Rămâi conectat

Știri

„Periniţa”, unul dintre cele mai frumoase dansuri ale dragostei la români

Publicat

în

„Periniţa”, unul dintre cele mai frumoase dansuri ale dragostei la români. Perinița a intrat în conștiința românilor drept melodia pe care se încheie orice petrecere. Când lăutarii prind ritmul deja celebrului joc, mesenii știu că mai pot fura o sărutare pe obraz de la nevasta vecinului și apoi trebuie să plece acasă.

„Periniţa”, dans al dragostei şi al bucuriei, a început ca un obicei de nuntă din comuna prahoveană Bătrâni, când mireasa îşi etala nuntaşilor zestrea, dar şi îndemânarea. Treptat, a depăşit graniţele satului, ale judeţului şi ale României, fiind nelipsit şi astăzi de la petreceri.

Probabil că nu există români care să nu fi jucat sau să fi văzut măcar o dată „periniţa”, dansul popular care se joacă în cerc, într-un ritm alert, în care o fată iese în centru, ţinând în mână o batistă, îşi alege un băiat cu care îngenunchează pe această batistă şi îl sărută, urmând ca băiatul să-şi aleagă altă fată şi să repete aceleaşi acţiuni. Jocul popular a devenit atât de răspândit încât a intrat în circuitul internaţional.

Povestea „Periniţei” a început ca un dans ritual din ceremonialul nupţial care s-a transformat, în timp, într-un joc social foarte îndrăgit.

Iniţial, Periniţa a fost un străvechi obicei de nuntă din comuna Bătrâni din judeţul Prahova (pe Valea Teleajenului), fiind considerat un „blazon” al judeţului.

Potrivit expertului prahovean în folclor Constantin Manolache, în urmă cu sute de ani, când doi tineri din Bătrâni se căsătoreau, un moment special al ceremoniei era cel în care mireasa îşi etala zestrea. Aceasta prezenta nuntaşilor lucrurile create de ea pentru noua familie pe care urma să o întemeieze, de la velinţe, covoare, carpete, costume populare, lucruri brodate şi ţesute de aceasta.

Cum decurgea periniţa

„Momentul se petrecea în noaptea nunţii, undeva pe la jumătatea ospăţului care urma ceremoniei religioase şi altor obiceiuri de nuntă. În salonul unde mâncau oamenii, înainte ca tinerii căsătoriţi să primească darul, era adus un car, un fel de căruţă făcută special pentru astfel de ceremonii. În acest car alegoric era aşezată lada de zestre care nu cuprindea chiar toate bogăţiile miresei, ci unele simbolice. Un rol important îl avea o perină decorativă, brodată de mireasă, care va fi aşezată, la finalul nunţii, în mijlocul patului din «casa bună». După prezentarea laudativă a zestrei, în jurul căruţei se încingea o horă. Dansul îl începea mireasa, care lua din maldărul de realizări o perină, iar pe melodia binecunoscută începea să danseze cu ea, ţinând-o drăgăstos, ca pe un partener. Apoi se îndrepta către mire, îi dădea perina, îngenuncheau şi se sărutau. În jurul lor se adunau, în horă, şi ceilalţi tineri, apoi toţi nuntaşii în aşa numitul dans al zestrei”, ne-a povestit originile periniţei Constantin Manolache.

Momentul era unul de celebrare coregrafică şi muzicală al lucrurilor realizate de mireasă, un omagiu adus vredniciei şi realizărilor sale.

În timp, s-a renunţat la car şi lada de zestre în favoarea unui singur obiect, emblematic pentru ceremonie şi pentru măiestria miresei, perna decorativă, de obicei brodată în culori delicate, de alb sau roz. De asemenea, ritmul în care se execută Periniţa, unul foarte iute şi vioi, o celebrare a dragostei şi a bucuriei, a dus la includerea acestuia în hora satului.

„Evoluţia a făcut ca perina să fie înlocuită cu o periniţă, o perniţă în miniatură, cam de mărimea unei coli de A4, mai uşor de adus la horă, de aici şi numele de «Periniţă». În special fetele care ieşeau prima dată la horă aduceau periniţa, pe care o înmânau feciorului care le invitau prima dată la dans. O aşezau pe pământ şi se sărutau, rolul de apropiere şi socializare contribuind la răspândirea rapidă a dansului”, mai spune Constantin Manolache.

Periniţa a fost înlocuită şi ea cu o năframă sau o batistă, foarte frumos decorate şi ornamentate, adevărate lucrări artistice care dovedeau talentul posesorilor.

În zona de munte din Prahova şi în satul Bătrâni din care se trage Periniţa, obiceiul de a juca acest dans la nunţi există şi acum după vechile datini. Mireasa are o batistă lucrată de ea special pentru ceremonie, potrivit expertului prahovean în folclor.

Periniţa încheia revelioanele televizate din comunism

Jocul, care face parte acum din marea familie a jocurilor europene de petrecere, a intrat în circuitul internaţional în anii ’50, cu ocazia festivalurilor mondiale ale tineretului, şi a fost dansat în toate marile oraşe ale lumii.

Potrivit site-ului de tradiţii folclormuzical.wordpress.com, cea mai veche variantă de „Periniţă” care există este cea înregistrată la casa de discuri Columbia, în anul 1949, de taraful vioristului Tică Lătăreţu, soţul Mariei Lătăreţu.

De asemenea, în comunism, tema muzicală a Periniţei devenise piesa consacrată cu care se încheiau revelioanele televizate.

În funcţie de zona în care a fost adoptată, Periniţa mai este cunoscută şi sub numele „Hora Nunţii”, „Băsmăluţa” sau „Ariciul”.

Sursa.worldwideromania.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Sâmbăta din Săptămâna Luminată păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri: Istoria legată de acestă zi

Publicat

în

Prima săptămână de după Paşte, cunoscută şi sub denumirea de Săptămâna Luminată, are o semnificaţie aparte

Potrivit credinţei populare, în aceste zile, de la Înviere și până la Duminica Tomei, Raiul este deschis. Pe 08 mai este Sâmbăta Luminată, zi cu mare însemnătate pentru creştinii ortodocşi. În Sâmbăta Luminată credincioşii merg la biserică cu un ou roşu pentru a se împărtăşi.

În această zi nu se îngenunchează, oamenii nu fac mătănii, ci doar se închină. Iisus Hristos nu îi vrea pe oameni în umilinţă, ci să se îndrepte spre căinţă. Este singura sâmbătă în care nu se face parastas, deoarece morţii vor fi pomeniţi luni, după Duminica Tomei.

Săptămâna Luminată deschide perioada liturgică de 50 de zile până la Rusalii, numită Penticostar, în care rânduielile Bisericii se schimbă. Zilele din Săptămâna Luminată au semnificaţii speciale, dar şi denumire precise: Lunea Albă, Marţea Albă, Sfânta Miercuri, Joia Verde, Vinerea Scumpă sau Fântâniţa, Sâmbăta Luminată și Duminica Luminată. În Săptămâna Luminată, credincioşii trebuie să ţină cont de anumite reguli, potrivit tradiţiilor şi obiceiurilor străvechi.
Sâmbăta Luminată păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri. Este singura sâmbătă în care nu se face parastas, pentru că morţii vor fi pomeniţi la slujba specială de Paştele Blajinilor, în lunea de după Duminica Tomii (ce este sărbătorită la o săptămână după Paşte).

În această perioadă, credincioşii nu îngenunchează (nu fac mătanii), ci doar se închină. Hristos nu ne vrea în umilinţă, ci vrea să ne îndreptăm, nu vrea prosternare, ci căinţă şi biruinţa asupra propriilor păcate. După Sâmbăta Luminată, urmează Duminica Tomei, o sărbătoare a morților. În această zi, sunt pomeniți cei care au murit înecați.

Sâmbăta Luminată face parte din Săptămâna Luminată. Denumirea de Săptămâna Luminată, din care face parte și Sâmbăta Luminată, explică teologii, provine de la un obicei practicat în vechime, când Botezul era săvârşit în noaptea de Paşte. Cei botezaţi erau numiţi „luminaţi” şi purtau haine albe în toată săptămâna de după Paşte. Se pare că de la purtarea hainelor albe, această săptămână a primit numele de Săptămâna Luminată.

Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Sâmbăta Luminată și Duminica Tomei.

Sâmbăta Luminată: Tradiții și obiceiuri

Sâmbăta Luminată păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri. Este singura sâmbătă în care nu se face parastas, pentru că morţii vor fi pomeniţi la slujba specială de Paştele Blajinilor, în lunea de după Duminica Tomii (ce este sărbătorită la o săptămână după Paşte).

În această perioadă credincioşii nu îngenunchează (nu fac mătanii), ci doar se închină. Hristos nu ne vrea în umilinţă, ci vrea să ne îndreptăm, nu vrea prosternare, ci căinţă şi biruinţa asupra propriilor păcate. După Sâmbăta Luminată, urmează Duminica Tomei, o sărbătoare a morților. În această zi, sunt pomeniți cei care au murit înecați.
Sâmbăta Luminată: Istoricul acestei sărbători

Istoria legată de Sâmbăta Luminată, care mai este numită și Sâmbăta Sfântului Cuvios loan şi a ucenicului Sfântului Grigorie Decapolitul este următoarea: Sfântul Cuvios Ioan, iubitor de pustie încă din tinereţe, a plecat la Sfântul Grigorie Decapolitul, unde a intrat în monahism. În timpul luptei împotriva sfintelor icoane a împăratului Leon Armeanul (813-820), Sfântul Grigorie împreună cu Sfântul Ioan şi cu Sfântul Iosif Imnograful, un alt ucenic al său, au plecat în Bizanţ. Cei trei mergeau prin cetăţi îndemnând poporul să cinstească sfintele icoane. Sfântul Grigorie a trimis pe Sfântul Iosif să-i înştiinţeze şi pe creştinii din Roma, dar a fost prins în insula Creta. Acesta este adevărul legat de Sâmbăta Luminată. În acest timp, Sfântul Grigorie Decapolitul a trecut la Domnul şi a fost îngropat de Sfântul Ioan. Nu după mult timp a trecut la cele veşnice şi Sfântul Ioan, de care a avut grijă Sfântul Iosif, care fusese eliberat din temniţă. Mai târziu, Sfântul Iosif Imnograful a zidit o biserică aproape de Bizanţ în cinstea Sfântului Nicolae şi a adus aici moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul şi ale Sfântului Cuvios Ioan.
Sâmbăta Luminată, face parte din Săptămâna Luminată

Denumirea de Săptămâna Luminată, din care face parte și Săptămâna Luminată, explică teologii, provine de la un obicei practicat în vechime când Botezul era săvârşit în noaptea de Paşte. Conform crestinortodox.ro, cei botezaţi erau numiţi „luminaţi” şi purtau haine albe în toată săptămâna de după Paşte. Se pare că de la purtarea hainelor albe, această săptămână a primit numele de Săptămâna Luminată. Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Sâmbăta Luminată și Duminica Tomei, sărbătorită anul acesta pe 19 aprilie, la exact o săptămână după Duminica Paştelui. În Duminica Tomei, Biserica Ortodoxă îl sărbătoreşte, practic, pe Sfântul Apostol Toma.

Sursa:romaniatv.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Controale DSVSA Alba, pentru prevenirea toxiinfecțiilor: Amenzi de peste 160.000 de lei și mai multe avertismente

Publicat

în

Rezultatele controalelor efectuate în perioada premergătoare sărbătorilor Pascale și în minivacanța de 1 mai

În perioada 27 martie – 7 mai, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Alba a dispus acțiuni specifice pentru prevenirea toxiinfecțiilor alimentare, fiind intensificate controalele oficiale și măsurile care trebuie aplicate pentru protejarea drepturilor și intereselor consumatorilor.

Astfel, în perioada menționată, au fost efectuate 351 de acțiuni de control, în urma cărora au fost aplicate 34 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 160.800 de lei, dar și 13 avertismente, pentru nerespectarea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor.
Au fost efectuate verificări la toate categoriile de unități alimentare, din toate zonele județului, fiind aplicate sancțiuni la restaurante, fast-food-uri, cantine, pensiuni în care se servesc mâncăruri gătite, puncte gastronomice locale, carmangerii, abatoare, laboratoare de cofetărie și patiserie, brutării, piețe agroalimentare și standuri mobile în care se servesc produse alimentare.
Principalele neconformități depistate:

– Nerespectarea normelor stabilite de Autoritatea Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor privind întreţinerea spaţiilor de prelucrare, depozitare şi de valorificare a produselor alimentare, precum şi a instalaţiilor, utilajelor şi a ustensilelor de lucru folosite;
– Manipularea produselor alimentare cu încălcarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor;
– Încălcarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind demonstrarea trasabilităţii produselor la producerea, prelucrarea, distribuţia, punerea pe piaţă sau comercializarea alimentelor;
– Deficiențe structurale;
– Nerespectarea normelor de igienă pe fluxul tehnologic, în unităţile de prelucrare a produselor şi subproduselor de origine animală şi nonanimală;
– Ambalarea şi etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare şi comercializarea acestora neetichetate potrivit legislaţiei în vigoare;

– Nerespectarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind condiţiile de depozitare a produselor alimentare;

– Nerespectarea de către agenţii economici care produc, prelucrează şi depozitează produse alimentare a frecvenţei controalelor privind testările prin analize de laborator pentru atestarea calităţii şi salubrităţii produselor de origine animală, conform normelor legale în vigoare, în laboratoarele autorizate.

De asemenea, în această perioadă, a fost emisă și o ordonanță de suspendare a activității pentru o brutărie pentru nerespectarea normelor de igienă, fabricarea produselor alimentare în spații insalubre, neefectuarea acțiunilor specifice de dezinsecție, dezinfecție și deratizare, respectiv pentru lipsa programelor de autocontrol.
Verificările s-au concentrat și pe zonele turistice, având în vedere minivacanța de 1 mai și Paști. Controalele au fost efectuate deoarece ne dorim ca unitățile de alimentație publică și operatorii din industria alimentară să respecte condițiile sanitare veterinare, condițiile de igienă în care sunt produse, depozitate, transportate și valorificate produsele alimentare. În această perioadă nu au fost înregistrate toxiinfecții alimentare consecutiv consumului de alimente.
Verificările sanitar-veterinare vor continua și în următoarea perioadă. Acestea se concentrează inclusiv pe prevenție și îndrumarea operatorilor din industria alimentară. Sancțiunile contravenționale sunt acordate în momentul în care deficiențele constatate inițial nu au fost remediate în intervalul de timp stabilit sau pun în pericol sănătatea consumatorilor. Consumatorii pot face orice sesizări ce țin de domeniul siguranței alimentelor la nr. de telefon: 0258 835 915 ori pe adresa pe e-mail [email protected].


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Lift pentru ambulatoriul Spitalului Municipal Aiud: Semnare a contractului de proiectare și execuție

Publicat

în

Lift pentru ambulatoriul Spitalului Municipal Aiud: Semnare a contractului de proiectare și execuție

Liftul care va deservi ambulatoriul Spitalului Municipal Aiud va deveni în curând realitate.
Joi 9 mai a fost semnat contractul de proiectare și execuție a lucrărilor pentru obiectivul de investiții lift ambulatoriu.
Acesta este un element absolut necesar pentru accesibilizarea infrastructurii ambulatorii și asigurarea unor servicii medicale la un standard înalt de calitate, au transmis reprezentanții unității medicale.
Obiectivul de investiții lift ambulatoriu are o durată de realizare de aproximativ 3 luni.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba