Știri
Purtarea măștii, periculoasă pe timp de vară: Ce probleme se agravează și cine are de suferit
Transpirația de sub mască poate agrava acneea
Odată cu creșterea temperaturilor, crește și disconfortul purtării măștii. Respirăm mai greu, ne transpiră fața, masca se umezește, ceea ce poate provoca sau agrava afecțiuni dermatologice. „Cu cât sunt mai etanș, cu atât întrețin mai mult umiditatea și se pot prolifera germeni. Persoanele cu ten sensibil care stau în căldură cu masca pe față riscă tot felul de afecțiuni, de la apariția coșurilor, agravarea rozaceei, până la reacții alergice, dacă e o mască artizanală, confecționată în casă dintr-un material colorat. Există și măști care vin în contact doar pe contur, lăsând un pic de spațiu în dreptul nasului. Cu acestea respiri mai bine, nu transpiri așa de mult, dar pun o presiune mare pe margine, riscând să-ți provoace leziuni”, spune Amalia Anghel, medic dermatolog în cadrul SkinMed din București.
Folosiți în continuare creme cu factor de protecție
Specialistul recomandă să purtăm masca o perioadă limitată, să o schimbăm dacă s-a umezit și să o manevrăm corect. În continuare trebuie să folosim cremă cu factor de protecție. Faptul că masca ne protejează și de razele soarelui este doar o falsă impresie. „Zonele predispuse hiperpigmentării sunt fruntea și pomeții, însă produsul cu factor de protecție 50 trebuie aplicat pe toată fața, inclusiv pe zonele acoperite de mască, deoarece, trebuie să recunoaștem, afară nu o purtăm mereu. Alegeți produse dermato-cosmetice care nu conțin ulei și nu încarcă pielea. Sunt sub formă de spray pentru față sau cremă lejeră ori pudre și loțiuni cu pigment, care țin loc de fond de ten”, mai spune medicul Amalia Anghel.
Masca pe timp de vară – risc crescut pentru cardiaci și astmatici
Persoanele care suferă de boli cardiace, astm sau emfizem pulmonar și poartă mască în sezonul cald își pot agrava starea de sănătate, atrage atenția medicul Adina Alberts. Asta deoarece respiră mai greu și vor face un efort major pentru a-și umple plămânii cu oxigen. „Persoanele care poartă mască timp îndelungat pot suferi un anumit grad de toxicitate în organism prin respirarea propriul dioxid de carbon. Dacă masca de protecție obstrucționează felul în care persoana respiră, se poate ajunge la situația în care există mai mult CO2 în plâmâni decât oxigen”, spune Adina Alberts, citându-l pe Kimber Stout, un doctor în științe medicale. Și persoanele care au deviație de sept și căile nazale oricum obstrucționate pot suferi mai mult în sezonul cald.
Da, respiri mai greu când ai nasul acoperit de masca de protecție. Creierul nu se oxigenează corect, ceea ce duce la scăderea capacității de concentrare, amețeală, confuzie, tahicardie. O să vă întrebați probabil cum cum pot chirurgii să stea și 12 ore cu masca pe față. Răspuns: „Îi afectează. Conform unui studiu realizat în Turcia, saturația de oxigen din sânge le scade chiar și cu 20%. Dar au și antrenament, organismul lor s-a adaptat”, explică medicul, care a făcut personal un experiment video în care a arătat cum îi scade saturația de oxigen din sânge în momentul în care respiră prin mască.
Sursa:click.ro
Știri
Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei
Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1
Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.
Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.
„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.
Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.
Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.
Știri
Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire
Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea
Știri
29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România
Zi dedicată în România veteranilor de război
Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.
Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.
În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.
Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.
De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.
Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.
sursa: agerpres.ro
-
Știriacum o săptămână
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum 2 săptămâni
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum o săptămână
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 3 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 2 zile
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Știriacum o zi
Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă
-
Știriacum o săptămână
Eticheta nu e o simplă formalitate: Codul Bunelor Maniere. Care sunt regulile de bază