Știri
Premii pentru studenții din Alba Iulia la Simpozionului național studențesc IN-EXTENSO desfășurat online
În data de 24 aprilie 2020, la Facultatea de Științe Exacte și Inginerești din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia s-a desfășurat cea de-a XX-a ediție a Simpozionului național studențesc IN-EXTENSO.
La această ediție au participat numeroși studenți ai Facultății, care au elaborat lucrări științifice, expunându-și proiecte și teme interesante, grupate în cele patru secțiuni ale simpozionului: Informatică, Electronică aplicată, Ingineria mediului, Inginerie urbană și dezvoltare regională.
Deși ediția acestui an nu a putut fi organizată în formatul clasic, mediul on-line, dar mai ales entuziasmul studenților și al coordonatorilor lor, au asigurat continuitatea acestui eveniment științific de tradiție la UAB.
În urma procesului de jurizare, au fost acordate următoarele premii și mențiuni:
SECȚIUNEA INFORMATICĂ
Premiul I
Boca Cătălina-Maria, Titlu: Identificarea pacienților cu Parkinson utilizând tehnici de preprocesare și KNN
Premiul II
Valentin Neagu, Titlu: Optimizarea procesului de reproducere a culorilor în industria porțelanului
Premiul III
Lupșa Cristian-Valentin, Bogdan Remus Cristian, Titlu: Stenografie în imagini
Mențiuni:
Vass Richard-Daniel, Titlu: Metode de vedere artificială pentru detectarea defectelor în industria ceramică
Fülöp Bettina-Elena și Cristea Ioan, Titlu: Set de date cu preparate de mâncare
Bogdan Remus Cristian, Moga Amadeus, Titlu: Aplicație de curierat individual
Denis Cicati, Aurelia Roşioru, Titlu: Îmbunătățiri aduse aplicației de întocmire a orarului UAB
Truța Emilia, Rusu Elisabeta Natalia, Szitas Adel, Titlu: Aplicație pentru scanarea, căutarea și identificarea toxinelor
Constantin Crintea, Titlu: Prezentarea, compararea și analiza unor aplicații online disponibile în contextul generat de SARS-CoV-2
SECȚIUNEA ELECTRONICA APLICATĂ
Premiul I
Budin Adela- Ioana, Rusan Alexandra- Emilia, Sturza Ionela- Mariana, Titlu: Realitatea virtuală: alternativa educațională pentru dezvoltarea aplicațiilor cu PLC
Butnarciuc Ion, Roșca Andrei-Cosmin, Hărăstășan Sergiu-Valentin, Titlu: Platformă mobilă mecanum comandată radio
Premiul II
Matei Șușman Robert, Dan Constantin, Titlu: Sistem de reglare a stabilizării echipamentelor robotizate prin utilizarea informațiilor de poziționare de pe cele trei axe (coordonatele spațiale)
Jantea Mirela Maria, Titlu: Sistem de semaforizare cu senzor de distanță
Premiul III
Gherman Marius-Lucian, Samoilă Daniel-Emanuel, Titlu: LINE FOLLOWER ROBOT
Premiul III
Popa Alexandru, Opriș Raul-Candid, Titlu: Sistem de monitorizare a parametrilor utilizând placa de dezvoltare NODEMCU R1 D2 MINI și senzorul ADAFRUIT BME680
MENȚIUNI:
Băluțiu Andrei-Dorin, Titlu: KNOCK LOCK
Diță Dan Marian, Titlu: Bec LED cu iluminat de urgență
Frățilă Marius-Nicolae, Titlu: Monitorizarea temperaturii și umidității utilizând mediul de programare grafica Labview
Iorga Vasile Gabriel, Titlu: Amplificator audio stereo
Luminar Alexandru Gheorghe, Petruța Silviu Bogdan, Kereky Adrian, Titlu: Dezvoltarea unui robot de instructaj/didactic
Marioane Emanuel, Titlu: programare senzor DHT 11 cu Arduino
Petruța Vlăduț Adrian, Titlu: Robot multifuncțional
Vasile Alexandru Marius, Titlu: Monitorizarea senzorilor într-o rețea de tip LAN, utilizând Arduino
Barna Marcel, Poștariuc Mihai-Lazăr, Titlu: Aspecte teoretico-aplicative privind optimizarea razei de acțiune a sistemelor RFID
Macarie Florin, Stoica Paula Camelia, Ciuca Bogdan Marius, Titlu: Sistem inteligent de monitorizarea automată a compușilor organic volatili în mediile industriale
Mihai Mădălina, Titlu: Sistem inteligent de asistare a deciziei șoferului
Neag Alexandru, Petric Andrei, Sistem prevenire incendiu cu WEMOS D1 MINI ESP8266, DHT11 și senzor de gaz SGP30
Cebuc Radu George, Cîmpean Andrei Simion, Pogan Elena, Titlu: Sistem inteligent de iluminare pentru motociclete
SECȚIUNEA
INGINERIE URBANĂ ȘI DEZVOLTARE REGIONAL
ȘI INGINERIA MEDIULUI
Premiul I
Conţiu George-Geri, Marchiş Ioana-Gabriela, Silea Liviu Adrian, Titlu: Studiu geotehnic aferent unui proiect de construire locuinţă unifamilială
Pataki Melania Emilia, Titlu: Comunitățile de nevertebrate bentonice- indicatori ai calității apelor
Premiul II
Mocofan Nicoleta, Titlu: Investigarea terenurilor și exigențe geotehnice
Premiul III
Popa Anca Roxana, Titlu: Valorificarea produselor agricole. Studiu de caz: comuna Galda de Jos
Știri
Mâncăruri specifice românești de Paști: Ce fel de mâncare nu trebuie să lipsească de pe masă
Pastele este una dintre cele mai importante sarbatori ale anului, motiv pentru membrii familiei si prieteni sa se adune in jurul mesei de sarbatoare.
Masa tradițională pentru Paști este alcătuită la creștinii români din: drob de miel, ciorbă de miel, friptură de miel, ca dulciuri se mănâncă cozonacul cu diverse umpluturi și pasca cu brânză. Alături de aceste bucate se pregătesc ouă roșii.
Tradiția populară spune că, la răstignirea lui Iisus Hristos, Maica Domnului a adus un coș cu ouă pe care a vrut să le dea paznicilor. Aceștia au refuzat darul, batjocorindu-L și mai mult pe Iisus. Plângând în hohote, Maica Domnului a lăsat coșul la picioarele Răstignitului. Sângele, șiroind din trup, a împestrițat ouăle. Uitându-se la ele, Iisus Hristos a șoptit că din acea zi toți creștinii vor vopsi ouă roșii. În felul acesta, ouăle roșii au devenit un simbol al învierii.
Postul Paștelui, cel mai lung și cel mai aspru post de peste an, presupune ca trecerea la mâncăruri de dulce să fie cumpătată și cu chibzuială.
Mai întâi pe masă de Paşti se aşează aperitivele. Printre acestea drobul de miel şi ouă umplute, dar şi fel de fel de aperitive pe bază de aluat. Bineînţeles, ouăle roşii sunt cele mai importante.
Drobul de miel se prepară în aproximativ 120 de minute. Carnea de miel este, în general, nelipsită din preparatele de Paşti, iar drobul de miel este gustos şi uşor de preparat.
Aperitivele pe bază de aluat uşor de preparat sunt soluţii foarte bune nu doar pentru bufeturile suedeze, ci şi pentru a-ţi ţine musafirii ocupaţi până termini de aranjat masă. Pentru a umple aceste aluaturi nu există limite de creativitate, pentru că se pot folosi nu doar legume şi fructe crude, ci şi cu diverse tipuri de brânză sau cu carne.
Ouăle vopsite sunt nelipsite pe masă de Paşte. Ştiai că poţi vopsi ouăle în albastru folosind afine conservate sau portocalii, utilizând morcovi? Ori că poţi obţine culoarea verde din spanac, iar roşul din suc de rodie?
Supa sau ciorba de miel completează meniul tradiţional de Paşte. Supa de miel, pe lângă beneficiile nutrionale pe care le oferă organismului, este o mâncare delicioasă, care aduce savoare mesei de Paşte. Pe lângă celelalte preparate tradiţionale, bogate în grăsimi, supa de miel vine ca o alinare pentru stomac, uşurând digestia.
Printre felurile principale în meniul tradiţional de Paşte se poate numără stufatul de miel. Această este o mâncare tradiţională, care se prepară, în general, o singură dată pe an. De Paşte, la tăierea mielului, ceapă verde şi usturoiul verde sunt proaspete şi subţiri şi dau aromă minunată stufatului de miel.
Pe masă de Paşte se pot aşeza şi sarmalele în foi de varză. Este o mâncare tradiţională şi mai ales de sărbătoare.
La desert, cozonacii sunt cele mai des întâlnite deserturi de Paşte. Tot la desert se poate servi pască cu brânză şi stafide.
De pe masă tradiţională de Paşte nu lipsesc băuturile tradiţionale: băuturi spirtoase pentru începutul mesei şi vinuri pentru a acompania mâncărurile servite, scrie realitatea.net.
Știri
Joia Mare, Joia Patimilor, Joia Neagră, Joimăriţa: Tradiții și superstiții în ziua în care se înroșesc ouăle
În această zi sfântă, Joia Mare, credincioșii respectă mai multe obiceiuri
Joia Mare – Tradiții și superstiții în ziua în care se înroșesc ouăle Joia Mare este a patra zi din Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor și ziua în care se înroșesc ouăle.
În Joia Mare se prăznuieşte spălarea picioarelor ucenicilor de către Hristos, Cina cea de Taină, cea la care s-a instituit Taina Sfintei Împărtăşanii, numită şi Euharistia, rugăciunea din grădina Ghetsimani şi vinderea Domnului de către Iuda.
În această zi îţi este interzis să faci mai multe lucruri. Joia Mare, a patra zi din Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, mai este cunoscută drept Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagră, Joimăriţa.
În Joia Neagră se fac focuri pentru sufletele morţilor care vin la geam În unele zone ale țării, în această perioadă se fac focuri pentru sufletele răposaţilor, care se spune că vin şi se aşază la streaşină. De aceea, în această zi, nu se mătură, ca să nu se facă praf prea mult, care să fie aruncat în gura morţilor. Joi seara se ţin Cele 12 Evanghelii la care participă femeile. Tot în zona extracarpatică, femeile merg cu o sfoară cu noduri şi se tot desface câte un nod la fiecare evanghelie. Fac acest lucru, de obicei, femeile gravide, ca să nască uşor. Tradiția spune că în Joimărița fetelor leneșe li se toacă degetele Joia Mare este încadrată în credinţa populară ca o joimăriţă, care e un fel de sfântă, ca şi Sfânta Vineri. Aceasta este foarte atentă la serbarea zilei sale şi la respectarea tradiţiilor. Este reprezentată ca o bătrână sinistră ca aspect, care toacă degetele fetelor leneşe, care nu au terminat torsul până acum.
Nici bărbații nu scapă de pedepse, dacă au fost leneși și gospodăria nu arată așa cum ar trebui. În cazul în care Joimărița găsește pe cineva dormind, acela va fi leneș tot anul. Se merge la casele oamenilor, iar gazdele trebuie să dea ouă copiilor În unele zone ale țării, o femeie bătrână merge pe la casele oamenilor împreună cu fete tinere pentru a îndeplini tradiția. În schimb, în alte zone se trimit la casele oamenilor cete de copii, unși pe față cu negreală. Aceștia merg la oameni pentru a le îndemna pe fete la muncă. Pentru a scăpa de pedeapsă, gazdele trebuie să le dea copiilor ouă. La sat, în perioada de iarnă se torc lâna, inul, cânepa şi se ţes. Toate acestea trebuie făcute până la Paşti pentru că de Paşte se dau hainele noi. Haina nouă înseamnă haina de vară. Tot până la Joia Mare trebuie ca gardul să fie refăcut în grădini, trebuie adunat gunoiul şi ars. Acele munci de primăvară trebuie terminate înainte de această zi. În unele părţi, în Joia Mare se face borşul care este bun la preparatele de miel.
În Joia Mare se vopsesc ouăle
Joia Mare este cunoscută mai ales ca ziua în care se înroșesc ouăle, pentru că se spune că ouăle înroșite în această zi nu se strică tot anul. De asemenea, oamenii cred că aceste ouă sfințite și îngropate la moșie o feresc de piatră. Ouăle se spală cu detergent, se clătesc, se lasă la uscat, apoi se fierb în vopsea. Pe lângă ouă roşii, românii contemporani mai vopsesc ouăle şi în galben, verde, albastru. Unele gospodine pun pe ou o frunză, apoi îl leagă într-un ciorap subţire şi aşa îl fierb, ca să iasă „cu model”. Mai de mult, ouăle se vopseau cu coji de ceapă, cu sunătoare (pojarniţă), cu coajă de crin roşu sau cu flori de tei; luciul li se dădea ștergându-le, după ce s-au fiert, cu slănină sau cu untură. Ce nu se face în Joia Mare În Joia Mare nu trebuie să îți săruți prietenii În Joia Mare şi cam pe toată perioada Săptămânii Mari oamenii se spovedesc, chiar şi cei care nu s-au spovedit decât o dată pe an. Pentru că joia a fost Sărutul lui Iuda, e bine ca oamenii care se întâlnesc sau care nu s-au văzut de mult timp să nu se sărute pentru că acest sărut ar fi răstălmăcit, va fi înţeles ca o trădare. Există o anumită reţinere la atingeri în Joia Mare. Oamenii îşi dau mâna, dar nu se ating. În Joia Mare nu se spală haine pentru că, după cum spune o vorbă din bătrâni, li se vor duce morţilor lături din spălături în loc de pomană. În Joia Mare nu se fac parastase. O vorbă din bătrâni spune că de Joia Mare nu se trag clopotele bisericilor, ci doar se bate toaca.
Știri
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise
În judeţul Alba sunt cunoscute două poieni cu narcise: cea de pe Vârful Negrilesei (5 ha), din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii (8 ha) de lângă comuna Întregalde. Din cauza altitudinii mai ridicate, narcisele din aceste poieni înfloresc mai târziu, in mai.
Poiana Narciselor are şi propria legendă. Pe vremuri poienile de pe munte reprezintau locul în care ciobani din toate părţile se întâlneau, îşi povesteau peripeţiile şi se pregăteau pentru un nou an de ciobănit. Tot aşa se zvoneşte că a apărut şi legenda Negrilesei, din întâmplarea unor ciobani care mai apoi au povestit totul înaintaşilor lor şi astfel a ajuns până în zilele noastre.
”Se spune ca în vremuri îndepărtate o pasăre măiastră care zbura din depărtări, doar odată în an în aceşti munţi pentru a vesti sărbătorile de cântec şi joc ale anului, a poposit în Poiana Negrilesei, aşa pe când se îngâna ziua cu noaptea, pentru a se odihni după atâta drum. Era vremea când ciobani din zonă pregăteau cina în jurul focului de cetină, iar unul dintre ei mai bătrân, văzu pasărea şi prin sunet de tulnic îşi chema camarazii ca să o prindă, pentru a îşi împodobi cu penele ei pălăriile. Pasărea măiastră frântă de obosita aştepta ca păstorii să se aproprie şi le rosti cu grai omenesc şi înţelept:
«Ştiu că vreţi să-mi luaţi viaţa, pentru penele mele, cu care să vă împodobiţi pălăriile, dar de mi-ţi cruţa, voi umple aceste poieni cu aceste pene şi an de an ele vor răsări mai frumos şi mai multe pentru voi, astfel încât, copiii, nepoţii şi strănepoţii voştri, vor avea cât vor fi aceşti munţi podoaba penelor mele». La aceste vorbe minunate, ciobanii au lăsat pasărea în viaţă. Şi-a luat zborul şi nu s-a mai oprit decât pe Muntele Găina, dar nu a uitat să îşi scuture penele fermecate, astfel încât de atunci şi până acum, în aceste poieni din Muntele Negrilesei, cresc an de an ca să vestească venirea verii, frumoasele narcise, dezmierdând cu frumuseţea şi mirosul lor pe toţi trecătorii şi mai ales pe cei care vin la sărbătoarea narciselor care are loc an de an în luna mai”, astfel sună legenda transmisă din generaţie în generaţie.
Poiana Narciselor este arie naturală protejată. Pentru turiştii care au venit cu corturi a fost amenajat un loc special de campare. Pe platoul de la Negrileasa se găsesc, la tarabe, tradiţionalii mici şi bere, dar şi obiecte de artizanat.
Traseu de acces: de pe drumul DN74A Câmpeni-Abrud, se intră pe drumul spre Bucium, de unde spre satul Valea Negrilesii. Din sat un drum forestier ne duce până la Cabana Narciselor.
Poienile cu narcise, care însumează cca.45 de hectare se află la altitudini cuprinse între 1150 și 1250 m și ocupă culmea și versantul nord-vestic al Dealului Buciumanilor și versantul nord-estic al muntelui Vălcoi. Din păcate, datorită pășunatului, numărul narciselor înflorite primăvara scade de la an la an.
Sursa: agrointel.ro, welcometoromania.ro
-
Știriacum o săptămână
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Divertismentacum 17 ore
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum 19 ore
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Divertismentacum o săptămână
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum 2 săptămâni
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 5 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 21 de ore
Mai, luna florilor: De la lalea, crin și bujor, la maci, margarete și lăcrămioare, transformǎ câmpul și grădinile în adevărate oaze de frumusețe și culoare
-
Știriacum 4 zile
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii