Educație și Cultură
Mihai Eminescu comemorat de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba: Acțiuni organizate în 14 și 15 iunie
Mihai Eminescu comemorat de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba
Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba vor organiza în perioada 14-15 iunie 2020, o serie de manifestări culturale care au scop omagierea geniului poeziei românești, Mihai Eminescu, la 132 de ani de la moartea sa.
Momentele de evocare a vieții și operei poetului nepereche al poporului român se vor desfășura ținându-se cont de restricțiile impuse de autorități, pentru prevenirea răspândirii virusului COVID-19.
Programul manifestărilor culturale va debuta luni, 14 iunie 2021, cu începere de la ora 11:30 când în cadrul proiectului 2.9 Fondul special – Raftul Bibliotecii Județene Lucian Blaga în Județul Alba va avea loc o activitate în comuna Ighiu, unde organizatorii, în parteneriat cu Primăria comunei Ighiu, Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Ighiu – structura Ighiel, Parohia Ortodoxă Ighiel, Biblioteca comunală „Mihai Eminescu” Ighiu și Palatul Copiilor Alba vor desfășura o serie de activități dedicate marelui poet Mihai Eminescu. Printre acestea amintim: valorificarea versurilor eminesciene într-un moment muzical susținut de prof. Daniel Avram de la Palatul Copiilor Alba; Eminescu și spiritualitatea românească, într-o prezentare susținută de pr. Ioan Zamora; poezie eminesciană în recitarea Danielei Floroian; prezentarea operei eminesciene din Raftul Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” de la Ighiu, prezintă Angela Petruța, bibliotecar; spectacolul „Eminescu și copiii” susținut de elevii Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Ighiu – structura Ighiel.
Activitățile culturale vor continua în data de 15 iunie 2021, când în intervalul orar 8:00 – 19:00 iubitorii de proză și vers eminescian vor putea viziona pe pagina de Facebook a Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba următoarele rubrici: Mihai Eminescu – Medalion omagial; Aniversaţii zilei; Memoria culturală a locului – Lacul Chereteu din Blaj, sursă de inspiraţie pentru Mihai Eminescu; Citatul zilei; Recomandarea zilei pentru copii. Eminescu Mihai, La steaua, Bucureşti, Litera, 2014; Recomandarea zilei pentru adulţi. Mihăilescu Dan C., Perspective eminesciene, Bucureşti, Humanitas, 2006; Eminescu în imagini şi vers; Ateliere educative; Expoziție tematică de carte – Mihai Eminescu în colecţiile bibliotecii; Ai vizionat filmul? Îți recomandăm cartea!; Film documentar: Eminescu, Veronica, Creangă (1914); Cartea: EMINESCU Mihai, Dulcea mea Doamnă/ Eminul meu iubit: Corespondenţă inedită Mihai Eminescu. Veronica Micle, Iaşi, Polirom, 2018; Expoziţie de poezie – Eminescu sau dincolo de absolut; Coşuleţul copiilor deştepţi – Curiozităţi despre viaţa lui Mihai Eminescu; Bibliovaliza – Mihai Eminescu. A fost şi el cândva copil; Luceafărul. Moment poetic în interpretarea lui Ioan Crişan, actor la Asociaţia Grupul Skepsis
Tot marți, 15 iunie 2021, la ora 12:00, va avea loc un moment oficial de depunere de flori la bustul lui Mihai Eminescu de pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia. Bustul situat în fața Casei de Cultură a Studenților din Alba Iulia este opera sculptorului Nicolae Pascu și a fost dezvelit în anul 2000, în prezența actorului Ion Caramitru, ministru al culturii la acel moment.
Educație și Cultură
„Săptămâna verde” la Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș: Cum a decurs
Cum a decurs „Săptămâna verde” la Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș
La Sebeș, „Săptămâna Verde” a adus o explozie de activități creative și educative, reunind comunitatea în jurul valorilor de conservare a mediului înconjurător și de promovare a unui stil de viață sustenabil.
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș a fost gazda unor evenimente pline de culoare și inspirație, aducând împreună peste 2.000 de copiii, însoțiți de părinți, bunici și cadre didactice, pentru a celebra frumusețea naturii și a învăța despre importanța protejării ei.
La Biblioteca Municipală „Lucian Blaga” Sebeș, atelierele de lectură au fost o sursă de inspirație pentru copii, care au descoperit povești captivante, cu personaje care își împărtășesc dragostea pentru natură. Micuții cititori au fost încurajați să-și exprime creativitatea și să-și pună imaginația la treabă în cadrul atelierelor de personalizare a ghivecelor pentru flori. Cu pensule în mână și culori vii, au transformat ghivecele goale în opere de artă unice, pline de farmec. Copăceii plantați în aceste ghivece au devenit simboluri vii ale angajamentului lor de a îngriji și proteja mediul înconjurător.
Elevii și preșcolarii din instituțiile de învățământ din municipiul Sebeș și împrejurimi s-au alăturat „Săptămânii Verzi” prin participarea la o serie de proiecții de filme educative și inspiraționale despre natură. În sala de evenimente a Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, copiii au călătorit virtual prin peisaje spectaculoase și au învățat despre ecosistemele unice ale planetei noastre și despre modurile în care pot contribui la conservarea lor.
Compartimentul muzeal, compus din Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș și Casa Memorială „Lucian Blaga” din Lancrăm, și-a primit vizitatorii, atât la secţia de Știinţele Naturii – extrem de atractivă, dar și în celelalte spații expoziționale, elevii descoperind istoria orașului și a zonei, evenimente și personalități istorice, culturale și artistice. La complexul memorial „Lucian Blaga” din Lancrăm am avut onoarea de a fi vizitați de elevi din întreaga țară, dornici să descopere „curțile dorului” și să cunoască locurile pe care Lucian Blaga le-a iubit atât de mult.
„Săptămâna Verde” a fost o sărbătoare a naturii și a prieteniei, un prilej de educație și conștientizare pentru întreaga comunitate. Prin participarea activă la evenimente, ne-am reafirmat cu toții angajamentul față de protejarea mediului înconjurător și ne-am conectat cu frumusețea și importanța naturii în viața noastră.
Educație și Cultură
Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș
Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani
Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un ac cu capul discoidal, care a fost descoperit la Sebeş „Podul Pripocului” într-o aşezare de epoca bronzului aparţinând fazei a II-a a culturii Wietenberg.
Piesa a fost descoperită în anul 1960 în urma cercetărilor întreprinse de muzeul sebeşean, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Cluj.
Acul, confecţionat din bronz, are lungimea 19,6 cm şi diametrul discului de 3,9 cm şi este ornamentat printr-un şir de proeminenţe realizate prin ciocănire dinspre partea opusă în tehnica „au repoussé” dispuse pe marginile discului, din care lipseşte un mic fragment. În şirul eliptic este încadrată o cruce realizată în aceiași manieră, iar sub disc tija este torsionată. Piesa a dezvoltat de-a lungul timpului o patină nobilă de culoare verde.
Originea acestui tip de ac se găseşte la începutul epocii bronzului din Europa Centrală, iar piesa de la Sebeş poate fi datată începutul epocii bronzului mijlociu. În preistorie legăturile comerciale ale zonei Sebeşului nu se limitau în numai la ariile învecinate, existând descoperiri care atestă contacte cu spaţiile răsăritene, dar şi cu Europa Centrală. Unul dintre marile drumuri ale care lega podişul Transilvaniei de câmpia Tisei şi Europa Centrală şi trecea, de-a lungul Mureşului. Aşa stand lucrurile, nu ne surprinde prezenţa în bazinul râului Sebeş, afluent al râului Mureş, a unor bunuri de prestigiu importate din alte arii culturale, cum este acul cu cap discoidal descoperit la Sebeş.
Pe acest drum se tranzitau atât sarea, necesară triburilor din vest unde acest bun lipseşte, cât şi unele produse finite din bronz sau aur, specifice spaţiului transilvănean. La schimb cu aceste produse, erau aduse materii prime pentru obţinerea bronzului (cositor, antimoniu, plumb), în baza acestor relaţii comerciale putându-se explica prezenţa la Sebeş a unor piese de factură central europeană, cum este acul cu cap discoidal de la „Podul Pripocului”, Sebeşul fiind situat pe un drum care lega zona saliniferă de la Ocna Sibiului cu Mureşul şi, de aici, cu Transdanubia şi Europa Centrală.
Pe lângă relaţiile de schimb, acul cu cap discoidal de la Sebeş reprezintă o dovadă a simţului estetic deosebit al orfevrarilor care l-au produs, dar şi preferinţele, în ceea ce priveşte podoabele, a celor care l-au achiziţionat, putând oferi indicii asupra modei şi a gustului în materie de podoabe, în acele timpuri. Astfel, se observă legătura comunităților din zonă cu centrele metalurgice central-europene, acul la Sebeş, alături de alte descoperiri, reprezentând una dintre cele mai estice apariţii ale acestui tip de podoabă, cu mult în afara ariei în care ele se concentrează (centrul Europei). Ţinând seama de cronologia absolută realizată pe baza probelor de radiocarbon din necropola Wietenberg de la Sebeş, contemporană cu locuirea de la „Podul Pripocului”, acul poate fi datat în perioada cuprinsă între secolul XX şi jumătatea secolului al XVIII-lea î. Chr.
Educație și Cultură
Performanță de senzație la matematică a unui elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia
Elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia, performanță de senzație la matematică
-
Știriacum 7 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum 2 săptămâni
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 7 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 2 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum o zi
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Știriacum o zi
Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă
-
Știriacum o săptămână
Eticheta nu e o simplă formalitate: Codul Bunelor Maniere. Care sunt regulile de bază