În fiecare an, în prima vineri după Paşte, credincioșii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii

Izvorul Tămăduirii este un praznic închinat Maicii Domnului şi de această sărbătoare se leagă o mulţime de tradiţii şi superstiţii.

Este ziua închinată Izvorului dătător de viaţă al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Este ziua în care în biserici, la fântâni sau la izvoare se oficiază slujba de sfinţire a apei sau Agheasma Mică, apă care se va bea dimineaţa, pe nemâncate, pentru întărire trupească şi sufletească.

Apa care rămâne de la sfințire, se pune într-un vas la un loc curat și se ia în fiecare dimineață pe nemâncate după anafură, când suntem curați trupește și sufletește și ne-am împlinit rugăciunile dimineții. Copiilor le este recomandată în fiecare dimineață. Bolnavii mai pot fi stropiți și cu Agheasma Mică de la Izvorul Tămăduirii, sărbătoare ce este așezată în calendar după Sfintele Paști, în Vinerea din Săptămâna Luminată. Pentru cei căsătoriți, condiția principală pe care trebuie să o îndeplinească pentru a consuma apa sfințită este „curățenia trupească”. Elevii și studenții pot să bea dimineața, înainte de masă, să se stropească pe frunte și pe hainele de pe ei, pentru a le lumina Dumnezeu mintea, pentru a le dărui înțelegere și pricepere. Se poate stropi prin casă atunci când se crede de cuviință (suspect de farmece, descântece, vrăjitorii sau alte lucrări diavolești). Celor bolnavi, apa sfințită le este de mare trebuință: să o bea pe nemâncate, să-și stropească hainele de pe ei și rănile sau locurile dureroase, potrivit dcnews.ro.

Gospodinele nu au voie să spele, să calce şi să croiască în Vinerea Luminată. Orice lucru făcut în această zi nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată.

Conform tradiției, pe vremuri, cine lucra era lovit de o boală din care nu își mai revenea până la moarte. În plus, în trecut nu se țesea nimic deoarece cu pânza țesută în această zi nu se îmbrăcau nici măcar cei morți deoarece nu puteau fi primiți pe cealaltă lume.

La ţară gospodarii aruncă apă sfinţită peste vitele de povară, pentru ca acestea să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la lucrările agricole. Pentru a avea un an bogat, oamenii stropesc cu apă sfinţită în ziua praznicului grădinile şi livezile. Astfel se crede că recoltele vor fi ferite de efectele grindinei.

 În unele zone există obiceiul de a se merge a mormintele celor stinși din viață, pentru a se da de pomană, a se îngriji locurile de veci și a fi stropite cu agheasmă.

În unele părți ale țării se respectă  obiceiul numit Fântâniţa, care constă în căutarea izvoarelor de apă, construcția și curățarea fântânilor. Tradiţia spune că o fântână construită în ziua de Izvorul Tămăduirii nu va seca niciodată și apa va fi mereu bună, scrie romaniatv.net.

În ziua de vineri, 3 mai, nu se face nici o treabă casnică. Nu se spală și nici nu se calcă rufe. Se spune că cine respectă acest obicei, va avea un loc asigurat în Rai. Gospodinele respectă ziua de prăznuire şi nu spală, nu calcă rufe şi nu croiesc un lucru de îmbrăcămite, pentru că acesta nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare

În prima zi de vineri de după Paște, creștinii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii și merg în număr mare în biserici pentru a lua apă sfințită, preferate fiind mănăstirile unde se află izvoarele tămăduitoare.

Izvorul Tămăduirii este o sărbătoare închinată Maicii Domnului, iar numele acestui praznic amintește de minunile săvârșite de un izvor aflat în apropierea Constantinopolului.  În această zi, credincioșii merg la biserică pentru a asista la slujba de sfințire a apei, apă despre care se spune că are puterea de a alunga duhurile rele și care mai poartă denumirea de Anghiasma Mică.

În România, există câteva mănăstiri în preajma cărora se află izvoare tămăduitoare. Aceste izvoare sunt considerate făcătoare de minuni, iar credincioșii merg în pelerinaj în aceste locuri pentru a se bucura de puterile miraculoase ale apei pe care o găsesc aici.

Mănăstiri din Romania unde poți găsi cu izvoare tămăduitoare

Schitul Posaga, Alba

Schitul Posaga este un alt loc încărcat de spirtualitate, iar izvorul tămăduitor de aici atrage anual foarte mulți turiști. Construit intr-un loc deosebit de pitoresc, schitul Izvorul Posaga este situat in comuna Posaga, jud. Alba, 43 km SV de Turda si 50 km E de Campeni. In apropiere, curge paraul „Valea Posagai” precum si izvorul datorita caruia schitul este cunoscut, numit „Izvorul Tamaduirii”. Intrarea in incinta manastirii se face pintr-o poarta masiva din lemn de stejar, cu o frumoasa sculptura, executata in 1981 de mesterul Vasile Salajan din Baia Sprie, judetul Maramures.  Pe porţi sunt sculptate portretele revoluţionarilor Horea, Cloşca şi Crişan, iar în curte este sculptat din lemn în picioare Crăişorul Munţilor. În apropiere, curge pârâul „Valea Poșagăi” precum şi izvorul datorită căruia schitul este cunoscut, numit „Izvorul Tămăduirii” sau „Izvorul Maicii Domnului”.

Mănăstirea Bucium, Braşov

Mănăstirea Bucium se află  în comuna Șinca, din județul Brașov. În acest loc există un izvor făcător de minuni, iar legendele spun că sub acest izvor s-ar afla moaștele Sfântului Ioan Botezătorul.

Biserica „Buna Vestire”, Brăila

Biserica „Buna Vestire” se află în Brăila și este recunoscută pentru arhitectura sa spectaculoasă. În acest loc a fost descoperit în anul 1863 un izvor tămăduitor, care se află la o adâncime de 15 metri și despre care se crede că are puteri miraculoase în ziua în care este sărbătorit Izvorul Tămăduirii.

Mănăstirea Brâncoveni, Olt

Mănăstirea Brâncoveni din județul Olt este un alt loc în care credincioșii se pot bucura de puterile miraculoase ale unui izvor tămăduitor.

Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus

Mănăstirea Brâncoveanu se află în județul Brașov, în zona Sâmbăta de Sus și este vizitată anual de foarte mulți turiști, atât din țară, cât și din străinătate. În acest loc se află un izvor și o fântână despre care se spune că au puteri vindecătoare.

Mănăstirea Cetăţuia, Argeş

Mănăstirea Cetățuia se află în județul Argeș și este  un loc renumit pentru izvorul tămăduitor din altar, izvor ce  curge de la data „Izvorului Tămăduirii” până la 15 august, atunci când se sărbătorește „Adormirea Maicii Domnului”.

Mănăstirea Dervent, Constanţa

Mănăstirea Dervent este un loc preferat de credinicioșii din județul Constanța și asta pentru că aici se află un izvor cu puteri miraculoase, numit și izvorul Sfântului Andrei.

Mănăstirea Ghighiu, Ploieşti

Mănăstirea Ghighiu se află în județul Prahova, în apropierea orașului Ploiești și aici se găsește un izvor despre care se crede că ar avea puteri vindecătoare.

Mănăstirea Glavacioc, Argeş

Județul Argeș este considerat unul dintre locurile cu cele mai multe izvoare tămăduitoare, unul dintre ele aflându-se la Mânăstirea Glavacioc. Izvorul făcător de minuni izvorăște de sub altarul bisericii, iar atunci când iese la suprafață apa lui formează un mic lac.

Mănăstirea Horăicioara, Neamţ

Mănăstirea Horăicioara se află în județul Neamț și acesta este un alt loc în care credincioșii se pot bucura de puterile binefăcătoare ale unui izvor aflat aici.

Sursa:avantaje.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

În fiecare an, în prima vineri după Paşte, credincioșii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii: ce nu ai voie să faci astăzi și de unde poți lua apă făcătoare de minuni.

Izvorul Tămăduirii este o zi închinată Maicii Domnului și menită să arate rolul Fecioarei Maria în lucrarea mântuirii oamenilor. Numele de Izvorul Tămăduirii aminteşte de o serie de minuni săvârşite la un izvor aflat în apropierea Constantinopolului.

Se spune că Leon cel Mare, cu puţin timp înainte de a ajunge împărat, se plimba printr-o pădure din apropierea Constantinopolului, când a întâlnit un bătrân orb care i-a cerut să-i dea apă şi să-l ducă în cetate. Leon a cautat în apropiere un izvor, dar nu a găsit. Însă la un moment dat a auzit-o pe Maica Domnului, care i-a spus să pătrundă mai adânc în pădure, să ia în mâini apă tulbure și să potolească astfel setea orbului, apoi să-i ungă ochii întunecați. A găsit un izvor din care i-a dat să bea bătrânului, iar după ce i-a spălat fața cu ea, orbul a început să vadă. După ce a ajuns împărat, Leon a construit lângă acel izvor o biserică. Mai târziu, împăratul Justinian (527-565), care suferea de o boală grea, s-a vindecat după ce a băut apa din acest izvor. Ca semn de mulţumire a construit o biserică şi mai mare. Aceasta biserică a fost distrusă de turci în anul 1453, scrie crestinortodox.ro.De-a lungul timpului, se spune că apa acestui izvor a vindecat multe boli şi a tămăduit diferite răni şi suferinţe.

Iar legat de originea sărbătorii, credincioșii au construit o serie întreagă de obiceiuri. Astfel, gospodarii aruncă astăzi apă sfinţită peste vitele de povară, pentru că acestea să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la lucrările agricole. Pentru a avea un an bogat și a proteja recoltele de grindină, gospodarii stropesc cu apă sfinţită grădinile şi livezile. Gospodinele respectă ziua de prăznuire şi nu spală, nu calcă rufe şi nu croiesc un lucru de îmbrăcămite. Se spune că treaba făcută astăzi prin gospodărie nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată. Nu se țesea nimic, deoarece cu pânză țesută în această zi nu se îmbrăcau nici măcar cei morți, pentru că nu puteau fi primiți pe cealaltă lume.Pe vremuri, se credea că acela care lucra în această zi era lovit de o boală din care nu își mai revenea până la moarte.

De Izvorul Tămăduirii, în toate bisericile şi mănăstirile ortodoxe, după oficierea Sfintei Liturghii, se săvârşeşte slujba de sfinţire a apei, după o rânduială adecvată Săptămânii Luminate. Aghiasma Mică, puteri miraculoase. Cum te ajută apa sfințită. Apa care rămâne de la sfințire, se pune într-un vas la un loc curat și se ia în fiecare dimineață pe nemâncate după anafură, când suntem curați trupește și sufletește și ne-am împlinit rugăciunile dimineții. Copiilor le este recomandată în fiecare dimineață. Bolnavii mai pot fi stropiți și cu Agheasma Mică de la Izvorul Tămăduirii, sărbătoare ce este așezată în calendar după Sfintele Paști, în Vinerea din Săptămâna Luminată.

Pentru cei căsătoriți, condiția principală pe care trebuie să o îndeplinească pentru a consuma apa sfințită este „curățenia trupească”. Elevii și studenții pot să bea dimineața, înainte de masă, să se stropească pe frunte și pe hainele de pe ei, pentru a le lumina Dumnezeu mintea, pentru a le dărui înțelegere și pricepere.

Se poate stropi prin casă atunci când se crede de cuviință (suspect de farmece, descântece, vrăjitorii sau alte lucrări diavolești). Celor bolnavi, apa sfințită le este de mare trebuință: să o bea pe nemâncate, să-și stropească hainele de pe ei și rănile sau locurile dureroase.

Sursa:.dcnews.ro și telegrama.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE