Știri

Luna viitoare, a X-a ediție a Festivalul Internațional de Teatru „Povești”

Publicat

acum 9 ani

în

11/09/2015

Luna viitoare debutează la Alba Iulia a X a ediție a Festivalul Internațional de Teatru „Povești”. Avesta se va desfășura în perioada 5-1 1 octombrie.

Iubitorii de teatru din județul Alba vor avea ocazia să îi vadă pe scenă pe Ion Caramitru, Horaţiu Mălăele, Vlad Zamfirescu, Maia Morgenstern, Pavel Bartoș, Gheorghe Ifrim, Oana Pelea și muli alți artiști și trupe românești și străine.
Prețul unui bilet este de 18 lei, cu 3 lei mai mare decât anul trecut și cu 8 lei mai scump decât acum două ediții.
Evenimentul este finanțat din bugetul public al județului Alba, de către Consiliul Județean Alba.

Program FESTIVAL Internațional de TEATRU „Povești” de la ALBA IULIA

Luni, 5 octombrie
Ora 18.00, Castelul Kemény Sancrai
Paradoxul iubirii – Eveniment cultural exclusivist în prezenţa celebrului scriitor francez Pascal Bruckner.
Maia Morgenstern, Marian Ralea, Ioana Bogatan, Laura Orian; dramatizarea şi regia: Chris Simon şi după discuţii cu autorul Pascal Bruckner, binecunoscut publicului larg prin numeroasele cărţi pe care le-a scris „Luni de fiere”, „Copilul Divin”, „Hoţii de frumuseţe”, „Noua dezordine amoroasă” şi multe altele.

Marți, 6 octombrie
Ora 17.30, Casa de Cultură a Sindicatelor
Maitreyi – Compania de Teatru „D’aya”, în colaborare cu Teatrul „L.S. Bulandra” Bucureşti
„Pentru mine, spectacolul MAITREYI reprezintă o experienţă personală, mai mult decât o experienţă scenică sau una literară. Prima întâlnire cu această poveste a fost în perioada adolescenţei, când era inclusă ca lectură obligatorie în programa de bac. A doua întâlnire a coincis cu deplasarea mea în India. Am recitit cartea şi abia atunci am înteles că este mai mult decât o frumoasă poveste de dragoste ce a marcat generaţii întregi. Am propus un spectacol autentic, de la decor, costume, muzică, ritualuri, un spectacol în care sufletul să poată să fie atins de fragilitatea şi cultura unei lumi total diferite de lumea noastră. Şi cred că am reuşit datorită unei distribuţii formidabile care a crezut în proiect şi a reuşit să scoată la lumină tot ceea ce India lui Eliade şi lui Maitreyi conţine”. – Chris Simion, regizor
Ora 20.30, Casa de Cultură a Studenților
Aici nu-i de joacă – Teatrul „Nottara” Bucureşti – dramă
Acţiunea are loc în perioada sărbătorilor de iarnă, când singurătatea nu prieşte nimănui. Este un moment cu o semnificaţie aparte, menit spre a fi petrecut împreună cu cei dragi. Isabelle, o doamnă rafinată, director de publicitate, cu o carieră de succes, îşi aşteaptă logodnicul, un distins diplomat, să petreacă împreună noaptea de Revelion. Dar o ţeavă buclucaşă, un instalator neobişnuit şi o veste neaşteptată îi încurcă planurile de petrecere. Spectacolul este o comedie lirică, ce are ca protagoniste două femei din clase sociale diferite. Deşi se întâlnesc întâmplător şi nu se aseamănă deloc la prima vedere, ele descoperă că au dorinţe, bucurii şi tristeţi comune. Două actriţe excepţionale aduc în prim-plan o poveste dulce-amăruie, de o inedită candoare, presărată cu surprinzătoare schimbări de situaţie şi cu mult umor.

Miercuri, 7 octombrie
Ora 18.00, Casa de Cultură a Sindicatelor
Frau Hess şi grădinile ei – Teatrul Evreiesc de Stat Bucureşti
Spectacolul regizat de Alexander Hausvater este un cabaret de teatru, dans, muzică, într-un amestec al stilurilor de joc, text, imagine, operă, comedie, frenezie, alcool, senzualitate, sexualitate. Prin grotesc, ironie, umor negru, macabru, magia cabaretului cristalizează relaţia imposibilă dintre Frau Hess – extremă, excentrică, aristocrată, membră a Partidului Naţional Socialist – şi Isaac Baum, evreul mândru, măcinat de conflictul renunţării la propria identitate, pentru a face parte din lumea ei. Cine e torţionarul? Cine e victima?!
Ora 20.00, Casa de Cultură a Studenților
Momento: ELASTIC Belgia
După răsunătorul succes internaţional, înregistrat cu show-ul „Aristo”, Elastic revine pe scenă cu un show de efecte vizuale complet nou: 100% unic cu reprezentaţii noi. „Momento!”, este o gură de aer proaspăt şi simplitate prin care Elastic, preschimbă în mod ingenios rolul unor obiecte simple, printr-o serie de evenimente comice, surprinzătoare şi de efect. Te va face să râzi cu lacrimi. Doreşti şi un moment încărcat cu vise şi fantezie? Atunci: „Memento!”

Joi, 8 octombrie
Ora 19.00, Casa de Cultură a Studenților
Caramitru-Mălăele, Câte-n lună şi în stele – Teatrul Naţional Bucureşti
Caramitru recită răscolitor, imaginând, cu inteligenţă şi ingeniozitate, răspunsuri pe măsură unui Horaţiu Mălăele vulcanic, irezistibil şi plin de umor – demonstraţii de virtuozitate într-un duel de vorbe ai cărui martori sunt adesea Shakespeare, Topârceanu sau Nichita. Horaţiu Mălăele rămâne un geniu comic care a demonstrat din plin că are la îndemână toate subtilităţile minţii şi ale sufletului, pe care le atinge folosind toate mijloacele artei. Violoncelistul Adrian Naidin este cel care a acceptat invitaţia de a da ritm acestui spectacol neconvenţional de cuvinte.
Ora 21.00, Teatrul de Păpuși „Prichidel”
American Buffalo – Teatrul „Act” Bucureşti
Trei loser-i încearcă să dea o lovitură şi tergiversează pregătirile la nesfîrşit. Nu au vână de gangsteri, celulele cenuşii le sunt cam inerte, iar comunicarea dintre ei e opintită. Autorul mizează pe limbajul frust, chiar vulgar, care, dacă a putut cândva să şocheze, astăzi este acceptat cu indiferenţă. Surpriza spectacolului vine dintr-o neaşteptată convergenţă cu lumea lui Caragiale. Verbozitatea ineptă a personajelor este înrudită stilistic cu dialogurile din Momente. Regăsim absurdul din Căldură mare şi Petiţiune, suspiciunea şi agresivitatea din Amici. Ca şi la Caragiale, o undă de simpatie şi toleranţă subzistă, în pofida opoziţiilor manifestate cu violenţă. Eroii exhibă, fiecare, alt tip de prostie, se înţeleg cu dificultate, se suspectează reciproc, nu pot întreprinde nimic împreună, dar rămân alături, legaţi printr-o afecţiune indicibilă şi confuză.

Vineri, 9 octombrie
Ora 19.00, Casa de Cultură a Sindicatelor
Dinte pentru dinte – Teatrul Naţional Tg. Mureş, Compania „Liviu Rebreanu”
Povestea scrisă de Yasmina Reza este simplă: doi băieţi se bat în curtea şcolii; unul îi rupe doi dinţi celuilalt cu un băţ. Acţiunea se mută repede într-un apartament la uşa căruia sună părinţii „agresorului” pentru a răspunde cei ai „victimei”. Aceştia nu doar că le răspund, dar îi şi invită înăuntru. Ce urmează de aici, puteţi vedea în spectacolul Dinte pentru dinte, în regia lui Cristi Juncu şi scenografia lui Cosmin Ardeleanu, cu o distribuţie de excepţie: Nicu Mihoc, Elena Purea, Vlad Zamfirescu şi Roxana Marian.
Ora 21.00, Casa de Cultură a Studenților
Lo esencial – Compania „Flamenco Vivo” Franţa – spectacol de dans
Este o călătorie muzicală în inima Andaluziei. Condusă cu pasiune şi energie în ultimii 24 ani de către inegalabilul Luis de la Carrasca, Compagnie Flamenco Vivo vine la Festival cu intenţia de a lansa noua sa creaţie extraordinară: Lo Esencial, pus în scenă pentru prima dată anul trecut, la Festival d ‘Avignon. Lo Esencial reprezintă o reconectare specială cu însăşi esenţa artei andaluziene, aventurându-se în aria unui flamenco pur, autentic: cu muzicalitatea de la începuturile sale, atunci când aceste cântece populare transformau suferinţa în speranţă şi încurajau oamenii să râdă de asupritorii lor prin artă.
Sâmbătă, 10 octombrie
Ora 18.00, Casa de Cultură a Studenților
Adunarea păsărilor – Teatrul de animaţie „Ţăndărică” Bucureşti
Comparat cu poemul original (ori cu dramatizarea lui Peter Brook şi Jean-Claude Carriere din 1979), autorul prezentului text a ţinut cont, în primul rând de valoarea şi dimensiunea universal umană a gândirii poetului persan Farid Udin Attar, a filozofiei orientale, a gândirii înaintate şi a cunoaşterii de sine. Drumul lung şi dificil al „iniţierii” în „Adunarea păsărilor” al marii călătorii, se depărtează – la Attar – faţă de ceilalţi filozofi şi scriitori orientali – de „cer” şi devine demonstraţia adevărului de pe pământ, a adevărului din om – singur vinovat şi responsabil de destinul său. Tocmai această trăsătură fundamentală a literaturii lui Attar, această desprindere de religie, această deschidere larg umanistă a gândirii lui, ne-a făcut să optăm pentru transpunerea acestui text.
Ora 19.30, Teatruş de Păpuși „Prichindel”
Vocea umană – One man show Oana Pellea
Un singur personaj pe scenă şi un telefon care sună. O femeie care răspunde şi care e îndrăgostită. Nimic nu se aude dincolo de vocea ei. În jurul sonorităţii propriului corp, ea construieşte o lume. Totul pleacă de la această femeie desculţă într-o cameră însingurată, care aşteaptă un telefon de la un bărbat de care s-a despărţit. Aşteaptă ultimul lui apel, iar în gestul simplu prin care ridică receptorul năvălesc toate speranţele şi amintirile, laolaltă cu toate regretele şi spaimele pe care le lasă în urmă adjectivul „părăsită”. Pentru acest rol, Oana Pellea a fost nominalizată la premiul UNITER 2012 pentru cea mai bună actriţă.
Duminică, 11 octombrie

Ora 18.00, Teatru de Păpuși „Prichidel”
Moftul român – Teatrul „Mignion” Bucureşti
Moftul român descrie atitudini, comportamente şi scene ce se regăsesc şi în realitatea actuală, în stânga şi în dreapta noastră, de-a lungul şi de-a latul drumului. „Moftul” este şi nu este un moft. Este în reforme, căi ferate, tabloide, bacalaureat, lanţuri de aur, zvonuri, averse de ploaie, reţete, vedete, marionete. Actorul Lari Giorgescu naşte un spectacol comic, o înşiruire de situaţii, ce vă va vrăji şi conduce într-o lume a râsului şi a gândului din spatele acestuia.
Ora 19.30, Casa de Cultură a Sindicatelor
Titanic Vals – Teatrul „Odeon” Bucureşti
Comedia Titanic vals nu şi-a pierdut cu nimic prospeţimea chiar dacă a văzut lumina rampei acum 81 de ani. Secretul longevităţii ni-l dezvăluie chiar dramaturgul: „acţiunea se petrece în zilele noastre, în orice oraş unde există soacre, neveste şi prefecturi.”Un naufragiu, o moştenire neaşteptată, un candidat surpriză pentru un loc în parlament, un testament misterios, discursuri politice „piramidale” şi buclucuri sentimentale, lovituri de teatru şi răsturnări de situaţie, într-un spectacol-satiră ce dezvăluie noi perspective asupra umorului lui Muşatescu.

ATELIERE DE CREAȚIE 6 – 11 octombrie 2015
16.00 POVEȘTI CU MARIONETE Coordonatori: Nuți și Sorin Dorobanțu, actori mânuitori
Atelier de mânuire marionete / Galerii Poarta a III-a a Cetății Alba Carolina
16.00 COSTUME – INSTALAȚIE Coordonator: Alina Herescu, scenograf
Atelier de scenografie / Galerii Poarta a III-a a Cetății Alba Carolina
16.00 FESTIVALUL ÎN CUVINTE Coordonator: Adriana Teodorescu, teatrolog
Atelier de critică teatrală / Galerii Poarta a III-a a Cetății Alba Carolina

Publicitate

Știri

Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă

Publicat

acum 14 ore

în

28/04/2024

Simona Lodroman

Postul Paştelui se încheie cu Săptămâna Mare, a patimilor lui Hristos.

În Săptămâna Mare se face curăţenie generală în gospodării. Curţile sunt măturate, surile sunt curăţate de gunoaie, gardurile sunt reparate, şanţurile sunt curăţate de nămol şi adâncite.

Casele trebuie să strălucească de curăţenie pentru că ele „te blestemă dacă Pastile le prind necurăţate”.

Săptămâna Mare. Lunea Mare

În lunea Săptămânii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc şi se văruiesc casele iar mobilierul este spălat şi reparat. De asemenea, în Lunea Mare se poate spăla.

Până miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp. După această zi bărbaţii trebăluiesc pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile gospodăreşti.

Săptămâna Mare. În Joia Mare fiecare familie duce la Biserică colaci

În Joia Mare, dată limita slujbelor speciale dedicate morţilor, fiecare familie duce la biserica colaci, prescuri, vin, miere de albine şi fructe pentru a fi sfinţite şi împărţite, apoi, de sufletul morţilor, parte preotului, parte sătenilor aflaţi la biserica, în cimitir sau pe la casele lor.

Până la Joia Mare, femeile se străduiau să termine torsul de frică Joimăriţei care, în imaginarul popular era o femeie cu o înfăţişare fioroasă ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de măritat. Uneltele de tortură ale Joimăriţei erau căldură, oală cu jăratec, vătraiul sau cârligul pentru foc.

Această fiinţă mitologică folosea mijloace cumplite de tortură: ardea degetele şi mâinile fetelor şi femeilor leneşe, le pârlea părul şi unghiile şi incendia fuioarele de cânepă găsite netoarse. De multe ori nici flăcăii leneşi, cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu îngrijeau bine animalele pe timpul iernii, nu erau iertaţi de aceste pedepse. De fapt, Joimăriţă era, la origini, o zeitate a morţii care supraveghea focurile din Joia Mare şi care, treptat, a devenit un personaj justiţiar ce pedepsea lenea şi nemuncă.

Săptămâna Patimilor. Focurile de Joi-Mari

Conform tradiţiei, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineaţă acestei zile se deschid mormintele şi sufletele morţilor se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curţi, în faţă casei sau în cimitire, crezându-se că, astfel, ei aveau posibilitatea să se încălzească. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toţi morţii din familie şi reprezentau o replică precreştină la înhumarea creştină din Vinerea Mare, conform crestinortodox.ro.

Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an – focurile de Mucenici, de Lăsatul Secului, de San – George sau de Sânziene. Ele se făceau din plante considerate a avea virtuţi magice ( alun, boz, tei) ce erau adunate de către copii sau de către tinerele necăsătorite.

Focurile se înconjurau cu tămâie şi agheasmă, în jurul lor se aşezau scaune „pentru morţii ce urmau să sosească” şi se dădea de pomană copiilor, vecinilor şi rudelor. Obiceiul se mai păstrează în unele sate din zona montană a Bucovinei (Moldoviţa, Paltin, Argel, Vama, Brodina de Sus etc), purtând denumirea de „încălzitul moşului” dar, de cele mai multe ori, semnificaţiile sale nu mai sunt cunoscute, el având mai ales caracter de divertisment.

Săptămâna Patimilor. Când se face pasca si când se vopsesc ouăle

Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: pască,cozonacii cu mac şi nuca şi babele coapte în forme speciale de ceramică. Pască cea mai importantă coptură rituală a Paştelui, se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă, şi are, cel mai adesea, formă rotundă. Aluatul dospit se pune în tavi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se aşează aluatul împletit din două sau trei sucituri şi se lasă totul la crescut.

În mijlocul tăvii se aşează, apoi, brânză de vacă, pregătită cu zahăr, ouă, mirodenii şi stafide. Peste brânză se face o cruce, din acelaşi aluat împletit, împodobită cu ornamente în formă de floare. Se unge totul cu ou şi se coace în cuptorul încălzit. Altă dată, cojile ouălor folosite la pască nu se aruncau şi nici nu se ardeau.

Ele se strângeau cu multă grijă într-un vas special şi se aruncau în Sâmbătă Paştelui pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile şi puii aveau să fie păziţi de uliu peste vara. Se mai credea că, în felul acesta, se dădea de ştire Blajinilor – popor mitic care trăia sub pământ – că se apropie cea mai mare sărbătoare a creştinilor.

În Vinerea Neagră se ţine post negru

Ultima vineri din Postul Mare este numită în Bucovina Vinerea Paştilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Conform tradiţiei creştine, este, ziua în care Iisus a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul pactului strămoşesc. Din această cauza Vinerea Mare este zi de post negru.

În Vinerea Mare nu se fac copturi

În Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Există credinţă că dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat iar coptură nu este mâncată nici măcar de peşti.

În Vinerea Mare, dimineaţă, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoşi pe tot parcursul anului. Seară, însă, întreagă suflare a satului bucovinean mergea la biserica pentru a participa la slujba de scoatere a aerului şi pentru a trece pe sub acesta. în scopuri terapeutice.

Săptămâna Patimilor. Sâmbătă Mare

Sâmbătă Mare este ultima zi de pregătire a Paştilor, când femeile trebuie să pregătească marea majoritate a mâncărilor, să deretice prin încăperi şi să facă ultimele retuşuri la hainele noi pe care urmau să le îmbrace în zilele de Paşti. De obicei, în Sâmbătă Mare are loc şi sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncări tradiţionale: drobul, numit în Bucovina cighir, friptură şi borşul de miel.

Spre deosebire de Crăciun, pentru Paşti nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare, de unde şi zicerea: „Crăciunul este satul iar Paştele este fudul”. Principala grijă a oamenilor, înaintea Paştilor, este aceea de a-şi primeni hainele, fiecare gospodină trebuind să aibă o cămaşă nouă, cusută în mod special, iar bărbaţii măcar o pălărie nouă.

Sâmbătă seară fiecare gospodină îşi pregăteşte cu grijă coşul ce urmează a fi dus la biserica, pentru sfinţire.

În el aşterne un ştergar curat şi aşează o lumânare albă, apoi ouă roşii, pască, cozonac,ouă încondeiate, o bucată de slănină, muşchi de porc, şuncă special preparată, zahăr, făină, salată de hrean cu sfeclă roşie fiartă, sare, câţiva căţei de usturoi, o ramură de busuioc, un fir-două de breabăn (numit brebanoc sau bărbănoc), cârnaţi, un miel din aluat copt într-o formă specială etc.

Totul se acoperă cu cel mai frumos ştergar pe care îl are gospodină, semn de preţuire a sărbătorii pascale dar şi de mândrie personală.

Sursa:realitatea.net

Citește mai mult

Știri

Cozonacul, nelipsit de pe meselor românilor de Paște: Când și unde a apărut

Publicat

acum 16 ore

în

28/04/2024

Simona Lodroman

Desertul preferat al românilor, cozonacul, are o istorie îndelungată. Tradiția românească spune că dacă ai cozonac pe masă înseamnă că sărbătorești.

Deși este o prăjitură tradițională românească, acesta este în egală măsură și un desert bulgăresc (kozunak) și un produs de patiserie italiană numită „panettone”.

La originea cozonacului se află pâinea, iar tehnicile de dospire și coacere au evoluat în timp. Drojdia a fost folosită din timpuri străvechi ca ferment pentru dospirea aluatului.

Potrivit descoperirilor arheologice, în Egiptul antic existau cuptoare pentru copt. De asemenea, există desene care datează de aproape 4.000 de ani ce atestă că egiptenii știau să facă mai multe feluri de pâine dospită, unele fiind îndulcite cu miere, scrie unica.ro.

Tot în Antichitate, grecii făceau un tip de cozonac îndulcit cu miere și presărat cu nuci, care se numea „plakous”. Chrysippus din Tyana a menţionat, conform surselor, o reţetă de cozonac cu nuci şi miere pe care, tot el menţionează, l-a gustat în Creta.

Romanii, care au preluat folosirea drojdiei de la egipteni și greci, au diversificat și îmbogățit rețeta pentru cozonaci, adăugând, spre exemplu, ouă, unt, fructe uscate. La început existau două feluri de cozonac ce erau oferite ca ofrandă zeilor: „libum”, un cozonac de dimensiuni mai mici și „placenta”, un cozonac cu brânză, stafide și alune. În Evul Mediu, brutarii europeni făceau deseori cozonaci cu fructe uscate deoarece acestea țineau mai mult timp.

În Marea Britanie, prima reţetă de cozonac apare într-o carte de bucate în 1718, cu recomandarea de a fi copt în forme lungi şi înguste, recomandare care a rămas valabilă şi în zilele noastre. În Anglia secolului al XIV-lea, Geoffrey Chaucer menţionează, în Povestiri din Canterbury, de cozonaci imenşi făcuţi pentru ocazii speciale. Unul dintre cozonaci, de forma unui tort, fusese făcut din 13 kilograme de făină şi conţinea unt, smântână, ouă, mirodenii, stafide şi miere, potrivit unica.ro.

Francezii, cei care în secolul al XIX- lea au adăugat al treilea fel la masă, „desertul”, sunt cei care au pus în valoare cozonacul, mai mult decât alţii. Marie Antoinette a rămas în memoria oamenilor prin fraza pe care a rostit-o atunci când i s-a spus că oamenii nu au nici măcar pâine pe masă, din cauza sărăciei. Viitoarea regină a Franţei ar fi rostit: „Să mănânce cozonac, dacă nu au pâine”.

Mrs. Mary Eales, o cunoscută autoare de cărţi de bucate din Marea Britanie, a scris în 1718, ca recomandare, ca acest preparat să fie copt în forme lungi şi mai subţiri. De atunci datează forma clasică de cozonac. Specialiştii în gastronomie sunt aproape cu toţii de acord că reţeta de cozonac, asa cum o cunoaştem noi astăzi, a fost consacrată în secolul al XIX-lea de europeni, scrie unica.ro.

Citește mai mult

Știri

Să ne cunoaștem frumusețile județului: Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești-Arieșeni, înaltă de 14 metri, loc de atracție pentru turiști

Publicat

acum 18 ore

în

28/04/2024

Simona Lodroman

Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești, de lângă Arieșeni, reprezintă o atracție pentru turiști, indiferent de perioada anului

Cascada Pătrăhăițești este o splendidă cădere de apă în 2 trepte, de 14 metri înălțime. Traseul până la cascadă este ușor accesibil, o bună parte din el se poate face și auto.

Cascada Patrahaitesti – dupa numele satului langa care se afla sau Cascada Bucinis – dupa numele raului pe care s-a format.

Cei mai multi turisti viziteaza aceasta cascada in perioada de vara din iulie pana prin septembrie, se poate ajunge la cascada chiar si iarna cand zapada este mica. Cascada merita vizitata si in perioada de primavara si toamna cand datorita topirii zapezilor sau ploilor debitul ei este mult mai mare, deasemenea iarna are un farmec deosebit fiind impodobita de gheata.

Cum ajung la Cascada Patrahaitesti?

Pentru a ajunge la cascada plecand din centrul statiunii turistice Arieseni urmati drumul national spre Vartop circa 1 kilometru pana vedeti un pod de beton pe partea stanga iar langa acesta un mic indicator „Cascada Patrahaitesti 5 kilometri”. De aici urmati drumul forestier lejer si marcajul punct rosu pana in satul Patrahaitesti de unde mai aveti 1,5 kilometri pana la cascada.
Ce pot vizita in apropierea cascadei?

In apropierea cascadei puteti sa vizitati doua muzee – doua ateliere de mestesugarit in care se creaza obiecte de artizanat specifice ciubararitului: tulnice, ciubere, donite, pahare de lemn, sararite, fluiere. Aici puteti sa vedeti cum sunt create aceste obiecte si deasemenea puteti invata sa cantati la tulnic. Deasemnea la localnici gasiti produse traditionale specifice tarii motilor: palinca, afinata, dulceata de fructe de padure etc.

Cascada Patrahaitesti se gaseste la poalele Varfului Curcubata Mica, varf pe care il puteti vizita plecand de la cascada. De sus aveti cel mai bun punct de belvedere asupra Tarii motilor cu casele rasfirate prin toate poienile muntilor pana sus pe creste. Acest traseu nu are marcaj turistic.