Știri

Modificări ale Regulamentului privind funcționarea și utilizarea Bazinului Olimpic Alba Iulia

Publicat

acum 5 ani

în

23/01/2019

Consiliul Local al Municipiului Alba Iulia a aprobat, în ultima sa ședință, mai multe modificări ale Regulamentului privind funcționarea și utilizarea Bazinului Olimpic Alba Iulia.

O parte dintre modificări au fost făcute și în urma propunerilor venite din partea cetățenilor în perioada în care noul regulament a fost supus dezbaterii publice, cum ar fi, de exemplu, valabilitatea mai mare a abonamentului de inițiere înot cu instructor (45 de zile în loc de 30 de zile, cât era propunerea inițială), precum și posibilitatea plătirii cu ora a cursurilor de înot cu instructor angajat al Clubului Sportiv Municipal ”Unirea” Alba Iulia.

Iată care sunt articolele care au suferit modificări în Regulamentul privind funcționarea si utilizarea Bazinului Olimpic Alba Iulia aprobat prin HCL 484/18.12.2018

Art.7(1) Accesul în incinta bazinului se face în baza următorului program zilnic:

BAZIN:

CSS Liceul Sportiv Alba Iulia luni – vineri 11:00-17:00 (culoarele 1 – 5)

luni, miercuri și vineri 17:00-18:00 (culoarul 3) sâmbătă 9:00-17:00 (culoarele 2 – 5)

CSM Unirea Alba Iulia luni-vineri 19:00-21:00 (culoarele 6 – 8)
Inițieri înot

c1) luni-vineri 17:00-20:00 (culoarul 1 și 2) cu instructori angajați cu contract de CSM Unirea Alba Iulia. c2) luni-vineri 9:00-19:00 (culoarul 7 şi 8), sâmbata 9:00-17:00 (culoarul 1 si 8), cu instructor extern.

Agrement

luni-duminică 7:00 – 22:00

Prima și a treia zi de luni din fiecare lună între orele 07:00 – 14:00 bazinul va fi închis pentru curățenie și igienizare.

SAUNA:

luni-duminică 8:00 – 10:00 și 18:00 – 21:00

Activitatea de inițiere înot se poate efectua de către instructorii angajați ai Clubului Sportiv Municipal Unirea Alba Iulia și de către cluburile sau instructorii autorizați externi, care au încheiate cu Primăria Municipiului Alba Iulia contracte de rezervare culoar pentru această activitate. Orice activitate de inițiere înot în afara acestui cadru este interzisă. Rezervarea culoarelor se face în limita disponibilităților și anume: luni-vineri între orele 9:00 – 19:00 (culoarele 7 și 8) și sâmbăta între orele 9:00 – 17:00 (culoarul 1 și 8). În anexa la contractul de rezervare culoar se va specifica ziua, intervalul orar și culoarul ce se va rezerva. În caz de nevoie, se pot asocia 2 instructori pe un culoar (cu respectarea numărului maxim de 30 copii, pe culoar). Durata unei ședințe de inițiere este de 1 oră.

În scopul menținerii disciplinei și a siguranței publicului din perimetrul bazinului, salvatorul ștrand și personalul angajat al bazinului au autoritate deplină, ce se poate manifesta inclusiv în evacuarea persoanelor care nu respectă prezentul regulament și Regulamentul de organizare și desfășurare a cursului de inițiere înot.
Intrarea în incintă a sportivilor sau a copiilor de la cursurile de inițiere înot este permisă numai în prezența antrenorului, respectiv a instructorului de înot. Aceștia au responsabilitatea ca la terminarea programului de antrenament sau instruire să își însoțească “elevii” până la ieșirea din incinta bazinului.
Este interzis accesul în ținută de stradă pe suprafețele destinate exclusiv desfășurării activității sportive sau de agrement.
Este interzis accesul în bazinul de înot a persoanelor purtătoare de boli transmisibile, plăgi deschise, dermite sau dermatoze.
Minorii sub 7 ani care doresc să practice activități de natație, în afara antrenamentelor unor cluburi (pe cont propriu) au acces la bazin numai însoțiți și supravegheați de o persoană adultă, pe toată durata perioadei când aceștia se află în incintă. Însoțitorii copiilor minori (maxim 1 persoană pentru 1 minor) pot avea acces la vestiare, dar doar pe perioada echipării/dezechipării minorilor. Pentru minorii peste 7 ani nesupravegheați de o persoană adultă, personalul angajat nu-și asumă răspunderea pentru eventualele incidente.
Pentru cursuri de inițiere înot copii, vârsta minimă este de 5 ani. (16) În cazul în care un adult este însoțit în bazin de mai mult de 3 minori (în afara cazului în care sunt membrii aceleiași familii – părinți și copii-, caz dovedit cu acte – carte de identitate, certificat de naștere), această situație este considerată activitate de curs înot (nu agrement) și va fi taxată ca atare (achitarea taxei de rezervare culoar de 200 lei/oră – de către instructor)

(17) Este obligatorie respectarea instrucțiunilor afișate de către administratorul de bazin. Având în vedere specificul bazinului (adâncimea apei 2 m) personalul de deservire nu își asumă răspunderea pentru persoanele care nu știu înota.

Art.8. Orice persoană care beneficiază de serviciile oferite are obligația de a respecta îndrumările, instrucțiunile personalului angajat, profesorilor și instructorilor sportivi.

Art.9. Beneficiarii vor prezenta, de la medicul de familie, o adeverință medicală din care să reiasă că nu sunt în evidență cu boli infecțioase sau transmisibile, adeverință valabilă 6 luni de la data emiterii. Adeverința va fi prezentată casierului de fiecare dată când se utilizează serviciile bazinului. Administratorul își rezervă dreptul de a solicita actualizarea adeverinței medicale, indiferent de data emiterii acesteia, la existența oricăror suspiciuni cu privire la starea de sănătate a persoanei respective și interzicerea accesului în bazin, pâna la prezentarea unei noi adeverințe.

Art. 11. Observații suplimentare, cu privire la obligațiile antrenorilor de la cluburile sportive și ale instructorilor de înot:

Antrenorii și instructorii de înot au obligația de a respecta întocmai prevederile prezentului regulament și de a se conforma avertizărilor și recomandărilor făcute prin afișele și panourile de avertizare din incinta bazinului, precum și celor transmise verbal de către personalul de conducere al acestuia.
Antrenorii și instructorii au obligația de a-și instrui sportivii/”elevii” în utilizarea dotărilor bazinului, în a-i determina să nu alerge, să nu se îmbrâncească și în a avea un comportament civilizat pe toată durata antrenamentului sau cursului de înot.
Antrenorii și instructorii au obligația de a verifica personal ținuta tuturor sportivilor și „elevilor” controlând dacă aceștia au respectat cu strictețe toate regulile de igienă personală prevăzute de prezentul regulament.
Antrenorii și instructorii au obligația să trimită periodic (conform art. 9) sportivii și ”elevii” la controlul medical, în vederea prevenirii infectării apei și a îmbolnăvirii celorlalți membrii ai colectivității și să nu-i primească la activitățile sportive pe cei ce nu posedă aviz medical în termen de valabilitate.
Antrenorii și instructorii sunt răspunzători pentru orice accident produs în timpul antrenamentului sau cursului de înot, precum și pentru orice stricăciune provocată bazei sportive. Pentru evitarea acestor evenimente și situații neplăcute, antrenorii și instructorii trebuie să ia, din timp, toate măsurile necesare pentru a preveni orice problemă care ar putea provoca neajunsuri copiilor, cluburilor din care fac parte, părinților sau aparținătorilor, bazei sportive (bazinului).
Antrenorii și instructorii nu vor părăsi incinta bazinului înainte de a se asigura că toți sportivii sau elevii au părăsit-o în siguranță.
Antrenorii și instructorii au obligația ca, în cazul în care sunt nevoiți să absenteze de la o ședință de antrenament sau instruire, să desemneze (prin împuternicire scrisă personal) un înlocuitor corespunzător (atestat), care să fie adus la cunoștința conducerii bazinului și acceptat de către acesta până la momentul începerii activității.
În orice problemă organizatorică pe care nu o au în zona de influență, antrenorii și instructorii se vor adresa conducerii bazinului, care are obligația de a încerca să-i susțină deplin în această direcție de organizare a activităților ce se desfășoară în incinta bazei sportive.

Art.12. Beneficiarii sunt obligați să păstreze ordinea, curățenia și liniștea în incinta bazinului. Obiectele găsite de către aceștia în incinta Bazinului olimpic se vor preda la casierie (astfel încât persoana care a pierdut obiectul respectiv să îl poată recupera, pe baza unei solicitări, însoțită de o descriere cât mai amănunțită).

Art.13 Sunt interzise în incinta bazinului:

Consumul de alimente și băuturi;
Fumatul, cu exceptia locurilor special amenajate din exteriorul bazinului.
Prezența persoanelor în stare de ebrietate sau sub influența substanțelor halucinogene;
Introducerea obiectelor contondente și periculoase;
Accesul cu animale de companie;
Deplasarea în ținută „de stradă” în interiorul bazinului (cu excepția vestiarelor, holurilor de la intrare, grupurilor sanitare destinate publicului și gradenelor).
Alergatul sau manifestarea oricărui alt comportament care poate duce la accidentarea personală sau a celor din jur.
Blocarea căilor de acces.
Deplasarea/înotul de pe un culoar pe altul, peste marcajul plutitor și nici staționarea pe acesta.
Săritul în apă din alergare, stropitul sau jocul cu mingea în bazin, sau orice alte activități care produc disconfort altor beneficiari. Săriturile în apă (de pe marginea bazinului sau de pe „blockstart”-uri) se pot face dintr-o poziție statică, cu fața înspre apă și -în mod obligatoriu- fără a deranja celelalte persoane, prin stropire sau manifestare.
Comportamentul și limbajul indecent, precum și conversațiile cu o tonalitate ridicată.
Folosirea saunelor de către copiii sub 14 ani.
Distrugerea sau sustragerea de obiecte aflate în patrimoniul bazinului.

CAP VII

TARIFE

Tarif intrare bazin pentru copii, elevi, studenți la zi, pensionari, șomeri în plată, persoane cu handicap – 10 lei/ședința de 2 ore
Tarif intrare bazin pentru adulți – 15 lei/ședința de 2 ore
Tarif intrare saună pentru elevi, studenți la zi, pensionari, șomeri în plată, persoane cu handicap – 5 lei/15 minute
Tarif intrare saună pentru adulți – 10 lei/15 minute
Abonament intrare bazin pentru copii, elevi, studenți la zi, pensionari, șomeri în plată, persoane cu handicap (durata unei ședințe fiind de 2 ore):

pentru 10 ședințe: 85 lei – valabilitate 30 zile (85%) pentru 20 ședințe: 150 lei – valabilitate 60 zile (75%) pentru 30 ședințe: 210 lei – valabilitate 90 zile (70%)

Abonament intrare bazin pentru adulți (durata unei ședinte fiind de 2 ore): pentru 10 ședințe: 130 lei – valabilitate 30 zile pentru 20 ședințe: 225 lei – valabilitate 60 zile pentru 30 ședințe: 315 lei – valabilitate 90 zile
Abonament saună elevi, studenți la zi, pensionari, șomeri în plată, persoane cu handicap (durata unei ședințe fiind de 15 minute):

pentru 10 ședințe: 40 lei pentru 20 ședințe: 75 lei pentru 30 ședințe: 100 lei

Abonament saună adulți (durata sedință 15 minute): pentru 10 ședințe: 80 lei pentru 20 ședințe: 150 lei pentru 30 ședințe: 200 lei
Tarif Pachet familie cu copii sub 12 ani – 15 lei/părinte, copiii având gratuitate -pachet valabil numai duminica.
Tarif închiriere culoar bazin: persoanele fizice (grup organizat) sau persoanele juridice pot închiria, la cerere, pentru maxim 15 persoane/culoar, pentru agrement – 100 lei/ora.
Tarif închiriere bazin pentru concursuri sportive – 400 lei/oră
Abonament inițiere înot cu instructor (personal angajat CSMUAI) – 250 lei/10 ședințe (valabilitate 1 lună şi jumătate – 45 zile calendaristice).
Tarif intrare inițiere înot cu instructor (personal angajat CSMUAI) – 30 lei/1 oră/persoană
Tarif intrare inițiere înot cu instructor extern 10 lei/1oră/persoană
Tarif rezervare culoar inițiere înot – 200 lei/culoar/oră (doar pentru posesorii de contract de rezervare), număr maxim 30 copii/culoar.

Pentru eliberarea abonamentelor, biletelor cu preț redus (copii, elevi, studenți la zi, pensionari, șomeri, persoane cu handicap) este necesară prezentarea documentelor care atestă această calitate (adeverință, cupon pensie, carnet de șomer vizat la zi).

Publicitate

Știri

Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă

Publicat

acum 7 ore

în

28/04/2024

Simona Lodroman

Postul Paştelui se încheie cu Săptămâna Mare, a patimilor lui Hristos.

În Săptămâna Mare se face curăţenie generală în gospodării. Curţile sunt măturate, surile sunt curăţate de gunoaie, gardurile sunt reparate, şanţurile sunt curăţate de nămol şi adâncite.

Casele trebuie să strălucească de curăţenie pentru că ele „te blestemă dacă Pastile le prind necurăţate”.

Săptămâna Mare. Lunea Mare

În lunea Săptămânii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc şi se văruiesc casele iar mobilierul este spălat şi reparat. De asemenea, în Lunea Mare se poate spăla.

Până miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp. După această zi bărbaţii trebăluiesc pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile gospodăreşti.

Săptămâna Mare. În Joia Mare fiecare familie duce la Biserică colaci

În Joia Mare, dată limita slujbelor speciale dedicate morţilor, fiecare familie duce la biserica colaci, prescuri, vin, miere de albine şi fructe pentru a fi sfinţite şi împărţite, apoi, de sufletul morţilor, parte preotului, parte sătenilor aflaţi la biserica, în cimitir sau pe la casele lor.

Până la Joia Mare, femeile se străduiau să termine torsul de frică Joimăriţei care, în imaginarul popular era o femeie cu o înfăţişare fioroasă ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de măritat. Uneltele de tortură ale Joimăriţei erau căldură, oală cu jăratec, vătraiul sau cârligul pentru foc.

Această fiinţă mitologică folosea mijloace cumplite de tortură: ardea degetele şi mâinile fetelor şi femeilor leneşe, le pârlea părul şi unghiile şi incendia fuioarele de cânepă găsite netoarse. De multe ori nici flăcăii leneşi, cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu îngrijeau bine animalele pe timpul iernii, nu erau iertaţi de aceste pedepse. De fapt, Joimăriţă era, la origini, o zeitate a morţii care supraveghea focurile din Joia Mare şi care, treptat, a devenit un personaj justiţiar ce pedepsea lenea şi nemuncă.

Săptămâna Patimilor. Focurile de Joi-Mari

Conform tradiţiei, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineaţă acestei zile se deschid mormintele şi sufletele morţilor se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curţi, în faţă casei sau în cimitire, crezându-se că, astfel, ei aveau posibilitatea să se încălzească. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toţi morţii din familie şi reprezentau o replică precreştină la înhumarea creştină din Vinerea Mare, conform crestinortodox.ro.

Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an – focurile de Mucenici, de Lăsatul Secului, de San – George sau de Sânziene. Ele se făceau din plante considerate a avea virtuţi magice ( alun, boz, tei) ce erau adunate de către copii sau de către tinerele necăsătorite.

Focurile se înconjurau cu tămâie şi agheasmă, în jurul lor se aşezau scaune „pentru morţii ce urmau să sosească” şi se dădea de pomană copiilor, vecinilor şi rudelor. Obiceiul se mai păstrează în unele sate din zona montană a Bucovinei (Moldoviţa, Paltin, Argel, Vama, Brodina de Sus etc), purtând denumirea de „încălzitul moşului” dar, de cele mai multe ori, semnificaţiile sale nu mai sunt cunoscute, el având mai ales caracter de divertisment.

Săptămâna Patimilor. Când se face pasca si când se vopsesc ouăle

Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: pască,cozonacii cu mac şi nuca şi babele coapte în forme speciale de ceramică. Pască cea mai importantă coptură rituală a Paştelui, se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă, şi are, cel mai adesea, formă rotundă. Aluatul dospit se pune în tavi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se aşează aluatul împletit din două sau trei sucituri şi se lasă totul la crescut.

În mijlocul tăvii se aşează, apoi, brânză de vacă, pregătită cu zahăr, ouă, mirodenii şi stafide. Peste brânză se face o cruce, din acelaşi aluat împletit, împodobită cu ornamente în formă de floare. Se unge totul cu ou şi se coace în cuptorul încălzit. Altă dată, cojile ouălor folosite la pască nu se aruncau şi nici nu se ardeau.

Ele se strângeau cu multă grijă într-un vas special şi se aruncau în Sâmbătă Paştelui pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile şi puii aveau să fie păziţi de uliu peste vara. Se mai credea că, în felul acesta, se dădea de ştire Blajinilor – popor mitic care trăia sub pământ – că se apropie cea mai mare sărbătoare a creştinilor.

În Vinerea Neagră se ţine post negru

Ultima vineri din Postul Mare este numită în Bucovina Vinerea Paştilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Conform tradiţiei creştine, este, ziua în care Iisus a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul pactului strămoşesc. Din această cauza Vinerea Mare este zi de post negru.

În Vinerea Mare nu se fac copturi

În Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Există credinţă că dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat iar coptură nu este mâncată nici măcar de peşti.

În Vinerea Mare, dimineaţă, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoşi pe tot parcursul anului. Seară, însă, întreagă suflare a satului bucovinean mergea la biserica pentru a participa la slujba de scoatere a aerului şi pentru a trece pe sub acesta. în scopuri terapeutice.

Săptămâna Patimilor. Sâmbătă Mare

Sâmbătă Mare este ultima zi de pregătire a Paştilor, când femeile trebuie să pregătească marea majoritate a mâncărilor, să deretice prin încăperi şi să facă ultimele retuşuri la hainele noi pe care urmau să le îmbrace în zilele de Paşti. De obicei, în Sâmbătă Mare are loc şi sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncări tradiţionale: drobul, numit în Bucovina cighir, friptură şi borşul de miel.

Spre deosebire de Crăciun, pentru Paşti nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare, de unde şi zicerea: „Crăciunul este satul iar Paştele este fudul”. Principala grijă a oamenilor, înaintea Paştilor, este aceea de a-şi primeni hainele, fiecare gospodină trebuind să aibă o cămaşă nouă, cusută în mod special, iar bărbaţii măcar o pălărie nouă.

Sâmbătă seară fiecare gospodină îşi pregăteşte cu grijă coşul ce urmează a fi dus la biserica, pentru sfinţire.

În el aşterne un ştergar curat şi aşează o lumânare albă, apoi ouă roşii, pască, cozonac,ouă încondeiate, o bucată de slănină, muşchi de porc, şuncă special preparată, zahăr, făină, salată de hrean cu sfeclă roşie fiartă, sare, câţiva căţei de usturoi, o ramură de busuioc, un fir-două de breabăn (numit brebanoc sau bărbănoc), cârnaţi, un miel din aluat copt într-o formă specială etc.

Totul se acoperă cu cel mai frumos ştergar pe care îl are gospodină, semn de preţuire a sărbătorii pascale dar şi de mândrie personală.

Sursa:realitatea.net

Citește mai mult

Știri

Cozonacul, nelipsit de pe meselor românilor de Paște: Când și unde a apărut

Publicat

acum 9 ore

în

28/04/2024

Simona Lodroman

Desertul preferat al românilor, cozonacul, are o istorie îndelungată. Tradiția românească spune că dacă ai cozonac pe masă înseamnă că sărbătorești.

Deși este o prăjitură tradițională românească, acesta este în egală măsură și un desert bulgăresc (kozunak) și un produs de patiserie italiană numită „panettone”.

La originea cozonacului se află pâinea, iar tehnicile de dospire și coacere au evoluat în timp. Drojdia a fost folosită din timpuri străvechi ca ferment pentru dospirea aluatului.

Potrivit descoperirilor arheologice, în Egiptul antic existau cuptoare pentru copt. De asemenea, există desene care datează de aproape 4.000 de ani ce atestă că egiptenii știau să facă mai multe feluri de pâine dospită, unele fiind îndulcite cu miere, scrie unica.ro.

Tot în Antichitate, grecii făceau un tip de cozonac îndulcit cu miere și presărat cu nuci, care se numea „plakous”. Chrysippus din Tyana a menţionat, conform surselor, o reţetă de cozonac cu nuci şi miere pe care, tot el menţionează, l-a gustat în Creta.

Romanii, care au preluat folosirea drojdiei de la egipteni și greci, au diversificat și îmbogățit rețeta pentru cozonaci, adăugând, spre exemplu, ouă, unt, fructe uscate. La început existau două feluri de cozonac ce erau oferite ca ofrandă zeilor: „libum”, un cozonac de dimensiuni mai mici și „placenta”, un cozonac cu brânză, stafide și alune. În Evul Mediu, brutarii europeni făceau deseori cozonaci cu fructe uscate deoarece acestea țineau mai mult timp.

În Marea Britanie, prima reţetă de cozonac apare într-o carte de bucate în 1718, cu recomandarea de a fi copt în forme lungi şi înguste, recomandare care a rămas valabilă şi în zilele noastre. În Anglia secolului al XIV-lea, Geoffrey Chaucer menţionează, în Povestiri din Canterbury, de cozonaci imenşi făcuţi pentru ocazii speciale. Unul dintre cozonaci, de forma unui tort, fusese făcut din 13 kilograme de făină şi conţinea unt, smântână, ouă, mirodenii, stafide şi miere, potrivit unica.ro.

Francezii, cei care în secolul al XIX- lea au adăugat al treilea fel la masă, „desertul”, sunt cei care au pus în valoare cozonacul, mai mult decât alţii. Marie Antoinette a rămas în memoria oamenilor prin fraza pe care a rostit-o atunci când i s-a spus că oamenii nu au nici măcar pâine pe masă, din cauza sărăciei. Viitoarea regină a Franţei ar fi rostit: „Să mănânce cozonac, dacă nu au pâine”.

Mrs. Mary Eales, o cunoscută autoare de cărţi de bucate din Marea Britanie, a scris în 1718, ca recomandare, ca acest preparat să fie copt în forme lungi şi mai subţiri. De atunci datează forma clasică de cozonac. Specialiştii în gastronomie sunt aproape cu toţii de acord că reţeta de cozonac, asa cum o cunoaştem noi astăzi, a fost consacrată în secolul al XIX-lea de europeni, scrie unica.ro.

Citește mai mult

Știri

Să ne cunoaștem frumusețile județului: Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești-Arieșeni, înaltă de 14 metri, loc de atracție pentru turiști

Publicat

acum 11 ore

în

28/04/2024

Simona Lodroman

Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești, de lângă Arieșeni, reprezintă o atracție pentru turiști, indiferent de perioada anului

Cascada Pătrăhăițești este o splendidă cădere de apă în 2 trepte, de 14 metri înălțime. Traseul până la cascadă este ușor accesibil, o bună parte din el se poate face și auto.

Cascada Patrahaitesti – dupa numele satului langa care se afla sau Cascada Bucinis – dupa numele raului pe care s-a format.

Cei mai multi turisti viziteaza aceasta cascada in perioada de vara din iulie pana prin septembrie, se poate ajunge la cascada chiar si iarna cand zapada este mica. Cascada merita vizitata si in perioada de primavara si toamna cand datorita topirii zapezilor sau ploilor debitul ei este mult mai mare, deasemenea iarna are un farmec deosebit fiind impodobita de gheata.

Cum ajung la Cascada Patrahaitesti?

Pentru a ajunge la cascada plecand din centrul statiunii turistice Arieseni urmati drumul national spre Vartop circa 1 kilometru pana vedeti un pod de beton pe partea stanga iar langa acesta un mic indicator „Cascada Patrahaitesti 5 kilometri”. De aici urmati drumul forestier lejer si marcajul punct rosu pana in satul Patrahaitesti de unde mai aveti 1,5 kilometri pana la cascada.
Ce pot vizita in apropierea cascadei?

In apropierea cascadei puteti sa vizitati doua muzee – doua ateliere de mestesugarit in care se creaza obiecte de artizanat specifice ciubararitului: tulnice, ciubere, donite, pahare de lemn, sararite, fluiere. Aici puteti sa vedeti cum sunt create aceste obiecte si deasemenea puteti invata sa cantati la tulnic. Deasemnea la localnici gasiti produse traditionale specifice tarii motilor: palinca, afinata, dulceata de fructe de padure etc.

Cascada Patrahaitesti se gaseste la poalele Varfului Curcubata Mica, varf pe care il puteti vizita plecand de la cascada. De sus aveti cel mai bun punct de belvedere asupra Tarii motilor cu casele rasfirate prin toate poienile muntilor pana sus pe creste. Acest traseu nu are marcaj turistic.