Educație și Cultură
Plic ilustrat dedicat primei ediții a Festivalului Blaga, exponatul lunii mai la muzeul din Sebeș
Exponatul lunii mai la muzeul din Sebeș, plic ilustrat dedicat primei ediții a Festivalului Blaga
Exponatul lunii mai 2022, la Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeş, este un plic ilustrat emis de Asociaţia Filateliştilor din România, Filiala Alba, în anul 1981, cu ocazia primei ediții a Festivalului „Lucian Blaga”, un eveniment important pentru viaţa culturală a României la începutul anilor ’80.
Organizarea unui astfel de festival era nu doar un demers temerar, ci şi necesar, având în vedere faptul că momentul ales pentru a-l celebra pe marele poet, filosof şi dramaturg din Lancrăm coincidea cu comemorarea a 20 de ani de la moartea sa.
Cu toate că şi emisiunile filatelice au servit regimului comunist drept instrumente de propagandă, Asociaţia Filateliştilor din România şi Poşta Română au reuşit să emită constant mărci poştale sau plicuri ilustrate, cu ocazia unor evenimente importante sau pentru a celebra diferite personalităţi ale culturii şi ştiinţei. Dacă în primii ani ai regimului comunist au fost omagiaţi, în special, scriitori şi poeţi ruşi, precum A. S. Puşkin (1949) şi N. V. Gogol (1952) , au urmat şi cei români, în 1952 fiind emise mărci poştale cu ocazia centenarului naşterii lui Ioan Luca Caragiale. Acestora li s-au adăugat, mai târziu, alte astfel de emisiuni filatelice, precum cele din 1956, prilejuite de împlinirea a 75 de ani de la nașterea lui George Enescu și a 125 de ani de la cea a lui Theodor Aman. După 1965, personalităţile ştiinţei și culturii sovietice au mai fost omagiate doar ocazional, iar dintre cele autohtone, s-au bucurat de această onoare Ștefan Luchian, Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Panait Istrati, Mihail Sadoveanu, dar și alții.
În acest context, în anul 1981, Asociaţia Filateliştilor din România, Filiala Alba, a emis într-un tiraj restrâns un plic ilustrat, prin care marca organizarea la Sebeş a primei ediţii a Festivalului de Poezie „Lucian Blaga”. În patrimoniul Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș se păstrează un exemplar al acestei emisiuni filatelice, pe care îl propunem publicului ca exponat al luni mai.
Plicul ilustrat poartă ca imagine principală portretul lui Lucian Blaga, desenat, redat cu cerneală tipografică de culoare albastru închis, pe un fundal alb, reprezentat de hârtia plicului. Chipul poetului este încadrat într-un medalion de culoare roşie, decorat cu motive vegetale. Sub medalion, pe o panglică, este redat autograful acestuia, iar dedesubt este precizat evenimentul căruia i-a fost dedicată emisiunea filatelică, «FESTIVALUL DE POEZIE / „LUCIAN BLAGA”». Partea superioară a medalionului este flancată de anii naşterii şi morţii poetului, „1895” şi „1961”.
Plicul a fost obliterat cu o ştampilă specială dedicată festivalului de la Sebeş, aplicată în partea superioară, suprapunând parţial timbrul. În amprenta acesteia, imprimată cu cerneală tipografică neagră, în partea centrală se distinge portretul lui Lucian Blaga, încadrat de textele „FESTIVALUL DE POEZIE” şi „2575 – SEBEŞ – ALBA”, dispuse în partea superioară şi, respectiv, inferioară a ştampilei, urmărind conturul circular al acesteia. În partea stângă, pe două rânduri, este consemnată data începerii evenimentului, „15-05 / 1981”, iar în dreapta, ieşind parţial din chenarul ştampilei, este redată schematic o carte pe care este imprimat textul «„Lucian Blaga” Ediţia I». Plicul este francat cu o marcă de 55 de bani, datând din anul 1970, purtând, în partea superioară, înscrisul „ANUL INTERNAŢIONAL AL EDUCAŢIEI 1970”.
Emisiunea filatelică dedicată Festivalului Interjudețean de Poezie „Lucian Blaga”, cum se numea manifestarea în anii ’80, a fost urmată şi de altele, edițiile următoare bucurându-se, la rândul lor, de atenţia şi de aprecierea filateliştilor din judeţul Alba.
Educație și Cultură
Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș
Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani
Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un ac cu capul discoidal, care a fost descoperit la Sebeş „Podul Pripocului” într-o aşezare de epoca bronzului aparţinând fazei a II-a a culturii Wietenberg.
Piesa a fost descoperită în anul 1960 în urma cercetărilor întreprinse de muzeul sebeşean, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Cluj.
Acul, confecţionat din bronz, are lungimea 19,6 cm şi diametrul discului de 3,9 cm şi este ornamentat printr-un şir de proeminenţe realizate prin ciocănire dinspre partea opusă în tehnica „au repoussé” dispuse pe marginile discului, din care lipseşte un mic fragment. În şirul eliptic este încadrată o cruce realizată în aceiași manieră, iar sub disc tija este torsionată. Piesa a dezvoltat de-a lungul timpului o patină nobilă de culoare verde.
Originea acestui tip de ac se găseşte la începutul epocii bronzului din Europa Centrală, iar piesa de la Sebeş poate fi datată începutul epocii bronzului mijlociu. În preistorie legăturile comerciale ale zonei Sebeşului nu se limitau în numai la ariile învecinate, existând descoperiri care atestă contacte cu spaţiile răsăritene, dar şi cu Europa Centrală. Unul dintre marile drumuri ale care lega podişul Transilvaniei de câmpia Tisei şi Europa Centrală şi trecea, de-a lungul Mureşului. Aşa stand lucrurile, nu ne surprinde prezenţa în bazinul râului Sebeş, afluent al râului Mureş, a unor bunuri de prestigiu importate din alte arii culturale, cum este acul cu cap discoidal descoperit la Sebeş.
Pe acest drum se tranzitau atât sarea, necesară triburilor din vest unde acest bun lipseşte, cât şi unele produse finite din bronz sau aur, specifice spaţiului transilvănean. La schimb cu aceste produse, erau aduse materii prime pentru obţinerea bronzului (cositor, antimoniu, plumb), în baza acestor relaţii comerciale putându-se explica prezenţa la Sebeş a unor piese de factură central europeană, cum este acul cu cap discoidal de la „Podul Pripocului”, Sebeşul fiind situat pe un drum care lega zona saliniferă de la Ocna Sibiului cu Mureşul şi, de aici, cu Transdanubia şi Europa Centrală.
Pe lângă relaţiile de schimb, acul cu cap discoidal de la Sebeş reprezintă o dovadă a simţului estetic deosebit al orfevrarilor care l-au produs, dar şi preferinţele, în ceea ce priveşte podoabele, a celor care l-au achiziţionat, putând oferi indicii asupra modei şi a gustului în materie de podoabe, în acele timpuri. Astfel, se observă legătura comunităților din zonă cu centrele metalurgice central-europene, acul la Sebeş, alături de alte descoperiri, reprezentând una dintre cele mai estice apariţii ale acestui tip de podoabă, cu mult în afara ariei în care ele se concentrează (centrul Europei). Ţinând seama de cronologia absolută realizată pe baza probelor de radiocarbon din necropola Wietenberg de la Sebeş, contemporană cu locuirea de la „Podul Pripocului”, acul poate fi datat în perioada cuprinsă între secolul XX şi jumătatea secolului al XVIII-lea î. Chr.
Educație și Cultură
Performanță de senzație la matematică a unui elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia
Elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia, performanță de senzație la matematică
Educație și Cultură
„Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”, expoziție la muzeul albaiulian
Expoziție specială la muzeul albaiulian
-
Știriacum 5 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum o săptămână
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 5 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum 2 săptămâni
Mănăstirea din Pătrângeni, locul care oferă liniște, rânduială, frumusețe
-
Știriacum 6 zile
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 8 ore
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 2 săptămâni
Liliacul, cel mai frumos şi parfumat arbust ornamental de primăvară, folosit și în scopuri medicinale
-
Sfatul mediculuiacum 2 săptămâni
Atenție la înțepătura de căpușă: Cum vă feriţi de Lyme, boala care revine odată cu căldura