Știri
Programul vizitei Papei Francisc în România: În ultima zi a vizitei, Suveranul Pontif se va afla la Blaj, pe Câmpia Libertății
Se știe programul vizitei celui mai important lider religios al lumii creștine, Papa Francisc. Papa Francisc va ajunge în România în dimineața zilei de 31 mai, la ora 11.30 și va pleca pe 2 iunie la ora 17.20. Deși Papa Francisc are în programul vizitei călătorii în mai multe locuri din România, Suveranul Pontif va fi cazat la București la nunțiatura apostolică, în același apartament în care a dormit și Papa Ioan Paul.
Suveranul Pontif va pleca de pe Aeroportul Fiumicino de la Roma și va ateriza pe Aeroportul Henri Coandă de la Otopeni cu un avion special. iar prima zi o va petrece în totalitate la București. După ce va avea loc primirea oficială, va merge la Cotroceni, unde se va întâlni cu președintele României, Klaus Iohannis și va primi toate oficialitățile care vor dori să îl vadă, printre care este programată și o întâlnire cu premierulViorica Dăncilă. În aceeași zi, se va întâlni la Patriarhie cu Preafericitul Daniel, în aceeași sală în care a fost primit și Papa Ioan Paul şi, împreună, vor vizita Catedrala Națională. După acest moment, va oficia Sfânta Liturghie în Catedrala Catolică Sfântul Iosif, unde se estimează că vor fi prezenți peste 20.000 de credincioși.
În cea de-a doua zi a vizitei apostolice, sâmbătă, pe 1 iunie, Suveranul Pontif va pleca cu avionul spre Bacău, de unde va fi transferat cu elicopterul pe stadionul din Miercurea Ciuc. Va oficia Sfânta Liturghie la Sanctuarul Marian de la Șumuleu Ciuc, un loc cu mare încărcătură pastorală pentru catolici. Apoi, Papa Francisc va fi transportat cu elicopterul pe aeroportul din Iaşi. Aici va vizita Catedrala Catolică Sfânta Maria Regina și se va întâlni pe platforma Palatului Culturii cu familiile si tinerii. Seara va pleca cu avionul spre București.
Duminică dimineața, ultima zi a vizitei, Suveranul Pontif va merge cu avionul la Sibiu de unde va fi preluat de un elicopter până în Blaj. La Blaj, pe Câmpia Libertății, Papa Francisc va oficia slujba de beatificare a celor 7 episcopi greco catolici martiri. Accesul pe Câmpia Libertății din Blaj se va face pe baza unor bilete nominale, distribuite gratuit în parohii și a documentului de identitate al fiecărei persoane. Peste 30.000 de pelerini deja s-au înscris pe liste. Pe Câmpia Libertății numai 42.000 de pelerini vor fi lăsați să intre din cauza măsurilor de securitate și a legislației. 26.000 vor putea sta pe scaune. Nu toți pelerinii vor avea acces acolo: în Blaj sunt așteptați aproximativ 150.000 de oameni. Spre seară, se va întoarce din nou la Sibiu, unde va avea loc o ceremonie de rămas bun. Suveranul Pontif va pleca cu avionul papal la Vatican dar nu de pe Henri Coandă ci de pe aeroportul din Sibiu.
Programul Papei Francisc pe zile și ore
Vineri, 31 mai 2019
11:30 – Aterizare pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” din Bucureşti
• Ceremonia de bun venit
12:00 – Ceremonia oficială de primire, Palatul Cotroceni
• Ceremonial militar
• Fotografie oficială
Convorbiri tête-à-tête dintre Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, şi Sanctitatea Sa Papa Francisc
13:00 – Întâlnire cu autorităţile, societatea civilă şi corpul diplomatic, Palatul Cotroceni
• Alocuţiunea Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis
• Discursul Sanctităţii Sale Papa Francisc
15:45 – Întâlnire privată cu Preafericirea Sa, Părintele Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Palatul Patriarhiei
Întâlnire cu Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe Române, Palatul Patriarhiei
• Discurs al Sanctităţii Sale
Rugăciune „Tatăl Nostru”, alocuţiuni şi cântări pascale, Catedrala Naţională
• Salut al Sanctităţii Sale
Sfânta Liturghie, Catedrala Catolică „Sfântul Iosif”
• Omilia Sanctităţii Sale
Sâmbătă, 1 iunie 2019
11:20 – Sosire la Sanctuarul marian din Şumuleu-Ciuc
11:45 – Sfânta Liturghie, Sanctuarul marian din Şumuleu-Ciuc
• Omilia Sanctităţii Sale
17:25 – Vizită la Catedrala „Sfânta Maria Regină” din Iaşi
Întâlnire Mariană cu tinerii şi cu familiile, Palatul Culturii din Iaşi
• Discurs al Sanctităţii Sale
Duminică, 2 iunie 2019
10:35 – Sosire la Câmpia Libertăţii din Blaj
10:45 – Divina Liturghie cu beatificarea a şapte episcopi martiri greco-catolici, Câmpia Libertăţii din Blaj
• Omilia Sanctităţii Sale; „Regina Coeli”
15:40 – Întâlnire cu comunitatea romă din Blaj
• Salut al Sanctităţii Sale
17:00 – Sosirea la Aeroportul Internaţional din Sibiu
17:20 – Ceremonia oficială a plecării
Vizita Papei Francisc se va suprapune și peste marcarea a 99 de ani de la stabilirea relațiilor oficiale dintre România și Vatican. La 1 iunie 1920 era înfințată Legația României pe lîngă Sfântul Scaun, titular al acesteia fiind diplomatul Dimitrie C. Pennescu. Trei luni mai târziu, la 1 septembrie, Papa Benedict al XV-lea îl numea pe arhiepiscopul Francesco Marmaggi ca prim nuntiu apostolic (ambasador) al Vaticanului în țara noastră. La 7 iulie 1929 a intrat în vigoare Concordatul (Tratatul) între Romînia și statul papal. Ulterior, în condițiile instaurării regimului comunist, relațiile cu Vaticanul au fost întrerupte în iulie 1950. Ele au fost reluate la nivel oficial la 15 mai 1990. Între 7 – 9 mai 1999, Papa Ioan Paul efectua o vizită istorică în România, prima a unui Papă într-o țară majoritar ortodoxă. La 20 de ani de atunci, Papa Francisc va călca pe urmele celui care va fi canonizat luna viitoare de Biserica Catolică.
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
Bunele maniere, de ieri și până azi: Cele mai ciudate explicații ale bunelor maniere
Deși unele dintre ele par de neînțeles sau au explicații dintre cele mai ciudate, bunele maniere s-au păstrat până în ziua de astăzi și contribuie la relaționarea în bune condiții cu ceilalți, întrucât sunt un set de reguli care, dacă sunt respectate, îi fac pe oameni să se simtă bine în compania noastră.
Deși obiceiurile diferă de la o țară la alta, a dărui flori unei doamne, a contribui la spălarea vaselor după o cină, sunt lucruri întâlnite în toată lumea și pe care mulți le respectă cu strictețe, tocmai pornind de la acest cod.
Se presupune că prima carte de bune maniere a fost scrisă în jurul anului 2400 î.Hr. de către Ptah-hotep, edilul Egiptului. Codul bunelor maniere își are rădăcinile în Antichitate, odată cu dezvoltarea artei oratorice și a teatrului. În vremurile acelea se punea foarte mare accent pe gesturi, pe miscările corpului, considerându-se deosebit de importante pentru exprimarea nobleții și perfecțiunii spiritului. Gesturile trebuiau să fie moderate, nici foarte iuți, dar nici foarte domoale. Confucius considera că omul nu se poate purta normal decât utilizând un cod, niște reguli, bunele maniere fiind astfel încorporate de atunci în unele norme sociale.
În Evul Mediu percepția despre gesturi s-a schimbat, considerându-se că acestea puteau exprima ceea ce se află în interiorul unei persoane, caracterul acesteia, slăbiciunile, punctele forte. Disciplinându-și gesturile, omul se putea cizela, putea deveni mai bun.
În Franța secolelor XII-XVIII s-au pus bazele normelor de bună purtare cunoscute și în ziua de astăzi. Grădinarul-șef al regelui Ludovic al XIV-lea a cerut Majestății Sale să facă un act ce stipula respectarea a unor reguli de purtare, deoarece, neatenți fiind, nobilii călcau peluzele proaspăt însămânțate ale Parcului de la Versailles, deși grădinarul îi atenționase prin diverse inscripții că acest lucru este interzis. Astfel, bunele maniere erau împărtășite membrilor curții sale cu ajutorul unor cărți mici pentru ca toți oamenii să aibă un comportament civilizat și unitar în prezența Majestății Sale. Acea bucată de hârtie pe care erau notate bunele maniere purta numele de „etichetă”.
Deși „eticheta” provine de la francezi, George Washington nu s-a lăsat mai prejos și la vârsta de 16 ani a transcris lucrarea „Reguli Civice și Comportamentul decent în prezența cuiva și în timpul conversațiilor” ce cuprindea 110 reguli de conduită.
Mai târziu, în 1922, Emily Post publică lucrarea „Eticheta – în Societate, în Afaceri, în Politică și Acasă”, un bestseller ce a promovat bunele maniere.
Din 1978, Judith Martin (Miss Manners), jurnalist american, răspunde întrebărilor despre etichetă și scrie eseuri pe probleme de maniere, sau clarifică esențialele calități ale politeții. Aceasta a povesteste într-un interviu din 1995 importanța bunelor maniere: „ Dacă te comporți într-un mod care-i ofensează pe oamenii cu care ai de-a face, aceștia se vor îndepărta de tine. Există o mulțime de oameni care afirmă: Nu ne pasă de etichetă, dar nu putem accepta felul în care așa-și-așa se comportă și nu-l vrem în jurul nostru.” Miss Manners spune care este marele minus al bunelor maniere: „Eticheta nu are mari sancțiuni așa cum are legea. Dar cea mai mare sancțiune pe care o putem aplica este de a nu avea de-a face cu acești oameni și de a-i izola deoarece comportamentul lor este insuportabil.”
Cele mai ciudate explicații ale bunelor maniere
De ce bărbatul trebuie să meargă, alături de femeie, pe partea exterioară a drumului este lesne de înțeles, dar de ce trebuie să spunem „noroc” sau „sănătate” unei persoane care strănută? Sau de ce bărbații le oferă flori femeilor?
De ce trebuie să spunem „noroc” sau „sănătate” unei persoane care strănută?
În ziua de astăzi această regulă este discutabilă, întrucât se recomandă ignorarea momentului și evitarea oricărei remarci atunci când cineva strănută în imediata vecinătate. Cu toate acestea, faptul că îi urezi „sănătate” cuiva care dă semne de guturai este considerat un gest de bunătate și solidaritate. În trecut, oamenii considerau că îți poți pierde sufletul sau bătăile inimii ți s-ar putea opri în urma unui strănut. În acest caz, „Fii binecuvântat” era o considerată o urare cu puteri oarecum vindecătoare, fiind menită să prevină aceste nenorociri, mai ales că pe atunci oamenii mureau din simple răceli sau gripe din cauză că medicina nu era prea dezvoltată.
De ce bărbații oferă flori femeilor?
Oferirea florilor de către bărbați este un obicei originar din Evul Mediu , deoarece baia era considerată ceva murdar și întâmplându-se doar o singură dată pe an. Astfel, florile aveau rolul de a îndepărta mirosule neplăcute ale doamnelor ce-și neglijau igiena corporală. Bineînțeles, în prezent florile nu mai sunt oferite cu același scop, ci sunt oferite în semn de respect și iubire la aniversări și alte evenimente importante.
De ce trebuie să ne astupăm gura cu mâna atunci când căscăm?
Deși în zilele noastre această regulă are o cu totul altă explicație, în trecut, oamenii considerau că în cazul strănutului sau al căscatului sufletul putea fi eliberat din corpul uman sau necuratul ar putea pătrunde în acesta. Astfel, astupându-ți gura cu mâna eviți pericolul întâmplării unor asemenea lucruri neplăcute.
De ce bărbatul trebuie să intre primul într-un taxi?
Bărbatul trebuie să intre primul într-un taxi pentru ca nu cumva să se trezească fără domnița lui, așa cum se întâmpla în Evul Mediu, atunci când amanții înlocuiau birjarii unor trăsuri pentru a le fura aristocraților reprezentantele sexului frumos. Această regulă se păstrează și în ziua de astăzi pentru a-i scuti pe bărbați de evenimentele neplăcute.
Sursa:historia.ro
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLEȘtiri
Ia, parte din costumul popular, zestre de preț: Care este simbolistica motivelor populare de pe ia românească
Cămașa populară românească parte din costumul popular românesc din cele mai vechi timpuri, iar rădăcinile sale își au originea în portul tracilor, geților și dacilor
Costumul popular se prezintă aparent diferit de la o zonă la alta, însă şi-a păstrat o structură unitară în ceea ce priveşte materia primă din care se realizează, croiala, coloritul şi ornamentaţia. Cel mai des vom întâlni pe ii motive străvechi, geometrice și florale.
Motivul românesc, prezent pe orice obiect, variază în funcție de utilizarea dată pieselor brodate: podoabă, îmbrăcăminte, uz casnic. La obiectele de uz casnic și la obiectele de îmbrăcăminte pentru sărbători ca: ie, cămașă bărbătească, pieptar, cojoc etc., se folosesc motive în componența cărora intră floarea, figurile abstracte (geometrice), animalele, elementele cosmice, toate redate în forme stilizate.
Din cele mai vechi timpuri, oamenii purtau haine brodate cu simboluri care aveau semnificații importante pentru ei. Totodată, se diferențiau zonele geografice de proveniență, preocupările persoanei, statutul social, marital etc. Brodate pe față, spate sau mâneci, aceste simboluri învăluie protector persoanele care poartă iile, ținând răul și ghinionul departe.
Dintre simbolurile des folosite pe ii întâlnim spirala și spirala dreaptă, crucea, soarele, coarnele de cerb, liniile drepte, liniile duble drepte, liniile cu dreptunghi, liniile ondulate, copacul sau ramurile, fiecare dintre ele având semnificații aparte.
Simboluri pe ia românească: spirala și crucea
Spirala reprezintă eternitatea, trecerea timpului, un semn universal al vieții și perenității sale, al energiei. Acest simbol se folosește încă din perioada culturii Cucuteni. Sursa de viață este redată prin intermediul spiralei, simbol al fecundității. Poate fi și semn dual, masculin-feminin, întuneric-lumină etc. Crucea reprezintă credința omului în Dumnezeu, însăși croiala iei având forma crucii.
Liniile drepte orizontale sugerează moartea, întreruperea unei etape a vieții omului, pe când liniile drepte verticale, viața. Liniile ondulate ușor ne trimit cu gândul la apă, la curățenia și purificarea pe care le aduce ea, iar copacul sau ramurile simbolizează trăinicia și viața durabilă, renașterea an de an.
În Dobrogea sunt des întâlnite următoarele motive: romburi, dreptunghiuri, pătrate și linii frânte, numite plastic „pui”, „iarba întoarsă”, „șarampoi”, „urma iepurelui”, exprimând matricea universului în care femeia trăiește și muncește .
Simboluri ancestrale
Coarnele de cerb sunt dintre cele mai vechi simboluri. Ele simbolizează vitalitate, regenerare, putere, fiind un simbol purtat cu precădere de tinerele care doreau să rămână însărcinate. Soarele este și el un simbol ancestral, fiind folosit atât în forme stilizate, cât și ca o floare – floarea soarelui. El reprezintă legătura omului cu divinitatea, cu roadele pământului, și este dătător de viață.
Romburile se întâlnesc încă din perioada culturii Cucuteni și sunt reprezentări ancestrale ale zeităților. Alte simboluri străvechi sunt spirala (continuitatea vieții în orice împrejurare) și pomul vieții (liantul dintre cer și pământ).
Motivele și simbolurile se deosebesc de la o zonă etnografică la alta. Vom întâlni două categorii de motive ornamentale mari: după forma și tipul de stilizare și după conținutul tematic.
După formă și tip de stilizare acestea sunt geometrice, negeometrice sau liber desenate, iar după conținut, motivele ornamentale sunt abstracte, realiste și simbolice. Motivele ornamentale abstracte se întâlnesc aproape în toate zonele noastre etnografice – dintre acestea numim punctele, liniile, figurile geometrice.
Dintre motivele ornamentale realiste, multe redau fenomene cerești și reprezentări de corpuri cerești: fulgere, reprezentate în zig-zag; calea laptelui, steluțele, soarele. Altele redau regnul vegetal: plante, frunze, flori (pot fi reprezentate și cu șase sau opt petale), fructe (cel mai des întâlnim spicul de grâu, ghinda, știuletele, afina, strugurele, mărul, părul); spirale, care amintesc de cârceii de viță de vie sau de dovleac), zoomorfe (coarnele berbecului și fruntea boului; vrabia, porumbelul, cocorii, găinușa, rândunica) și antropomorfe (siluete de femei sau părți ale corpului omenesc: ochiul).
Motivele care au ca izvor de inspirație obiectele de muncă: cârligul, grebla, furca, sapa, jugul) și sociale (aspecte din viața socială: sfăditele, porumbelul păcii) nu s-au bucurat de o răspândire la fel de mare.
Sursa: invietraditia.ro
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLECasa Scaunelor Săseşti din Alba Iulia: În anii 1700 era sediul corpului de gardă principal
Clădirea care găzduieşte astăzi Inspectoratul Şcolar al Judeţului Alba este cunoscută sub numele de Casa Scaunelor Săseşti.
Prin denumirea ei, ne reaminteşte perioada în care Alba Iulia era capitala principatului Transilvaniei iar principii s-au străduit să transforme în aşa fel edificiul, încât să reflecte importanţa politică a oraşului. În secolele XVI și XVII, oraşele ardelene, precum şi comitatele sau scaunele săseşti şi secuieşti deţineau la Alba Iulia facilităţi pentru găzduirea emisarilor trimişi la lucrările dietelor sau cu misiuni la curtea princiară.
O transformare importantă a Alba Iuliei a survenit ca urmare a instalării în oraş a reginei Isabella şi a fiului său, regele Ioan Sigismund, în anul 1542. Pentru următorii principi ai Transilvaniei, un obiectiv important a devenit transformarea fostului centru episcopal, în care pe lângă palat şi casa prepozitului existau probabil locuinţe ale arhidiaconilor. Alba Iulia a devenit astfel o adevărată reşedinţă princiară. Deja din ultimele decenii ale secolului al XVI-lea, oraşele, comitatele şi scaunele principatului au început să cumpere clădiri în Alba Iulia, destinate găzduirii propriilor reprezentanţi trimişi în capitală.
Casa scaunelor săseşti este amplasată în partea nord-estică a castrului roman, pe vechea uliţă a saşilor (Zaz utcza), într-o zonă în care la sfârşitul secolului al XVI-lea oraşul Braşov îşi cumpărase de la Mihail şi Gabriel Lenches de Varadino o casă cu grădină pentru suma de 700 de florini. Reşedinţa era învecinată cu cea a orfanilor notoriului Pancratius Sennyey, fost consilier al principelui Sigismund Báthory. În 1624, ulița sașilor sau a Sibiului trecea printre Colegiul Academic şi zidul de răsărit al Cetăţii către zidul de miazănoapte. În apropierea aceluiaşi amplasament, în anul 1624, orașul Bistriţa a cumpărat o clădire pentru suma de 110 florini, într-un loc în care se mai găseau casele scaunelor Mediaş, Sighişoara şi Sibiu.
Clădirea de astăzi, având planul în forma literei U, este o construcţie compozită, rezultat al unor modificări survenite între secolele XVI şi XIX. Cea mai veche parte este latura de nord, care a fost probabil unul dintre edificiile deţinute de scaunele săseşti menţionate mai sus. Această porţiune se suprapune pe zidul fortificaţiei romane. Planurile din prima jumătate a secolului al XVIII-lea înfăţişează mai multe clădiri cu plan pătrat sau dreptunghiular, care închideau un careu. La începutul secolului al XIX-lea i s-au adăugat laturile de est şi de sud, construcţia dobândind astfel forma cunoscută astăzi. Ea apare sub diverse denumiri între secolele XVIII şi XX, fapt ce reflectă schimbarea destinaţiilor. La 1736 era sediul directorului fortificaţiei, în 1747 era corpul de gardă principal. În 1823 a ajuns să fie numită casa inginerului. În 1903, aici se afla Direcția de Geniu. În 1920 a devenit pavilion ofiţeresc, pentru ca din 1929 aici să funcţioneze prefectura judeţului Alba. (C.P.G.)
Sursa:memoriaurbis.apulum.ro
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
Bunele maniere, de ieri și până azi
Bunele maniere, de ieri și până azi: Cele mai ciudate explicații ale bunelor maniere Deși unele dintre ele par de...
Ia, parte din costumul popular, zestre de preț: Care este simbolistica motivelor populare de pe ia românească
Cămașa populară românească parte din costumul popular românesc din cele mai vechi timpuri, iar rădăcinile sale își au originea în...
Casa Scaunelor Săseşti din Alba Iulia: În anii 1700 era sediul corpului de gardă principal
Casa Scaunelor Săseşti din Alba Iulia: În anii 1700 era sediul corpului de gardă principal Clădirea care găzduieşte astăzi Inspectoratul...
Tulnicul, simbol al Țării Moților: Instrumentul muzical face parte din moştenirea culturală a poporului român
Patrimoniul cultural este, cu siguranță, cel mai de preț lucru pe care îl avem Tocmai de aceea, Tulnicul, simbol al...
Drum nou spre cimitirul din Beldiu: Lucrări în curs
Lucrări în curs la un drum nou spre cimitirul din Beldiu Se lucrează la accesul spre cimitirul sătesc Beldiu. Se...
Punte pietonală în reparație capitală la Sebeș
Sebeș: Punte pietonală în reparație capitală Serviciul Public de Administrarea Patrimoniului Sebeș informează cetățenii că puntea care face legătura între...
Care este exponatul lunii mai la Muzeul de Științele Naturii din Aiud
Baritina, exponatul lunii mai la Muzeul de Științele Naturii Aiud Baritina este exponatul lunii mai la Muzeul de Științele Naturii...
„History Challenge” în Cetatea Alba Carolina
„History Challenge” în Cetatea Alba Carolina Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia a găzduit recent a doua activitate din...
Zilele Comunei Șugag: Când vor avea loc
Când vor avea loc Zilele Comunei Șugag În curând se va desfășura o nouă ediție a Zilelor Comunei Șugag. Evenimentul...
Filmul „Avram Iancu împotriva imperiului”, proiecție la Blaj, vineri 17 mai
Proiecție la Blaj a filmului „Avram Iancu împotriva imperiului” Filmul „Avram Iancu împotriva imperiului” va fi proiectat la Palatul Cultural...
Activitate reluată la cabinetul ambulatoriului de specialitate – psihiatrie al Spitalului Municipal Blaj
La cabinetul ambulatoriului de specialitate – psihiatrie al Spitalului Municipal Blaj, activitate reluată Cabinetul ambulatoriului de specialitate – psihiatrie al...
Șase medici noi la Spitalul Municipal Blaj
La Spitalul Municipal Blaj, șase medici noi În ultimele două săptămâni au fost organizate concursuri pentru ocuparea a șase posturi...
18 mai: Ziua internațională a muzeelor
Zi internațională dedicată muzeelor La 18 mai, în fiecare an, este sărbătorită Ziua internaţională a muzeelor, un eveniment organizat începând...
„Săptămâna Școală în Siguranță” în Alba
În Alba, ”Săptămâna Școală în Siguranță” Până în 17 mai, Inspectoratul de Poliție Județean Alba desfășoară activitatea „Săptămâna Școală în...
O tânără din Timișoara, câștigătoare a trofeului „Voices”, la Alba Iulia
O tânără din Timișoara, câștigătoare a trofeului „Voices”, la Alba Iulia Duminică 12 mai a avut loc, la Casa de...
Un nou concurs cu tematică de protecție civilă în Alba: Care au fost câștigătorii
Care au fost câștigătorii concursului cu tematică de protecție civilă din Alba „Cu viața mea apăr viața!” este deviza sub...
-
Știriacum 2 săptămâni„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum 2 săptămâni
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum o săptămână
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum o săptămână
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum 9 ore
Urcatul oilor la stână: Datini, tradiții și obiceiuri românești în luna mai
-
Știriacum o săptămână
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum 6 zile
Ziua Internațională a Dorului, în 13 mai: Cuvântul DOR, greu de tradus în alte limbi: Ce semnifică acest cuvânt specific poporului nostru mioritic
-
Știriacum 2 săptămâni
Săptămâna luminată: Ce nu ai voie să faci în a doua şi a treia zi de Paşte
