Educație și Cultură
Motivele pentru care colindele de Crăciun rămân în minţile ascultătorilor, dezvăluite de cercetători
Motivele pentru care unul sau mai multe colinde de Crăciun par să rămână „captive” în minţile ascultătorilor, enervându-i uneori pe aceştia, au fost dezvăluite, recent, de cercetătorii de la Universitatea Arkansas din Statele Unite ale Americii, informează dailymail.co.uk. Citește mai mult pe radiounirea.ro
„Unul dintre cele mai bune lucruri care au legătură cu sezonul sărbătorilor de iarnă este reprezentat de muzica acestora, însă, uneori, Crăciunul riscă să devină deprimant, atunci când unul dintre aceste colinde rămâne captiv în minţile ascultătorilor”, se afirmă în debutul articolului publicat pe site-ul tabloidului britanic Daily Mail. Există mai mulţi factori declanşatori, precum mirosul prăjiturilor de Crăciun, o vitrină frumos împodobită cu decoraţiuni de sezon, din cauza cărora oamenii au uneori impresia că în mintea lor s-a activat un veritabil „cor” care fredonează una sau mai multe colinde.
Experţii în psihologie spun că motivul pentru care colindele încep să fie „auzite” exact în acele momente constă într-un fel de „vierme de ureche” („earworm” – un fragment muzical uşor de reţinut, care se repetă de multe ori în mintea unei persoane, pentru mult timp după ce audiţia sa s-a încheiat, n.r.).
„Un «vierme de ureche» este în general un scurt fragment dintr-o compoziţie muzicală, de obicei un refren, adeseori interpretat de un cor, pe care oamenii îl aud în mod repetat în minţile lor, ca şi cum fragmentul ar fi difuzat în buclă”, a explicat Elizabeth Margulis, directorul Music Cognition Lab din cadrul Universităţii Arkansas din Statele Unite.
Potrivit acestui studiu, ce a fost prezentat la International Conference on Music Perception and Cognition, 91% dintre cei chestionaţi au raportat faptul că au un „vierme de ureche” cel puţin o dată pe săptămână. Un sfert dintre persoanele participante la studiu au spus că acest lucru li se întâmplă de mai mult de o dată pe zi. Oamenii de ştiinţă au fost intrigaţi de acest fenomen şi au întâmpinat dificultăţi serioase atunci când au dorit să îl studieze, deoarece nu există nicio metodă concretă pentru a anticipa momentul în care o persoană devină „victima” acestei manifestări. De asemenea, nu există niciun motiv care să ţină de rimă pentru a explica tipurile de colinde de Crăciun – triste sau pline de bucurie – care rămân cel mai mult timp blocate în minţile ascultătorilor. Există însă mai multe posibile elemente declanşatoare, iar unul dintre ele este memoria. Uneori, oamenii rememorează lucruri care sunt asociate cu amintiri fericite, alteori anumite momente sentimentale declanşează o amintire, iar, în alte cazuri, anumite evenimente triste sunt asociate cu un fragment muzical.
Alte teorii afirmă că aceşti „viermi de urechi” sunt asociaţi cu memoria, cu stimulii externi şi cu elementele personale pe care oamenii le extrag din aceştia, potrivit unui articol apărut în publicaţia Atlas Obscura. Potrivit unei alte teorii, cu cât oamenii aud de mai multe ori un cântec, cu atât este mai probabil ca acel fragment muzical să le rămână în minte. În cadrul unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Lucerna şi de la Universitatea Sheffield, aceştia au analizat 50 de tipuri diferite de stiluri muzicale şi au observat faptul că fragmentele muzicale care generează „viermi de ureche” includ, de obicei, note cu durate mai lungi, dar cu înălţimi ale sunetelor mai mici. Acelaşi studiu sugerează că persoanele care suferă de nevroză sau care prezintă forme reduse de comportament obsesiv-compulsiv sunt invadate de „viermi de ureche” mai des şi pentru perioade mai îndelungate de timp. James Kellaris, profesor de marketing la Universitatea din Cincinnati, autorul unui studiu despre influenţa muzicii asupra memoriei, a formulat la rândul său o nouă teorie: „În plus faţă de trăsăturile cântecului respectiv şi trăsăturile de personalitate ale oamenilor (precum nevroza moderată sau expunerea ridicată la muzică), situaţia de moment reprezintă un al treilea factor declanşator. Se pare că «viermii de ureche» se activează mai des atunci cand «victima» lor este obosită, stresată sau când trândăveşte”.
sursa mediafax.ro
Educație și Cultură
Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș
Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani
Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un ac cu capul discoidal, care a fost descoperit la Sebeş „Podul Pripocului” într-o aşezare de epoca bronzului aparţinând fazei a II-a a culturii Wietenberg.
Piesa a fost descoperită în anul 1960 în urma cercetărilor întreprinse de muzeul sebeşean, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Cluj.
Acul, confecţionat din bronz, are lungimea 19,6 cm şi diametrul discului de 3,9 cm şi este ornamentat printr-un şir de proeminenţe realizate prin ciocănire dinspre partea opusă în tehnica „au repoussé” dispuse pe marginile discului, din care lipseşte un mic fragment. În şirul eliptic este încadrată o cruce realizată în aceiași manieră, iar sub disc tija este torsionată. Piesa a dezvoltat de-a lungul timpului o patină nobilă de culoare verde.
Originea acestui tip de ac se găseşte la începutul epocii bronzului din Europa Centrală, iar piesa de la Sebeş poate fi datată începutul epocii bronzului mijlociu. În preistorie legăturile comerciale ale zonei Sebeşului nu se limitau în numai la ariile învecinate, existând descoperiri care atestă contacte cu spaţiile răsăritene, dar şi cu Europa Centrală. Unul dintre marile drumuri ale care lega podişul Transilvaniei de câmpia Tisei şi Europa Centrală şi trecea, de-a lungul Mureşului. Aşa stand lucrurile, nu ne surprinde prezenţa în bazinul râului Sebeş, afluent al râului Mureş, a unor bunuri de prestigiu importate din alte arii culturale, cum este acul cu cap discoidal descoperit la Sebeş.
Pe acest drum se tranzitau atât sarea, necesară triburilor din vest unde acest bun lipseşte, cât şi unele produse finite din bronz sau aur, specifice spaţiului transilvănean. La schimb cu aceste produse, erau aduse materii prime pentru obţinerea bronzului (cositor, antimoniu, plumb), în baza acestor relaţii comerciale putându-se explica prezenţa la Sebeş a unor piese de factură central europeană, cum este acul cu cap discoidal de la „Podul Pripocului”, Sebeşul fiind situat pe un drum care lega zona saliniferă de la Ocna Sibiului cu Mureşul şi, de aici, cu Transdanubia şi Europa Centrală.
Pe lângă relaţiile de schimb, acul cu cap discoidal de la Sebeş reprezintă o dovadă a simţului estetic deosebit al orfevrarilor care l-au produs, dar şi preferinţele, în ceea ce priveşte podoabele, a celor care l-au achiziţionat, putând oferi indicii asupra modei şi a gustului în materie de podoabe, în acele timpuri. Astfel, se observă legătura comunităților din zonă cu centrele metalurgice central-europene, acul la Sebeş, alături de alte descoperiri, reprezentând una dintre cele mai estice apariţii ale acestui tip de podoabă, cu mult în afara ariei în care ele se concentrează (centrul Europei). Ţinând seama de cronologia absolută realizată pe baza probelor de radiocarbon din necropola Wietenberg de la Sebeş, contemporană cu locuirea de la „Podul Pripocului”, acul poate fi datat în perioada cuprinsă între secolul XX şi jumătatea secolului al XVIII-lea î. Chr.
Educație și Cultură
Performanță de senzație la matematică a unui elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia
Elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia, performanță de senzație la matematică
Educație și Cultură
„Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”, expoziție la muzeul albaiulian
Expoziție specială la muzeul albaiulian
-
Știriacum 5 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum o săptămână
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 5 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum 2 săptămâni
Mănăstirea din Pătrângeni, locul care oferă liniște, rânduială, frumusețe
-
Știriacum 7 zile
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 13 ore
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 2 săptămâni
Liliacul, cel mai frumos şi parfumat arbust ornamental de primăvară, folosit și în scopuri medicinale
-
Sfatul mediculuiacum 2 săptămâni
Atenție la înțepătura de căpușă: Cum vă feriţi de Lyme, boala care revine odată cu căldura