Educație și Cultură

O personalitate cu care Sebeșul se mândrește: Dorin Pavel, fondatorul hidroenergeticii românești

Publicat

acum 10 luni

în

08/07/2023

O personalitate cu care Sebeșul se mândrește: Dorin Pavel, fondatorul hidroenergeticii românești

Profesorul Dorin Pavel, membru de onoare post-mortem al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, născut la Sebeş, la 31 mai 1900, este una dintre marile personalități ale acestor locuri.

Era fiul învățătorului Ioan Pavel din Lancrăm și al Letiției, sora mai mare a lui Lucian Blaga. Primii ani de școală i-a urmat la Sebeș, la gimnaziul săsesc, studiile liceale efectuându-le la Orăștie și la Brașov. Paşii l-au purtat apoi spre Politehnica din Zürich – Elveţia, unde a obţinut diploma de inginer electromecanic în anul 1923 şi titlul de doctor în ştiinţe tehnice în 1925.

Să nu uităm că Dorin Pavel a fost prezent aproape 40 de ani pe şantiere şi peste 50 de ani la catedră. A desfășurat o activitate uriașă, elaborând schemele a 567 uzine hidroelectrice pe toate râurile ţării. A tipărit 22 de manuale şi cursuri, peste 150 de publicaţii, totalizând peste 11.000 de pagini cu numeroase figuri şi planşe. Activitatea teoretică a susţinut-o practic prin dezvoltarea Laboratorului academicianului Vâlcovici, iniţiind un Compartiment de Hidraulică, dar mai ales prin participarea în teren, atât cu studenţii, cât şi cu specialiştii. Cu o formaţie ştiinţifică fundamentală în domeniu, profesorul Dorin Pavel a abordat încă din tinereţe studiul hidroenergeticii în strânsă legătură cu activitatea practică, fiind direct implicat în realizarea unor proiecte care, pentru România de atunci, reprezentau o operă de pionierat. La baza realizărilor sale stă lucrarea „Plan general de amenajare a forțelor hidraulice din România”, întocmită în anul 1933, plan perfecționat și completat prin alte numeroase lucrări teoretice și practice de teren, care au dus la finalizarea obiectivelor hidroenergetice din țara noastră, toate incluzând, sub o formă sau alta și contribuția lui Dorin Pavel ca autor sau coautor al proiectelor și al lucrărilor efective de amenajare hidrotehnică a apelor de pe râurile Bârzava, Nera, Semenic, Timiș, Bistrița, Argeș, Lotru, Someș, Drăgan, Sebeș, Râul Mare, Olt și Dunăre.

În anul 1976, Dorin Pavel a publicat o importantă lucrare, „Arhitectura apelor”, într-un tiraj de doar 1600 de exemplare, care s-a epuizat în scurt timp. Reeditarea acestei cărți, în anul 2015, la Editura Mega din Cluj Napoca, a fost inițiativa de excepție a doamnei dr. Monica Fomino, medic stomatolog în Limburg, Germania, nepoata de suflet a lui Dorin Pavel. Cartea a fost lansată în cadrul celei de-a XV-a Conferințe Internaționale multidisciplinare „Profesorul Dorin Pavel – fondatorul hidroenergeticii românești”, la Sebeș.

Pentru prestigiul şi demnitatea pe care şi le-a creat printr-o muncă necurmată şi tenace, comparată cu stânca pe care şi-a amplasat barajele, pentru încrederea şi dragostea pe care a purtat-o mereu ştiinţei româneşti pe care a slujit-o cu credinţă, îl putem include pe profesorul Dorin Pavel – fondatorul hidroenergeticii româneşti – în galeria marilor ingineri pe care i-a dat România: George (Gogu) Constantinescu, Anghel Saligny, Ilie Radu, Ion Ionescu, Dimitrie Leonida, Cristea Mateescu, Emil Prager, Dumitru Dumitrescu şi mulţi alţii.

A fost, prin excelență, un priceput tehnician, dar și un mare dascăl, un îndrăgostit de natură, un patriot adevărat, dar și un fin artist, un poet al apelor, nu numai un arhitect al lor – așa cum îl apreciază Dr. Radu Cărpinișianu, fiind recompensat cu numeroase premii, ordine și distincții pentru meritele didactice și contribuțiile tehnico-științifice.

Dorin Pavel este unul dintre puținii nepoți ai lui Lucian Blaga. S-a stins din viață la 6 iulie 1979, la București, dar își doarme somnul de veci în Lancrăm, alături de strămoși, de părinți și ilustrul său unchi, Lucian Blaga.

Post-mortem, în anul 1995, i-a fost conferit titlul de „Cetățean de onoare” al Municipiului Sebeș. De asemenea, memoria profesorului este cinstită prin cele două busturi ridicate în incinta S.C. Electrocentrale S.A. și în centrul municipiului Sebeș; strada care pornește spre Valea Sebeșului îi poartă numele.

Surse bibliografice:

*** Locuri și oameni în Țara Sebeșului, Studii și cercetări din domeniul culturii, Alba Iulia, Editura Altip, 2004.

*** Sebeș – 750 de ani, Omagiu orașului și oamenilor săi, Petrești, Editura Alba Print S.R.L., 1995.

Dorin Pavel, Arhitectura apelor, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2015.

foto: primariasebes.ro

Publicitate

Educație și Cultură

Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș

Publicat

acum 2 zile

în

27/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani

Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un ac cu capul discoidal, care a fost descoperit la Sebeş „Podul Pripocului” într-o aşezare de epoca bronzului aparţinând fazei a II-a a culturii Wietenberg.

Piesa a fost descoperită în anul 1960 în urma cercetărilor întreprinse de muzeul sebeşean, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Cluj.

Acul, confecţionat din bronz, are lungimea 19,6 cm şi diametrul discului de 3,9 cm şi este ornamentat printr-un şir de proeminenţe realizate prin ciocănire dinspre partea opusă în tehnica „au repoussé” dispuse pe marginile discului, din care lipseşte un mic fragment. În şirul eliptic este încadrată o cruce realizată în aceiași manieră, iar sub disc tija este torsionată. Piesa a dezvoltat de-a lungul timpului o patină nobilă de culoare verde.

Originea acestui tip de ac se găseşte la începutul epocii bronzului din Europa Centrală, iar piesa de la Sebeş poate fi datată începutul epocii bronzului mijlociu. În preistorie legăturile comerciale ale zonei Sebeşului nu se limitau în numai la ariile învecinate, existând descoperiri care atestă contacte cu spaţiile răsăritene, dar şi cu Europa Centrală. Unul dintre marile drumuri ale care lega podişul Transilvaniei de câmpia Tisei şi Europa Centrală şi trecea, de-a lungul Mureşului. Aşa stand lucrurile, nu ne surprinde prezenţa în bazinul râului Sebeş, afluent al râului Mureş, a unor bunuri de prestigiu importate din alte arii culturale, cum este acul cu cap discoidal descoperit la Sebeş.

Pe acest drum se tranzitau atât sarea, necesară triburilor din vest unde acest bun lipseşte, cât şi unele produse finite din bronz sau aur, specifice spaţiului transilvănean. La schimb cu aceste produse, erau aduse materii prime pentru obţinerea bronzului (cositor, antimoniu, plumb), în baza acestor relaţii comerciale putându-se explica prezenţa la Sebeş a unor piese de factură central europeană, cum este acul cu cap discoidal de la „Podul Pripocului”, Sebeşul fiind situat pe un drum care lega zona saliniferă de la Ocna Sibiului cu Mureşul şi, de aici, cu Transdanubia şi Europa Centrală.

Pe lângă relaţiile de schimb, acul cu cap discoidal de la Sebeş reprezintă o dovadă a simţului estetic deosebit al orfevrarilor care l-au produs, dar şi preferinţele, în ceea ce priveşte podoabele, a celor care l-au achiziţionat, putând oferi indicii asupra modei şi a gustului în materie de podoabe, în acele timpuri. Astfel, se observă legătura comunităților din zonă cu centrele metalurgice central-europene, acul la Sebeş, alături de alte descoperiri, reprezentând una dintre cele mai estice apariţii ale acestui tip de podoabă, cu mult în afara ariei în care ele se concentrează (centrul Europei). Ţinând seama de cronologia absolută realizată pe baza probelor de radiocarbon din necropola Wietenberg de la Sebeş, contemporană cu locuirea de la „Podul Pripocului”, acul poate fi datat în perioada cuprinsă între secolul XX şi jumătatea secolului al XVIII-lea î. Chr.

Drepturile de autor pentru acest text aparțin Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș și Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș

Citește mai mult

Educație și Cultură

Performanță de senzație la matematică a unui elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia

Publicat

acum 3 zile

în

26/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia, performanță de senzație la matematică

Elevul Vlad Chedveș, din clasa a II-a E de la Școala Gimnazială “Mihai Eminescu” din Alba Iulia, pregătit de profesoara pentru învățământ primar Anca Farkas-Rusu.

Acesta a obținut premiul al II-leala Faza Națională a Concursului Internațional de Matematică “LUMINAMATH”, ediția a XXVII-a.

„Felicitări și mult succes în continuare!”, au transmis reprezentanții unității școlare.

Citește mai mult

Educație și Cultură

„Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”, expoziție la muzeul albaiulian

Publicat

acum 4 zile

în

25/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Expoziție specială la muzeul albaiulian

Joi 25 aprilie, la ora 15.00, la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia va fi vernisată expoziția „Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”.

Înființat în secolul al XVI-lea de către Ignațiu de Loyola, Ordinul iezuit a jucat un rol important în viața ecleziastică și culturală a Europei, implicit a Transilvaniei. Societatea lui Isus, așa cum mai este cunoscut ordinul, a întemeiat școli, a construit biserici și a înființat tipografii. Activitatea iezuiților în Transilvania a fost întreruptă de mai multe ori din cauza vicisitudinilor istoriei, inclusiv în perioada relativ recentă, când ordinul a fost interzis în România, în anul 1948.

Piesele expuse oferă o imagine de ansamblu asupra activității iezuiților în Transilvania, multe dintre acestea fiind de o valoare remarcabilă. Astfel, sunt expuse obiecte de artă – tablouri –, elemente arhitecturale, obiecte de cult, documente, cărți vechi, textile și relicvarii care adăpostesc fragmente de os ale fondatorilor ordinului, dar și Sfânta Cruce.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 25 aprilie – 30 iunie.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, în parteneriat cu Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia, Episcopia Romano-Catolică Timișoara, Episcopia Romano-Catolică Satu Mare, Provincia Maghiară Iezuită Budapesta, Biblioteca Academiei Române – filiala Cluj-Napoca, Muzeul Haáz Rezső Odorheiu Secuiesc, Muzeul Secuiesc al Ciucului Miercurea Ciuc, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca și Biblioteca Județeană Satu Mare.