Social-Economic
Mugur Isărescu: sistemul bancar, pierdere de 3,6 miliarde de lei în primele 11 luni ale lui 2014
Update: Isărescu: Conversia creditelor în franci la cursul istoric ar genera pierderi de 5,7 miliarde lei.
Conversia în lei a creditelor în franci elveţieni la cursul istoric ar genera pierderi pentru băncile care au acordat astfel de credite de 5,7 miliarde lei, reprezentând 0,8% din PIB, iar cu un plus de 20%, aşa cum solicită consumatorii, se ajunge la pierderi de 4,5 miliarde euro (0,6% din PIB).
Sistemul bancar a înregistrat după primele 11 luni de anul trecut o pierdere de 3,58 miliarde lei, în contextul procesului de scoatere a creditelor neperformante în afara bilanţurilor băncilor, a anunţat vineri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
În urmă cu o săptămână, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, a declarat în Parlament că băncile au înregistrat anul trecut pierderi cumulate „mult mai mari” de 2 miliarde de lei, cât s-a consemnat la finele lunii septembrie, acest nivel fiind deja depăşit în luna noiembrie, iar în decembrie s-au adâncit. Cinteză explică pierderile masive ale sistemului bancar prin valoarea ridicată a provizioanelor pe care instituţiile de credit au fost nevoite să le constituie pentru acoperirea creditelor neperformante, mai ales în contextul curăţării bilanţurilor, proces început din vara anului trecut, după o directivă a BNR. „Pierderea la 30 noiembrie a băncilor este foarte mare pentru că au făcut provizioane, vârful a fost peste 23% la rata creditelor neperformante, în noiembrie ajunsese la 14,6%, la decembrie cred că este sub 13%”, a spus Cinteză. El a precizat că nu toate băncile s-au aliniat cerinţelor BNR de a-şi curăţa portofoliile, până la sfârşitul lunii septembrie, cu promisiunea că vor încheia demersurile până în decembrie. Sistemul bancar a încheiat anul 2013 cu un profit cumulat de 497 milioane de lei, în condiţiile în care 23 de bănci au raportat un profit de 2,05 miliarde lei, iar 17 bănci au avut pierderi însumate de 1,55 miliarde lei. În 2012, sistemul a raportat pierderi de 2,3 miliarde lei, iar în 2011 un rezultat negativ de 777 milioane lei.
Sursa:Mediafax.ro
Societate
Alba, unicul județ din România cu cel puțin o expoziție etnografică în fiecare comună
Alba, unicul județ din România cu cel puțin o expoziție etnografică în fiecare comună
Cu ocazia organizării manifestărilor dedicate ,,Sărbătorii Libertății de la Blaj”, eveniment aflat sub semnul Bicentenarului nașterii eroului Avram Iancu, județul Alba scrie istorie prin lansarea și promovarea proiectului ALBA ETNOGRAFICĂ – unicul județ din România cu cel puțin o expoziție etnografică în fiecare comună (83 de expoziții etnografice în cele 67 de comune ale județului Alba).
Pe Câmpia Libertății din Blaj, în zilele de 18 și 19 mai, se va desfășura proiecția a nu mai puțin de 83 de producții audiovizuale, realizate cu meticulozitate de Centrul de Cultură „Augustin Bena” în ultimele 18 luni, pentru cele 83 de expoziții etnografice desfășurate în județul Alba. Aceste expoziții etnografice sunt un adevărat tribut adus tradițiilor și identității culturale din fiecare comună a județului.
Momentul culminant al evenimentului va fi lansarea albumului și arhivei „ALBA ETNOGRAFICĂ”, o colecție bogată de imagini autentice, materiale audiovizuale și informații utile, incluzând localizarea și datele de contact ale fiecărei expoziții etnografice. Această inițiativă are ca scop promovarea și conservarea patrimoniului cultural imaterial al județului Alba și oferă o perspectivă unică asupra tradițiilor și obiceiurilor locale.
Societate
Prin ce se evidențiază expoziția etnografică Hopârta
Expoziția etnografică Hopârta: Prin ce se evidențiază
Carul tractat de boi sau vaci era principalul element al inventarului agricol dintr-o gospodărie ţărănească implicat în majoritatea demersurilor cotidiene, aspect evidenţiat şi de expoziţia etnografică Hopârta.
În timpul iernii carul era înlocuit cu sania. Plugul, grapa, sapele, coasa erau de asemenea indispensabile unei gospodării.
Interiorul casei compusă dintr-o sigură cameră unde se desfăşurau toate activităţile familiei era relativ modest, compus din: pat cu şurdeu, lădoi, masă, blidar, ladă de zestre şi război de ţesut. Locuinţa era împodobită cu lepedee, şterguri, perne cu feţe cusute cu modele tradiţionale, geometrice sau florale. În lada de zestre se ţineau hainele de sărbătoare şi zestrea fetei compusă din diferite obiecte textile lucrate în casă cu o deosebită grijă. Pe pereţi, pe blidare şi poliţe se ţineau vasele de lut smălţuite sau simple dar împodobite cu ornamente florale sau din lemn. Costumul popular filtrat de-a lungul timpului de preocupări diurne, de pauperizare, de influenţe exterioare este simplu predominând albul şi negrul la cere se adaugă în proporţii reduse gri, bej, bleu şi mai rar roşu. Nu există diferenţe notabile în costumul popular local ele fiind dictate exclusiv de iscusinţa meşterului.
Portul femeiesc este compus din chimeşă brodată, poale din material alb, păsturi de culoare neagră, cheptăruţ purtat peste iie confecţionat din macister de culoare neagră cu motive florale cusute uneori cu mărgele sau paiete colorate, brâul cu mărgele şi ţinte, cusut cu motive verzi, negre şi albastre.. Pe cap se purta năframă din păr sau mătase, mai ales de culoare neagră cu flori brodate tot cu aţă neagră. Încălţămintea preferată erau papucii cu tureac înalt cu 18 găuri încheiaţi într-o parte.
Portul bărbătesc era mai simplu decât cel femeiesc compus fiind din: izmene şi cămaşă ţesute din in sau cânepă, şerpar din piele cu trei catarame şi doua buzunare în care se ţineau actele, banii şi briceagul, cheptar din piele de miel cu brâu. Pe cap se purta, în timpul verii, pălărie din păr fin de culoare închisă cu mununi de mărgele de diferite culori sau pălărie din paie împletită cu boruri drepte şi primă maro. Iarna se purta căciula din piele de miel. În picioare se purtau opinci.
sursa: cjalba.ro
Societate
Forțe proaspete în echipa Jandarmeriei Alba
În echipa Jandarmeriei Alba, forțe proaspete
Jandarmeria Alba le spune bun venit în echipă noilor colegi, Adriana, Marian și Paul, absolvenți ai Școlilor Militare de Subofițeri de Jandarmi de la Drăgășani și Fălticeni.
Aceștia au fost repartizați la Inspectoratul de Jandarmi Județean „Avram Iancu” Alba.
La debutul în carieră, aceștia vor parcurge o perioadă de 6 luni de tutelă profesională, care îi va iniția în tainele meseriei de jandarm.
-
Știriacum o săptămână
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum o săptămână
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 6 zile
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum 2 săptămâni
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Divertismentacum 2 săptămâni
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum 3 zile
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum 5 zile
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum 2 zile
Ziua Internațională a Dorului, în 13 mai: Cuvântul DOR, greu de tradus în alte limbi: Ce semnifică acest cuvânt specific poporului nostru mioritic