dinți și măsele. Sfântul Antipa s-a rugat pentru cei care îi vor face pomenire să fie feriți de patimi și de alte boli, între care și nesuferita durere a dinților.
Sursa:azm.gov.ro, sursa foto:dragusanul.ro
Știri
Ziua Păcălelilor: Originea acestei zile și cum este sărbătorită în alte țări. Nimeni nu are voie să se supere pe 1 aprilie
De Ziua Păcălelilor nimeni nu are voie să se supere: Care este originea zilei
În fiecare an, la 1 aprilie, oamenii din lumea întreagă marchează Ziua păcălelilor, cunoscută și ca Ziua păcălitului sau Ziua nebunilor, când fiecare încearcă, cu mai mult sau mai puțin succes, să-i facă o șotie colegului, prietenului, vecinului, unui membru de familie, mai exact, toată lumea păcălește pe toată lumea.
Celebrarea Zilei Pacalelilor isi are originile in Franta, in secolul al XVI-lea, cand a fost adoptat calendarul Gregorian, care a mutat Anul Nou de la 1 aprilie la 1 ianuarie. Vestea noului calendar s-a raspandit incet iar cei care continuau sa sarbatoreasca anul nou de 1 aprilie era considerati ″pacalitii de 1 aprilie″.
In Franta, 1 APRILIE, ZIUA PACALELILOR, este numita Poisson d’Avril, adica „pestele de aprilie”, cu referire la un peste tanar, usor de capturat. Francezii obisnuiesc sa-si pacaleasca prietenii lipind-le pe spate un peste de hartie. In momentul in care cineva descopera farsa, acesta trebuie sa strige „Poisson d’Avril!”.
Timp de 200 de ani, practica farselor de 1 APRILIE, ZIUA PACALELILOR, s-a raspandit in Anglia si in Statele Unite. Toate farsele trebuie sa fie facute pana la ora pranzului. Orice farsa facuta dupa aceasta ora va aduce ghinion farsorului.
ZIUA PACALELILOR, 1 APRILIE – Cei care nu raspund cu zambetul pe buze unei farse facute de vor fi urmariti de ghinion tot anul. Barbatii pacaliti de o femeie frumoasa de Ziua Pacalelilor vor ajunge sa o ia de nevasta, sau, daca barbatul este casatorit, cei doi vor ramane prieteni foarte buni.
Originea acestui obicei nu este cunoscută cu exactitate. Unii consideră că aceasta este legată de schimbarea anotimpului, în timp ce alții cred că provine de la adoptarea noului calendar. Ipoteza acceptată de majoritate, însă, susține că obiceiul păcălelilor de 1 aprilie a apărut în vestul Europei, pe la jumătatea secolului al XVI-lea, conform site-ului www.infoplease.com. În vechiul calendar iulian, Anul Nou se sărbătorea la 1 aprilie, dar în 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut trecerea de la vechiul calendar iulian la noul calendar, care avea să-i poarte numele — calendarul gregorian, sărbătoarea Anului Nou mutându-se de atunci pe 1 ianuarie. Oamenii au avut probleme în a se obișnui cu noua dată a acestei sărbători și au continuat să-și trimită felicitări și să-și facă urări tot pe 1 aprilie. Cei care continuau să sărbătorească Anul Nou la 1 aprilie au fost numiți „nebuni de aprilie”, de unde și denumirea de Ziua nebunilor (April Fools’ Day) sau Ziua păcălelilor. Cu timpul, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoțite adeseori de cadouri hazlii, relatează Agerpres.
Ziua de 1 aprilie este recunoscută ca Zi a păcălelilor în majoritatea țărilor lumii. Marcată mai întâi în Europa, a trecut peste ocean și s-a răspândit apoi în majoritatea țărilor de pe glob. Este totuși sărbătorită cu preponderență în Europa și în America și mai puțin de civilizațiile orientale.
La noi în țară, Ziua păcălelilor se sărbătorește începând cu secolul al XIX-lea. Potrivit site-ului www.istorie-pe-scurt.ro, se obișnuiește ca farsele să fie făcute până la ora prânzului, altfel acestea aduc ghinion păcăliciului. Tradiția spune că dacă o fată frumoasă reușește să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei. Dar nu este indicat să te căsătorești la 1 aprilie, pentru că bărbatul însurat în această zi va fi toată viața sub papucul nevestei. Copiii născuți la 1 aprilie vor avea succes pe aproape toate planurile, dar ar fi bine să stea departe de jocurile de noroc.
Prin celebrarea acestei sărbători, ziua de 1 aprilie devine un prilej de bucurie și de distracție pentru toți cei care au simțul umorului, sau, așa cum spunea scriitorul Mark Twain, „ziua de 1 aprilie este ziua în care ne amintim ce suntem în celelalte 364 de zile ale anului”.
Alte superstitii de 1 APRILIE – ZIUA PACALELILOR:
=> In regiunea Tirol, din Elvetia, un manunchi de paie este ingropat de 1 APRILIE, pentru ca recolta sa fie bogata in sezonul urmator.
=> Copiii nascuti de ZIUA PACALELILOR vor fi norocosi in afaceri, dar vor fi urmariti de ghinion la jocurile de noroc.
=> Indragostitii nu ar trebui sa se casatoreasca pe 1 APRILIE, pentru ca mariajul nu va functiona, ori pentru ca femeia va fi “cocosul” in familie.
=> Cel care nu va pune la cale o farsa de ZIUA PACALELILOR va fi pacalit pentru tot restul anului.
Știri
Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba: Licitație pentru achiziții de peste 2,8 milioane de lei
Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba
Serviciul de Ambulanță Județean Alba a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o procedută de achiziție derulată în cadrul unui amplu proiect de digitalizare finanțat prin PNRR.
Achiziția are o valoare totală estimată de peste 2,8 milioane de lei.
Serviciul de Ambulanță Județean Alba a semnat, la sfârșitul lunii septembrie 2024, contractul de finanțare pentru implementarea proiectului ”Digitalizarea Serviciului de Ambulanță Județean Alba”.
Scopul proiectului este implementarea unui sistem informatic integrat printr-un ansamblu arhitectural digital ce îmbină în mod armonios echipamentele hardware și aplicațiile software.
Obiectivele proiectului sunt îmbunătățirea/dezvoltarea rețelelor de comunicații și a infrastructurii IT și hardware la nivelul instituției și implementarea unui software non-clinic integrat și interoperabil.
Achiziția în curs cuprinde echipament si accesorii pentru computer, computere portabile, computer de birou, surse de alimentare electrică continuă, echipament de rețea, pachete software pentru editare de text, servere și servicii de instalare de computere și de echipament de procesare a informațiilor.
Data limită pentru primirea ofertelor este 28 aprilie.