Social-Economic
Pe piața europeană ajung tot mai multe produse românești. Telemeaua de Ibăneşti a devenit produs cu denumire protejată în UE
După Magiunul de Prune Topoloveni, Salamul de Sibiu și Telemeaua de Ibăneşti a devenit oficial produs cu Denumire de Origine Protejată. Utilizarea acestei denumiri este rezervată pentru producătorii din aria geografică delimitată care îndeplinesc condiţiile prevăzute în caietul de sarcini.
„La Bruxelles, am primit de la Comisarul European Pentru Agricultura și Dezvoltare Rurală Phil Hogan certificatul care atestă că Telemeaua de Ibăneşti a fost înregistrată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ca Denumire de Origine Protejată! După Salamul de Sibiu, România a reușit în acest an să obțină protecție pentru încă un produs cu care ne putem mândri pe plan internațional”, a scris ministrul pe Facebook.
Conform articolului 12 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, orice operator care comercializează un produs conform cu caietul de sarcini aprobat, poate utiliza atât denumirea de origine protejată (DOP) cât şi trimiterile şi logourile UE şi etichetele asociate.
Înregistrarea Telemelei de Ibăneşti ca produs de origine protejată a fost blocată de Grecia, după ce oficialii de la Atena au înaintat o opoziţie scrisă Comisiei Europene, argumentând că termenul „telemea” este de origine greacă („telemes”). Totodată, funcţionarii europeni au arătat că nici Novacul afumat de Ţara Bârsei nu poate obţine protecţia la nivel european, cel puţin până în acest moment, deoarece peştele este originar din China şi nu poate fi atestat ca produs românesc.
Romania are în prezent trei produse care au obţinut statutul de Indicaţie Geografică Protejată (IGP), la nivelul Uniunii Europene: Magiunul de Prune Topoloveni, Telemeaua de Ibăneşti şi Salamul de Sibiu.
Sursa: digi24.ro
Societate
JOIA MARE, ziua Cinei celei de Taină
Joia Mare pentru creștinii ortodocși și greco-catolici
Ziua de joi din Săptămâna Patimilor este cunoscută ca Joia Mare, ziua în care se prăznuiește Cina cea de Taină, adică ultima masă pe care a servit-o Iisus alături de cei 12 apostoli.
Nu se știe cunoaște cu certitudine meniul din acel moment, dar se cunosc obiceiurile alimentare ale celor apropiați lui Iisus, bazat pe pâine, legume precum lintea, ceapa și andivele, fructe ca smochinele și strugurii, ulei de măsline, pește de râu, miere și vin.
Evangheliile menționează doar pâinea și vinul, alimente cu puternică valoare simbolică, ce au fost servite de Iisus și de apostoli la Cina cea de Taină.
Mâncarea era servită în vase din teracotă sau din piatră. Codul strict al etichetei la masă făcea ca la stânga și la dreapta gazdei să se așeze cei mai importanți oaspeți.
Social-Economic
Delegație a Băncii Mondiale în vizită la Sebeș
Vizită la Sebeș a unei delegații a Băncii Mondiale
Societate
Ziua Pământului, marcată de pompierii militari din Alba printr-o acțiune de ecologizare
Acțiune de ecologizare, de Ziua Pământului, a pompierilor militari din Alba
-
Știriacum o săptămână
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Divertismentacum 16 ore
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum 18 ore
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Divertismentacum o săptămână
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum 2 săptămâni
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 5 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 20 de ore
Mai, luna florilor: De la lalea, crin și bujor, la maci, margarete și lăcrămioare, transformǎ câmpul și grădinile în adevărate oaze de frumusețe și culoare
-
Știriacum 4 zile
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii