Rămâi conectat

Știri

Prin ce se remarcă fortificația de pământ daco-romană de la Cetatea de Baltă

Publicat

în

Date semnificative despre fortificația de pământ daco-romană de la Cetatea de Baltă

Din 1969 şi până în 1973 Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia a efectuat săpături arheologice la obiective antice şi medievale de pe raza comunei Cetatea de Baltă.

Lucrările au debutat în 1969 cu binecunoscuta cetate medievală ce a aparţinut mai bine de o jumătate de veac domnilor Moldovei. Date fiind inundaţiile din vara anului 1970 n-a mai fost posibilă continuarea săpăturilor la cetatea medievală situată în lunca inundabilă a Târnavei Mici şi din această cauză s-au început investigaţiile la o fortificaţie de pământ situată în pădurea de pe „Dealul Cetăţii”. Săpăturile s-au desfăşurat în vara anilor 1970 şi 1973.

Înălţimea pe care se află fortificaţia este situată pe malul drept al Târnavei Mici, între comuna Cetatea de Baltă şi satul Sântămărie, la altitudinea de 466 metri, încât domină o zonă întinsă a acestei văi atât la vest către Blaj, cât şi spre est până spre Târnăveni.

Informaţii mai vechi, fără să fi fost confirmate prin săpături arheologice, au presupus existenţa pe Dealul Cetăţii a unui castru roman de pământ. Informaţiile se bazau pe descoperirea la începutul secolului în satul Sântămăria şi în comuna Cetatea de Baltă a unor inscripţii fragmentare romane precum şi a unor fragmente de ţiglă şi cărămidă din aceeaşi perioadă1.

Fortificaţia antică ocupă toată partea superioară a înălţimii împădurite de pe Dealul Cetăţii, având o formă ovală neregulată, încadrându-se în situaţia geografică existentă. Laturile de est, nord-est şi sud sunt mai abrupte şi n-au necesitat din partea constructorilor ridicarea unor valuri şi şanţuri de dimensiuni mari, în schimb pe laturile de vest şi nord-vest pantele sunt domoale necesitând lucrări de fortificare mai ample formate din două şanţuri şi un val de pământ mai înalt. Pe această latură se află şi calea de acces spre fortificaţie, un drum de câmp utilizat şi azi, care urcă pe culmea înălţimii dinspre satul Sântămăria.

Fortificaţia ocupă o suprafaţă totală de cea. 0,900 ha, iar interiorul propriu zis nu depăşeşte 0,400 hectare. Axa principală situată pe direcţia sud-est / nord-vest are o lungime de 128 de metri, iar cea secundară, est-vest, este de 120 de metri.

În campaniile de săpături arheologice amintite s-au executat cinci secţiuni.

Materialul arheologic recoltat este sărac. În afară de cel descoperit în locuinţa semiîngropată, fragmente ceramice au mai fost identificate în jurul unor vetre deschise ce par să fi fost folosite temporar de cei care au construit fortificaţia din faza a doua. Restul materialului a fost recuperat din suprafeţele secţiunilor atât din interiorul cât şi din exteriorul fortificaţiei.

Materialul arheologic se poate bine împărţi în trei grupe distincte: preistoric, dacic şi roman.

Materialul arheologic din epoca preistorică se compune din ceramică de tip Coţofeni III şi din bronzul timpuriu (grupul Copăceni).

Materialele din perioada dacică se compun din ceramică lucrată la mână şi la roată şi din alte obiecte. Fragmentele lucrate la mână sunt din pastă grosieră de culoare cărămizie-cenuşie prevăzute cu buton de prindere. Butonii sunt de trei tipuri: circular simplu, ornamentat cu impresiuni, oval şi circular cu proeminenţe. Din aceeaşi categorie s-a descoperit un picior de fructieră din pastă grosieră şi un alt picior de la un vas miniatural. Din categoria ceramicii dacice lucrate la roată recunoaştem un picior de fructieră din pastă fină lustruită de culoare cărămizie deschisă, precum şi câteva fragmente ceramice cu profilul buzelor simplu şi uşor răsfrânt înafară. Tot de factură dacică este şi fragmentul de brăţară din sticlă albastră cu incizi orizontale şi cu pastile aplicate din sticlă galbenă, probabil şi cele două fragmente de cute din gresie cu profile rectangulare.

Cel mai bogat material arheologic descoperit în fortificaţia de pământ de la Cetatea de Baltă aparţine epocii romane. Alături de ceramică de diferite tipuri şi forme s-au mai recuperat şi câteva obiecte din metal, un fragment de ţiglă, un fragment dintr-o râşniţă, precum câteva obiecte din fier.

În final pe baza analogiilor şi a materialului arheologic descoperit s-a putut preciza că fortificaţia de pământ de pe Dealul Cetăţii a fost edificată în două faze distincte, prima în epoca dacică, iar a doua a fost o refacere romană.

Prima fază de construcţie din perioada dacică se caracterizează prin ridicarea unui val cu palisadă de lemn şi a şanţ cu fundul drept situat la distanţa de 5 metri faţă de primul stâlp exterior al palisadei.

Abandonarea fazei romane s-a făcut prin incedierea structurii de lemn a valului fortificaţiei, transformându-se totul într-un strat de sol ceramizat cu urme de cenuşă şi cărbune care s-a aplatizat şi a curs de-a lungul secolelor pe pante, umplând cea mai mare parte a şanţurilor.

În urma săpăturilor executate s-a constatat că fortificaţia nu a fost intens locuită nici în perioada dacică şi nici în cea romană, în afară de locuinţa semiîngropată şi vetrele menţionate nu s-au identificat alte construcţii. Sondajele arheologice executate în anii 1970 şi 1973 au contribuit decisiv la lămurirea originii şi fazelor de construcţie a fortificaţiei de pământ de pe Dealul Cetăţii situat în comuna Cetatea de Baltă.

sursa: dacoromania-alba.ro (Gheorghe Anghel)


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii

Publicat

în

Sâmbăta lui Lazăr este sărbătorită de creștini-ortodocși cu o zi înainte de Duminica Intrării lui Hristos în Ierusalim (Duminica Floriilor) și reprezintă puntea de legătură între Postul Paștelui și Săptămâna Patimilor.

Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hrisos îşi arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr, la patru zile de la moarte.

Învierea lui Lazăr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. După această minune, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim, scrie romaniatv.net. Sâmbăta din ajunul Floriilor este cunoscută şi ca Moşii de Florii, când se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate.

În această sâmbătă, Biserica Ortodoxă cinsteşte una dintre cele mai mari minuni săvârşite de Iisus Hristos în viaţa pământeană, învierea lui Lazăr. Evenimentul religios s-a petrecut în localitatea Betania, unde Lazăr, prietenul lui Iisus, murise de patru zile. Învierea lui Lazăr a fost descrisă în Sfânta Evanghelie după Ioan în Capitolul 11, versetele de la 1-45. Sfântul Evanghelist Ioan ne spune că Lazăr, originar din Betania (localitatea palestiniană Al-Izzariya de astăzi), ca şi surorile lui, Marta şi Maria, făcea parte din grupul persoanelor preţuite de Iisus.  Mai mult, tradiţia spune că Lazăr era fiul fariseului Simon, în casa căruia s-a pregătit Cina Mântuitorului. Tradiţia spune că, după învierea sa din morţi, timp de 30 de ani, cât a mai trăit, Lazăr a mâncat doar fructe. Se mai spune că Maica Domnului nostru Iisus Hristos i-a lucrat cu mâinile ei un omofor şi i l-a dăruit. De asemenea, se mai spune că, cele patru zile petrecute în mormânt l-au marcat pe Lazăr şi, cât a trăit, el n-a mai zâmbit niciodată.

Sâmbăta lui Lazăr. De ce este bine să facem plăcinte

În multe localităţi, îndeosebi în Sudul ţării, în ajunul Floriilor, se respectă tradiţia „Cântecelor de Paşti”. În fiecare comunitate, în faţa lăcaşurilor de cult ortodoxe, se intonează cântece religioase care amintesc despre moartea şi învierea lui Lazăr, prietenul lui Iisus. Învierea lui Lazăr anticipează Învierea Mântuitorului Hristos.

În sâmbăta Floriilor, la casele gospodarilor colindă fetele din localitatea respectivă , purtând pe cap cunune cu flori de câmp. În colindele lor se povesteşte despre moartea nefericită şi despre înmormântarea unui tânăr pe nume Lazăr. Una dintre fete, care poartă numele de Lăzăriţa, se îmbracă în mireasă. În cântec, Lăzăriţa deplâng drama lui Lazăr şi spune că acesta i-a cerut mamei să-i facă azima şi aceasta nu i-a îndeplinit dorinţa; atunci tânărul s-a dus cu oile la pădure, s-a suit pe o creangă să scuture frunze pentru oi, dar a început să bată vântul. Atunci creanga s-a rupt, iar el a căzut şi a murit. L-au găsit cele trei surori ale lui, l-au adus acasă, l-au scăldat în lapte dulce şi l-au înmormântat.

În Sâmbăta Floriilor copiii colindă la vecini şi la prieteni cu crenguţe de salcie sfinţite la biserică de preotul satului. În colindul lor se regăsesc urări de bine şi de sănătate. Cântecele copiilor povestesc din generaţie în generaţie despre Iisus, Cel care a fost primit cu slavă şi cu ramuri de măslin şi de finic în Ierusalim de mulţimile care, peste o săptămână, l-au răstignit. Colindătorii sunt primiţi de gazde cu multă bucurie. În cinstea lor, gazdele îşi împodobesc casa cu salcie sfinţită, îşi exprimă optimismul, speră şi spun cu credinţă: „Vă aşteptăm şi la anul!”. Bătrânii satului respectă tradiţia şi colindătorii sunt răsplătiţi cu ouă albe, nefierte, pentru a fi vopsite de Sfântul Paşte.

Prin tradiţie, în Sâmbăta lui Lazăr, gospodinele plămădesc plăcinte şi să le dea de pomană vecinilor, rudelor şi tuturor musafirilor. Dacă femeile pregătesc plăcinte, fetele tinere plantează flori, fiind convinse că numai cele sădite acum vor avea multe ramuri înflorite. În numeroase zone din ţară, fetele mai mici, îmbracate în rochii albe, împodobite cu flori de primăvară, merg cu colindul prin sat, spunând povestea sărmanului Lazăr care a murit foarte tânăr. Gospodarii le cinstesc cu ouă, pe care să le încondeieze în Joia Mare.

Sursa.realitatea.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Peste 24 milioane de lei investiţi în acest an pentru modernizarea rețelei de gaz din judeţul Alba

Publicat

în

În acest an, este 24 milioane de lei investiţi pentru modernizarea rețelei de gaz din judeţul Alba

Un număr de 17 proiecte de investiții în valoare totală de circa 24 milioane de lei, adică aproximativ 4,8 milioane de euro, sunt planificate pentru acest an în județul Alba, anunţă Delgaz Grid.

Lucrările vizează modernizarea rețelei de distribuție pe o lungime de circa 46 de kilometri în opt localități din județ. În urma investițiilor, conform companiei, alimentarea cu gaze naturale a locuitorilor se va îmbunătăți, fiind asigurată continuitatea și siguranța în exploatare a rețelei de distribuție.

Cele mai importante proiecte de investiții, care constau în înlocuirea conductelor și branșamentelor de gaze naturale, se vor derula în Alba Iulia, Aiud, Mirăslău, Cisteiu de Mureș și Blaj.

Anul trecut, în județul Alba au fost realizate 10 proiecte de investiții, prin care s-au înlocuit 16 kilometri de conducte și branșamente gaze naturale, iar rețeaua a fost extinsă cu aproximativ 30 dekilometri pentru racordarea de noi consumatori. Cea mai mare parte a rețelei de gaz, circa 8 kilometri, a fost înlocuită la Sebeș.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Reducere a impozitelor locale pentru donatori de sânge: Alba Iulia, gata să aplice măsura

Publicat

în

Alba Iulia, gata să aplice măsura reducerii impozitelor locale pentru donatorii de sânge

Alba Iulia va fi printre primele municipii din România unde se aprobă reducerea de 10% la impozitul pe clădiri și terenuri, pentru donatorii de sânge și persoanele cu dizabilități, a anunțat primarul Gabriel Pleșa.

Potrivit acestuia, proiectul de hotărâre de consiliu local este gata, va rămâne în dezbatere publică vreme de 30 de zile, iar ulterior va deveni o realitate.

Prin noua lege, promulgată recent, consiliile locale pot acorda reduceri la impozitul pe clădiri și teren pentru persoanele fizice care fac dovada a minimum trei donări de sânge, pe parcursul unui an calendaristic. Reducerea, care va fi aplicată începând cu anul viitor, se va cumula cu bonificația de 10%, acordată deja celor care achită anticipat impozitul datorat.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba