Rămâi conectat

Educație și Cultură

Povestea emotionanta a mainilor in rugaciune

Publicat

în

Probabil ca despre „Maini in rugaciune” au auzit foarte multi dintre voi, insa povestea lor emotionanta si sacrificiul care sta in spatele acestei povesti de viata le puteti afla acum de pe radiounirea.ro.

In secolul al XV-lea, intr-un oras micut locuia o familie care avea 18 copii. Pentru a-si intretine familia tatal, bijutier de profesie, era nevoit sa lucreze chiar si 18 ore pe zi pentru a le oferi mancare. In plus se mai ocupa si cu orice altceva gasea de lucru prin vecinatate.
In ciuda conditiei lor nevoiase, doi dintre copiii familiei, cei mai mari, vroiau sa-si urmeze visul lor, acela de a-si valorifica talentul pentru desen. Ei erau constienti de faptul ca tatal lor nu-si permitea sa-i trimita sa studieze la Academia de la Nürenberg.

Dupa lungi discutii noaptea in patul lor aglomerat cei doi au stabilit un pact. Vor da cu banul iar cel care va pierde va munci la mina si va castiga bani pentru a-l sustine pe celalalt sa studieze la Academie. Apoi dupa ce fratele care va castiga va termina Academia, dupa 4 ani il va sustine pe celalalt sa-si completeze studiile, fie prin vanzarea operelor sale, fie muncind de asemenea la mina.

Intr-o duminica dupa slujba de la biserica au dat cu banul iar Albrecht Dürer a castigat si a plecat la Nürenberg. Albert a plecat in minele periculoase si timp de patru ani si-a sustinut fratele cu bani. Lucrarile fratelui sau au facut imediat senzatie. Gravurile lui, sculpturile si panzele cu ulei erau mai bune decat ale multor profesori iar atunci cand a absolvit ajunsese sa castige sume importante.

Cand s-a intors in satul sau familia a dat o cina pentru a-i sarbatori triumfala intoarcere acasa. Dupa o masa lunga si memorabila din care n-au lipsit muzica si rasul, Albrecht s-a ridicat din capul mesei pentru a tine un toast pentru cel mai iubit dintre fratii sai, pentru anii de sacrificiu pe care i-a indurat pentru ca el sa-si indeplineasca visul. Si cuvintele de incheiere au fost: ”si acum Albert, cel mai binecuvantat frate al meu, acum e randul tau. Acum te poti duce la Nürenberg sa-ti urmezi visul si eu voi avea grija de tine!”.

Toate capetele s-au intors cu nerabdare spre celalalt capat al mesei unde statea Albert. Lacrimile ii curgeau pe fata palida iar capul plecat si-l misca dintr-o parte in alta, in timp ce repeta in continuu ”nu, nu, nu”. In final Albert s-a ridicat si si-a sters lacrimile de pe obraji si a privit spre figurile care ii erau dragi. Apoi, tinandu-si mainile aproape de obrazul drept a spus bland.

”Nu, frate, nu pot sa merg la Nürenberg. Este prea tarziu pentru mine. Uite, uite ce au facut cei 4 ani de munca in mina mainilor mele. Oasele de la fiecare deget au fost strivite cel putin o data, iar in ultimul timp sufar de artrita care mi-a afectat atat de rau mana dreapta incat nu pot nici macar sa tin paharul pentru a toasta cu tine… cu atat mai mult sa fac linii delicate pe panza, cu pensula sau creionul. Nu frate, pentru mine e prea tarziu.”

Mai mult de 450 ani au trecut. Pana acum sute de capodopereale lui Albrecht Dürer: portrete, schite, desene in carbune, gravuri etc. sunt expuse in orice muzeu mare din lume. Cel mai ciudat lucru este ca tie iti e familiara doar una singura, a carei reproducere o poti avea acasa sau la birou.

Intr-o zi, pentru a-i aduce un omagiu lui Albert pentru tot sacrificiul sau, Albrecht Dürer i-a pictat fratelui sau mainile muncite cu palmele si degetele subtiri indreptate spre cer. Si-a denumit opera simplu ”maini”, dar lumea intreaga si-a deschis imediat inimile spre capodopera sa si a redenumit tributul iubirii ”maini in rugaciune”.

Data viitoare cand vezi o copie a acestei creatii emotionante, mai priveste-o odata. Da-i voie sa-ti aminteasca – daca mai aveai nevoie – ca nimeni, nimeni nu reuseste singur.

sursa: caplimpede.ro

Educație și Cultură

Potir euharistic, exponatul lunii decembrie la muzeul din Sebeş

Publicat

în

Obiect de cult legat de Marea Unire, exponatul lunii la muzeul din Sebeş

Potirul euharistic din care s-a împărtăşit Ioan Simu, protopopul greco-catolic al Sebeşului, la 1 Decembrie 1918, înainte de plecare la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, este exponatul lunii decembrie 2021 la Muzeul Municipal „Ioan Raica”.

În ziua de 1 Decembrie 1918, înainte de plecarea spre Alba Iulia, locuitorii români ai Sebeșului au participat la Sfânta Liturghie care s-a oficiat în fiecare dintre cele două biserici ale orașului, ortodoxă și greco-catolică, despărţite doar de râul Sebeş.

La fel cum se întâmpla în fiecare duminică, în cadrul liturghiei, preoţii s-au cuminecat.

După terminarea serviciului divin, participanții s-au deplasat in corpore în Piaţa Mare a oraşului, unde a fost oficiat un Te Deum, la care au slujit, împreună, cei doi protopopi, Ioan Simu (greco-catolic) şi Sergiu Medean (ortodox), după care delegația Sebeșului a pornit spre Alba Iulia.

Citește mai mult

Educație și Cultură

30 noiembrie: Salonul Național de Artă 2021, vernisat la Alba Iulia

Publicat

în

La Alba Iulia, un nou salon național de artă

Filiala Alba a U.A.P.R. vă invită marți 30 noiembrie, de la ora 17.00, la Sala Unirii, la vernisajul expoziției „Salonul Național de Artă 2021”.

Expoziția va putea fi vizitată atât în spațiul expozițional de la subsolul Sălii Unirii cât și la Galeria de Artă a Municipiului Alba Iulia.

Evenimentul este organizat de Filiala Alba a U.A.P.R. cu susținerea Primăriei Municipiului Alba Iulia și în parteneriat cu Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia. Evenimentul se va desfășura cu respectarea măsurilor de siguranță în vigoare în contextul pandemiei Covid 19.

Curator este Ana Pantea.

foto: facebook Ana Muntean Jilinschi

Citește mai mult

Educație și Cultură

27 noiembrie: Liviu Rebreanu, celebrat la cei 136 de ani de la nașterea sa, de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga”Alba

Publicat

în

Liviu Rebreanu, celebrat la cei 136 de ani de la nașterea sa, de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga”Alba

Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba vor organiza sâmbătă, 27 noiembrie 2021, o serie de manifestări culturale dedicate aniversării a 136 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai importanți prozatori români, Liviu Rebreanu.

Activitatea face parte din proiectul 4.4 Monumentele literaturii române, un proiect cultural destinat promovării operelor și scriitorilor români care se regăsesc pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia, prin comunicare publică, omagiere, depuneri de flori, activități și manifestări culturale proprii sau în colaborare cu parteneri.

Celebrarea prozatorului Liviu Rebreanu va fi marcată atât în mediul online, pe paginile de socializare ale bibliotecii, cât și printr-un moment solemn de depuneri de jerbe la bustul aflat pe Aleea Scriitorilor din Parcul Central al orașului. Momentul va avea loc la ora 12:00, cu respectarea tuturor măsurilor legale și a recomandărilor făcute de autorități, pentru prevenirea și reducerea răspândirii pandemiei COVID-19.

Pe paginile de socializare ale Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, vor fi postate informații din viața și opera marelui prozator ardelean, după următorul program:

8:00 Afișul evenimentului
9:00 Medalion literar – Liviu Rebreanu
10:00 Recomandare carte adulți
11:00 Recomandare carte pentru copii
12:00 La bustul lui Liviu Rebreanu de pe Aleea Scriitorilor: depunere flori
13:00 Aniversații zilei
14:00 Citatul zilei
15:00 Știați că…?
16:00 Expoziție de carte: Liviu Rebreanu în colecțiile bibliotecii
17:00 Ați văzut filmul? Noi vă recomandăm cartea…!
18:00 Memoria locului – colaj foto
19:00 Bibliovaliza

Liviu Rebreanu s-a născut la 27 noiembrie 1885, fiind primul din cei 14 copii ai învățătorului Vasile Rebreanu și ai Ludovicăi. În anul 1889, familia Rebreanu s-a mutat în comuna Maieru, pe valea Someșului. A urmat în anul 1895 două clase la Gimnaziul grăniceresc din Năsăud. În 1897 s-a transferat la Școala de băieți din Bistrița, unde a urmat încă trei clase. În 1900 a început să urmeze Școala Reală Superioară de Honvezi din Sopron. Ca și la Bistrița, a manifestat o înclinație deosebită pentru studiul limbilor străine. Din 1903 pînă în 1906 a urmat Academia militară „Ludoviceum” din Budapesta. La 1 septembrie 1906 a fost repartizat ca sublocotenent la regimentul al doilea de honvezi regali din Gyula, în sud-estul Ungariei. Aici, pe lîngă îndeletniciri cazone, Rebreanu a avut numeroase preocupări literare: lecturi, conspecte, proiecte dramaturgice. La Budapesta și Gyula a scris și transcris cinci povestiri, în limba maghiară, din ciclul „Scara măgarilor” (volum nepublicat). La 1 noiembrie 1909 a debutat în presa românească, la Sibiu, în revista Luceafărul condusă de Octavian Goga și O. Tăslăuanu. Aici i-a apărut povestirea Codrea (Glasul inimii). În aceeași revistă, Rebreanu a mai publicat nuvelele Ofilire (15 decembrie 1908), Răfuială (28 ianuarie 1909) și Nevasta (16 iunie 1911). Dintre operele sale mai amintim nuvelele: Proștii (1910), Catastrofa (1921), Norocul (1921), Cuibul visurilor (1927), Cântecul lebedei (1927), Ițic Ștrul, dezertor (1932); romanele: Ion (1920), Crăișorul (1929), Răscoala (1932), Gorila (1938), Pădurea spânzuraților (1922), Adam și Eva (1925), Ciuleandra (1927), Jar (1934), Amândoi (1940); teatru: Cadrilul (1919), Plicul (1923), Apostolii (1926); note de călătorie: Métropoles, 1931, éditée par Paralela 45 et Éditions Autres Temps, traduction et préface de Jean-Louis Courriol, 2001. Versiunea în limba română a rămas inedită. Foarte interesant este și jurnalul său tipărit în anul 1984, în două volume. La 4 aprilie 1944 fiind grav bolnav, s-a retras la Valea Mare, fără să mai revadă vreodată Bucureștiul. La 7 iulie Rebreanu scria în Jurnal: „Perspective puține de salvare, dată fiind vîrsta mea, chistul din plămînul drept, emfizemul vechi și bronșita cronică.” La 1 septembrie 1944 la Valea Mare, a încetat din viață la vîrsta de 59 de ani. Peste cîteva luni a fost deshumat și reînhumat la Cimitirul Bellu din București.

Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Stiri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Articole Similare