Educație și Cultură
Noi pași pentru susținerea inovației în Uniunea Europeană
Noi pași pentru susținerea inovației în Uniunea Europeană, au fost stabiliți la ultima reuniune a Consiliului pentru Competitivitate. Citește mai mult pe radiounirea.ro
Responsabilii europeni vor ca Uniunea să fie cât mai atractivă pentru cercetători și pentru afacerile inovatoare, pentru a convinge astfel companiile să investească mai mult pe continent.
Fiecare euro investit în cercetare aduce 11 – prin crearea de noi tehnologii şi produse, arată o evaluare oficială de la Bruxelles.
Cercetarea și inovarea generează creștere economică, mai multe locuri de muncă și ne îmbunătăţeşte viaţa.
Iar Europa trebuie să fie cât mai atractivă pentru cercetători și pentru afacerile inovatoare, pentru a convinge astfel companiile să investească mai mult pe continent.
Este motivul pentru care miniştrii europeni de resort, reuniţi la Consiliul pentru Competitivitate, au stabilit noi paşi prin care să fie încurajate investiţiile în cunoaştere.
În primul rand s-a decis ca toate articolele şi datele științifice din Europa, finanţate din fonduri publice sau în partenerit public-privat, să poată fi accesate în mod liber începând cu 2020.
Acum, accesul la aceste informaţii este restraîns. Universităţile trebuie să plătescă abonamente scumpe editurilor pentru a primi publicaţiile ştiinţifice. Iar articolele nu sunt disponibile şi pentru cei interesaţi din afara acestor instituţii. Astfel, medicii, profesorii sau cei care investesc în proiecte inovatoare, nu au acces la cele mai recente descoperiri ştiinţifice, relevante pentru activitatea lor. Decizia Consiliului pentru Competitivitate va schimba această situaţie.
Statele membre doresc să maximizeze astfel impactul cercetării- să obţină o utilizare optima a datelor ştiinţifice.
În plus se va urmări crearea unei vize europene unice pentru finanțatorii şi iniţiatorii de start-up-uri inovatoare, din alte zone ale lumii.
În acest fel ei nu vor mai trebui să ceară vize separate în fiecare stat membru. Iar Europa va fi mai atractivă pentru companiile străine.
Comisarul pentru cercetare, inovare şi ştiinţă, Carlos Moedas a spus că toate aceste initiative vor primi o susţinere deplină din partea executivului comunitar:
“Acest pas privind accesul liber la publicaţii şi date din 2020, este un pas important înainte pentru ştiinţă. Comisia se angajează în totalitate pentru a ajuta în continuare. Este pentru prima data când vedem că inovarea şi cercetarea capată o poziţie prioritară permanentă, pentru a arăta că Europa este inovatoare, că deschiderea este motto-ul nostru”.
Propunerile Consiliului pentru Competitivitate urmează să fie transpuse în noi directive şi reglemetări europene, favorabile pentru agenţi economici care investesc în cercetare şi inovare.
Sursa: romania-actualitati.ro
Educație și Cultură
Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș
Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani
Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un ac cu capul discoidal, care a fost descoperit la Sebeş „Podul Pripocului” într-o aşezare de epoca bronzului aparţinând fazei a II-a a culturii Wietenberg.
Piesa a fost descoperită în anul 1960 în urma cercetărilor întreprinse de muzeul sebeşean, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Cluj.
Acul, confecţionat din bronz, are lungimea 19,6 cm şi diametrul discului de 3,9 cm şi este ornamentat printr-un şir de proeminenţe realizate prin ciocănire dinspre partea opusă în tehnica „au repoussé” dispuse pe marginile discului, din care lipseşte un mic fragment. În şirul eliptic este încadrată o cruce realizată în aceiași manieră, iar sub disc tija este torsionată. Piesa a dezvoltat de-a lungul timpului o patină nobilă de culoare verde.
Originea acestui tip de ac se găseşte la începutul epocii bronzului din Europa Centrală, iar piesa de la Sebeş poate fi datată începutul epocii bronzului mijlociu. În preistorie legăturile comerciale ale zonei Sebeşului nu se limitau în numai la ariile învecinate, existând descoperiri care atestă contacte cu spaţiile răsăritene, dar şi cu Europa Centrală. Unul dintre marile drumuri ale care lega podişul Transilvaniei de câmpia Tisei şi Europa Centrală şi trecea, de-a lungul Mureşului. Aşa stand lucrurile, nu ne surprinde prezenţa în bazinul râului Sebeş, afluent al râului Mureş, a unor bunuri de prestigiu importate din alte arii culturale, cum este acul cu cap discoidal descoperit la Sebeş.
Pe acest drum se tranzitau atât sarea, necesară triburilor din vest unde acest bun lipseşte, cât şi unele produse finite din bronz sau aur, specifice spaţiului transilvănean. La schimb cu aceste produse, erau aduse materii prime pentru obţinerea bronzului (cositor, antimoniu, plumb), în baza acestor relaţii comerciale putându-se explica prezenţa la Sebeş a unor piese de factură central europeană, cum este acul cu cap discoidal de la „Podul Pripocului”, Sebeşul fiind situat pe un drum care lega zona saliniferă de la Ocna Sibiului cu Mureşul şi, de aici, cu Transdanubia şi Europa Centrală.
Pe lângă relaţiile de schimb, acul cu cap discoidal de la Sebeş reprezintă o dovadă a simţului estetic deosebit al orfevrarilor care l-au produs, dar şi preferinţele, în ceea ce priveşte podoabele, a celor care l-au achiziţionat, putând oferi indicii asupra modei şi a gustului în materie de podoabe, în acele timpuri. Astfel, se observă legătura comunităților din zonă cu centrele metalurgice central-europene, acul la Sebeş, alături de alte descoperiri, reprezentând una dintre cele mai estice apariţii ale acestui tip de podoabă, cu mult în afara ariei în care ele se concentrează (centrul Europei). Ţinând seama de cronologia absolută realizată pe baza probelor de radiocarbon din necropola Wietenberg de la Sebeş, contemporană cu locuirea de la „Podul Pripocului”, acul poate fi datat în perioada cuprinsă între secolul XX şi jumătatea secolului al XVIII-lea î. Chr.
Educație și Cultură
Performanță de senzație la matematică a unui elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia
Elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia, performanță de senzație la matematică
Educație și Cultură
„Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”, expoziție la muzeul albaiulian
Expoziție specială la muzeul albaiulian
-
Știriacum 7 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum 2 săptămâni
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 7 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 2 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum o zi
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Știriacum 23 de ore
Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă
-
Știriacum o săptămână
Eticheta nu e o simplă formalitate: Codul Bunelor Maniere. Care sunt regulile de bază