Știri
LOCURI de MUNCĂ în Alba: 309 posturi vacante în județ, la data de 3 iulie 2018
309 locuri de muncă au fost anunțate, astăzi, vacante de către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Alba. Cele mai multe sunt la Alba Iulia, 147 la număr.
AGENŢIA LOCALĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ ALBA IULIA – 0258 831 137
NR. CRT. | OCUPAŢIA/MESERIA | DENUMIRE ANGAJATOR | NR. LOCURI
VACANTE |
1 | Vânzator | SC NEDE & FAT BOY SRL | 3 |
2 | Lucrator bucatarie (spalator vase mari) | SC NEDE & FAT BOY SRL | 4 |
3 | Bucatar | SC NEDE & FAT BOY SRL | 3 |
4 | Lucrator comercial | SC MIVA CONSTRUCT SRL | 1 |
5 | Muncitor necalificat la întretinerea de drumuri, sosele, poduri, baraje | IMPRESA PIZZAROTTI & C SPA ITALIA SUCURSALA CLUJ | 2 |
6 | Mecanic utilaj | IMPRESA PIZZAROTTI & C SPA ITALIA SUCURSALA CLUJ | 2 |
7 | Masinist la masini pentru terasamente (ifronist) | IMPRESA PIZZAROTTI & C SPA ITALIA SUCURSALA CLUJ | 2 |
8 | Agent curatenie cladiri si mijloace de transport | SC ALFA & OMEGA GROUP SRL | 1 |
9 | Sef serviciu institutie publica | DIRECTIA DE ASISTENTA SOCIALA | 1 |
10 | Îngrijitor batrâni la domiciliu | SC CASA NOASTRĂ BĂRĂBANŢ SRL | 3 |
11 | Infirmier/infirmiera | SC CASA NOASTRĂ BĂRĂBANŢ SRL | 1 |
12 | Zugrav | SC PRIMEX INVEST SRL | 1 |
13 | Zidar pietrar | SC PRIMEX INVEST SRL | 1 |
14 | Muncitor necalificat la spargerea si taierea materialelor de constructii | SC PRIMEX INVEST SRL | 1 |
15 | Dulgher (exclusiv restaurator) | SC PRIMEX INVEST SRL | 1 |
16 | Muncitor necalificat la demolarea cladirilor, captuseli zidarie, placi mozaic, faianta, gresie, parchet | SC URBAN CONSTRUCT TRANSILVANIA SRL | 1 |
17 | Fierar/potcovar | SC URBAN CONSTRUCT TRANSILVANIA SRL | 1 |
18 | Programator productie | SC YANA-IUS SRL | 1 |
19 | Lacatus-montator masini electrice rotative, transformatoare si aparataj electric | SC YANA-IUS SRL | 2 |
20 | Sef schimb | SC SATROTEC SRL | 1 |
21 | Sef formatie | SC SATROTEC SRL | 2 |
22 | Reglor la masini de prelucrare mase plastice | SC SATROTEC SRL | 2 |
23 | Operator mase plastice | SC SATROTEC SRL | 1 |
24 | Muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor | SC SATROTEC SRL | 25 |
25 | Inginer productie | SC SATROTEC SRL | 1 |
26 | Agent de vânzari | SC SATROTEC SRL | 1 |
27 | Femeie de serviciu | SC PEMA ELECTROTEHNIC SRL | 1 |
28 | Confectioner articole din piele si înlocuitori | SC REKORD SRL | 10 |
29 | Muncitor necalificat în industria confectiilor | SC REKORD SRL | 10 |
30 | Masinist la masini pentru terasamente (ifronist) | SC URBAN LOGISTIC TRANSILVANIA SRL | 1 |
31 | Muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor | SC SEWS SRL | 60 |
TOTAL | 147 |
PUNCT DE LUCRU AIUD – 0725 225 882
NR. CRT. | OCUPAŢIA/MESERIA | DENUMIRE ANGAJATOR | NR. LOCURI
VACANTE |
1 | Îngrijitor spatii verzi | PRIMARIA OCNA MURES | 1 |
2 | Director club sportiv scolar | PRIMARIA OCNA MURES | 1 |
3 | Controlor calitate | SC ESCURIAL SRL | 3 |
4 | Muncitor necalificat în industria confectiilor | SC ESCURIAL SRL | 3 |
5 | Lacatus mecanic | SC MELCOM SRL | 3 |
6 | Muncitor necalificat la demolarea cladirilor, captuseli zidarie, placi mozaic, faianta, gresie, parchet | SC MELCOM SRL | 3 |
TOTAL | 14 |
PUNCT DE LUCRU BLAJ – 0725 225 883
NR. CRT. | OCUPAŢIA/MESERIA | DENUMIRE ANGAJATOR | NR. LOCURI
VACANTE |
|
1 | Vânzator | SC DEDEMAN SRL | 1 | |
2 | Operator la masini-unelte cu comanda numerica | SC BOSCH REXROTH SRL | 20 | |
3 | Operator la masini-unelte semiautomate si automate | SC BOSCH REXROTH SRL | 20 | |
4 | Electrician de întretinere si reparatii | SC BOSCH REXROTH SRL | 20 | |
5 | Compresorist | SNGN ROMGAZ SA MEDIAS SUCURSALA MEDIAS | 1 | |
6 | Medic veterinar | CABINET MEDICAL VETERINAR DR.CALINESCU LUMINITA | 1 | |
7 | Tehnician veterinar | CABINET MEDICAL VETERINAR DR.CALINESCU LUMINITA | 1 | |
8 | OPERATOR INTRODUCERE, VALIDARE SI PRELUCRARE DATE | B.I.N. BARTOC HORIA – IOAN | 1 | |
TOTAL | 65 | |||
PUNCT DE LUCRU SEBEŞ – 0725 225 885
NR. CRT. | OCUPAŢIA/MESERIA | DENUMIRE ANGAJATOR | NR. LOCURI
VACANTE |
1 | Muncitor piscicol | SC DELTA PLUS SRL | 1 |
2 | Operator gestionar loto | COMPANIA NATIONALA „LOTERIA ROMANA” SA | 1 |
3 | Sudor | SC POMPONIO SRL | 1 |
4 | Muncitor necalificat la spargerea si taierea materialelor de constructii | SC POMPONIO SRL | 2 |
5 | Masinist la masini pentru terasamente (ifronist) | SC POMPONIO SRL | 1 |
6 | Lacatus mecanic | SC POMPONIO SRL | 1 |
7 | Contabil-sef | SC POMPONIO SRL | 1 |
8 | Îngrijitor batrâni la domiciliu | ASOCIATIA SINZIENE | 3 |
9 | Infirmier/infirmiera | ASOCIATIA SINZIENE | 1 |
10 | Muncitor necalificat la ambalarea produselor solide si semisolide | HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER BUCURESTI SRL | 20 |
11 | Lucrator comercial | SC TAKKO FASHION INTERNATIONAL SRL | 1 |
12 | Responsabil de mediu | STAR TRANSMISSION SRL | 1 |
13 | Consilier juridic | SC STAR ASSEMBLY SRL | 1 |
14 | Sofer autocamion/masina de mare tonaj | SC NIELS PAGH LOGISTIC | 10 |
15 | Dispecer | SC NIELS PAGH LOGISTIC | 3 |
16 | Ajutor bucatar | SC CERTA CONS SRL | 1 |
17 | Bucatar | SC CERTA CONS SRL | 1 |
18 | Camerista hotel | SC CERTA CONS SRL | 1 |
TOTAL | 51 |
PUNCT DE LUCRU CUGIR – 0725 225 881
NR. CRT. | OCUPAŢIA/MESERIA | DENUMIRE ANGAJATOR | NR. LOCURI
VACANTE |
1 | Agent de vânzari | SC GECO STAR SRL | 1 |
2 | Primitor-distribuitor materiale si scule | SC STAR TRANSMISSION SRL | 1 |
3 | Sofer de autoturisme si camionete | SC ELIT SRL | 1 |
4 | Lucrator comercial | SC ELIT SRL | 1 |
5 | Îngrijitor cladiri | SC ELIT SRL | 1 |
6 | Manipulant marfuri | SC ELIT SRL | 7 |
7 | Ambalator manual | SC ELIT SRL | 8 |
8 | Tâmplar universal | SOCIETATEA UZINA MECANICĂ CUGIR SA | 1 |
9 | Lacatus mecanic | SOCIETATEA UZINA MECANICĂ CUGIR SA | 1 |
Total | 22 |
ALOFM CÂMPENI – 0725 225 884
NR. CRT. | OCUPAŢIA/MESERIA | DENUMIRE ANGAJATOR | NR. LOCURI
VACANTE |
1 | Manipulant marfuri | SC AURARIA FOTO SRL | 1 |
2 | Manager general | SC AURARIA FOTO SRL | 1 |
3 | Muncitor necalificat în mine si cariere | SC MARMOREX ALBA SRL | 5 |
4 | Ospatar (chelner) | SC GIULIA COM & FAM SRL | 1 |
5 | Muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor | SC SOF PRODUCTION STANIJA SRL | 2 |
TOTAL | 10 |
Știri
LUNEA MARE, prima zi din Săptămâna Patimilor: Ce să faci pentru a avea noroc, spor şi sănătate în casă
LUNEA MARE, prima zi din Săptămâna Patimilor: Ce să faci pentru a avea noroc, spor şi sănătate în casă
Începând cu ziua de Florii (Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului) s-a intrat în ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor (Săptămâna Mare), în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos
De luni începe Săptămâna Patimilor, o perioadă de pocăinţă şi îndreptare duhovnicească pentru toţi creştinii, care încheie astfel vremea de pregătire sufletească pentru cea mai mare sărbătoare creştină.
În biserici se vor oficia în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl “petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere. Fiecare zi din această săptămână are o semnificaţie aparte, în care credincioşii rememorează evenimentele din ultimele zile din viaţa pământească a Mântuitorului, înainte de Înviere.
Credincioşii care nu calcă des pragul bisericii ştiu despre Săptămâna Mare, numită şi Săptămâna Patimilor, doar că urmează Floriilor şi precede Învierea. Însă fiecare zi are o semnificaţie aparte, despre care amintim astăzi.
Ca obiceiuri și superstiții, în Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul. “Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blesteamă casa!”
În fiecare zi se organizează slujbe, numite și Denii. Luni seara – Denia pentru Marţea Mare: se vorbește despre pilda celor zece fecioare, care aşteptau venirea Mirelui pentru Nuntă, cu candele în mâini. Dar numai cinci dintre ele au avut înţelepciunea de a lua şi ulei. Candela fără ulei „de rezervă” reprezintă grija exclusivă pentru viața pământească, neglijând viața veșnică. După modelul fecioarelor înțelepte, omul trebuie să aibă grijă în viața aceasta să-și facă „rezerve” (milostenii, fapte bune, iubire față de aproapele etc.), cu care își va ține aprinsă candela .
Lunea mare = Pildele pentru ucenici
Biserica a stabilit ca în această zi să se facă pomenirea lui Iosif, fiul patriarhului Iacob, şi a smochinului ce s-a uscat prin blestemul Domnului. Iosif, fiul cel mic al patriarhului Iacov, născut din Rahila, era invidiat de fraţii lui mai mari, care, pentru a scăpa de el, l-au aruncat într-o fântână părăsită, apoi l-au scos şi l-au vândut unui negustor de sclavi pentru 30 de arginţi. Povestea lui este asemănătoare cu a lui Iisus, invidiat de iudei şi vândut de ucenicul lui, Iuda, pentru 30 de arginţi.
Sufletul necredincios e ca un smochin neroditor
Tot în Lunea mare se reaminteşte de smochinul cel neroditor, care s-a uscat prin blestemul Domnului (Matei 21, 17-19). Sfântul Evanghelist Marcu, vorbind despre smochinul neroditor, spune:
“Iar a doua zi ieşind ei din Betania, Domnul a flămânzit. Şi văzând un smochin de departe, având frunze, a mers să vadă dacă va găsi ceva în el. Venind la el, n-a găsit decât frunze, că nu era încă vremea smochinelor. Şi a zis Iisus smochinului: Nimeni să nu mai mănânce rod din tine în veac” (Marcu 11, 12-14).
Matei mai spune: “Îndată s-a uscat smochinul” (Matei 21, 19). Istoria smochinului a fost aşezată în Lunea Mare ca un îndemn la credinţă şi umilinţă. Fiecare suflet lipsit de roadă duhovnicească e asemuit cu smochinul care se usucă prin blestem şi este trimis la focul veşnic, scrie romaniatv.net.
Știri
Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă
Postul Paştelui se încheie cu Săptămâna Mare, a patimilor lui Hristos.
În Săptămâna Mare se face curăţenie generală în gospodării. Curţile sunt măturate, surile sunt curăţate de gunoaie, gardurile sunt reparate, şanţurile sunt curăţate de nămol şi adâncite.
Casele trebuie să strălucească de curăţenie pentru că ele „te blestemă dacă Pastile le prind necurăţate”.
Săptămâna Mare. Lunea Mare
În lunea Săptămânii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc şi se văruiesc casele iar mobilierul este spălat şi reparat. De asemenea, în Lunea Mare se poate spăla.
Până miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp. După această zi bărbaţii trebăluiesc pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile gospodăreşti.
Săptămâna Mare. În Joia Mare fiecare familie duce la Biserică colaci
În Joia Mare, dată limita slujbelor speciale dedicate morţilor, fiecare familie duce la biserica colaci, prescuri, vin, miere de albine şi fructe pentru a fi sfinţite şi împărţite, apoi, de sufletul morţilor, parte preotului, parte sătenilor aflaţi la biserica, în cimitir sau pe la casele lor.
Până la Joia Mare, femeile se străduiau să termine torsul de frică Joimăriţei care, în imaginarul popular era o femeie cu o înfăţişare fioroasă ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de măritat. Uneltele de tortură ale Joimăriţei erau căldură, oală cu jăratec, vătraiul sau cârligul pentru foc.
Această fiinţă mitologică folosea mijloace cumplite de tortură: ardea degetele şi mâinile fetelor şi femeilor leneşe, le pârlea părul şi unghiile şi incendia fuioarele de cânepă găsite netoarse. De multe ori nici flăcăii leneşi, cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu îngrijeau bine animalele pe timpul iernii, nu erau iertaţi de aceste pedepse. De fapt, Joimăriţă era, la origini, o zeitate a morţii care supraveghea focurile din Joia Mare şi care, treptat, a devenit un personaj justiţiar ce pedepsea lenea şi nemuncă.
Săptămâna Patimilor. Focurile de Joi-Mari
Conform tradiţiei, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineaţă acestei zile se deschid mormintele şi sufletele morţilor se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curţi, în faţă casei sau în cimitire, crezându-se că, astfel, ei aveau posibilitatea să se încălzească. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toţi morţii din familie şi reprezentau o replică precreştină la înhumarea creştină din Vinerea Mare, conform crestinortodox.ro.
Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an – focurile de Mucenici, de Lăsatul Secului, de San – George sau de Sânziene. Ele se făceau din plante considerate a avea virtuţi magice ( alun, boz, tei) ce erau adunate de către copii sau de către tinerele necăsătorite.
Focurile se înconjurau cu tămâie şi agheasmă, în jurul lor se aşezau scaune „pentru morţii ce urmau să sosească” şi se dădea de pomană copiilor, vecinilor şi rudelor. Obiceiul se mai păstrează în unele sate din zona montană a Bucovinei (Moldoviţa, Paltin, Argel, Vama, Brodina de Sus etc), purtând denumirea de „încălzitul moşului” dar, de cele mai multe ori, semnificaţiile sale nu mai sunt cunoscute, el având mai ales caracter de divertisment.
Săptămâna Patimilor. Când se face pasca si când se vopsesc ouăle
Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: pască,cozonacii cu mac şi nuca şi babele coapte în forme speciale de ceramică. Pască cea mai importantă coptură rituală a Paştelui, se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă, şi are, cel mai adesea, formă rotundă. Aluatul dospit se pune în tavi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se aşează aluatul împletit din două sau trei sucituri şi se lasă totul la crescut.
În mijlocul tăvii se aşează, apoi, brânză de vacă, pregătită cu zahăr, ouă, mirodenii şi stafide. Peste brânză se face o cruce, din acelaşi aluat împletit, împodobită cu ornamente în formă de floare. Se unge totul cu ou şi se coace în cuptorul încălzit. Altă dată, cojile ouălor folosite la pască nu se aruncau şi nici nu se ardeau.
Ele se strângeau cu multă grijă într-un vas special şi se aruncau în Sâmbătă Paştelui pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile şi puii aveau să fie păziţi de uliu peste vara. Se mai credea că, în felul acesta, se dădea de ştire Blajinilor – popor mitic care trăia sub pământ – că se apropie cea mai mare sărbătoare a creştinilor.
În Vinerea Neagră se ţine post negru
Ultima vineri din Postul Mare este numită în Bucovina Vinerea Paştilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Conform tradiţiei creştine, este, ziua în care Iisus a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul pactului strămoşesc. Din această cauza Vinerea Mare este zi de post negru.
În Vinerea Mare nu se fac copturi
În Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Există credinţă că dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat iar coptură nu este mâncată nici măcar de peşti.
În Vinerea Mare, dimineaţă, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoşi pe tot parcursul anului. Seară, însă, întreagă suflare a satului bucovinean mergea la biserica pentru a participa la slujba de scoatere a aerului şi pentru a trece pe sub acesta. în scopuri terapeutice.
Săptămâna Patimilor. Sâmbătă Mare
Sâmbătă Mare este ultima zi de pregătire a Paştilor, când femeile trebuie să pregătească marea majoritate a mâncărilor, să deretice prin încăperi şi să facă ultimele retuşuri la hainele noi pe care urmau să le îmbrace în zilele de Paşti. De obicei, în Sâmbătă Mare are loc şi sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncări tradiţionale: drobul, numit în Bucovina cighir, friptură şi borşul de miel.
Spre deosebire de Crăciun, pentru Paşti nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare, de unde şi zicerea: „Crăciunul este satul iar Paştele este fudul”. Principala grijă a oamenilor, înaintea Paştilor, este aceea de a-şi primeni hainele, fiecare gospodină trebuind să aibă o cămaşă nouă, cusută în mod special, iar bărbaţii măcar o pălărie nouă.
Sâmbătă seară fiecare gospodină îşi pregăteşte cu grijă coşul ce urmează a fi dus la biserica, pentru sfinţire.
În el aşterne un ştergar curat şi aşează o lumânare albă, apoi ouă roşii, pască, cozonac,ouă încondeiate, o bucată de slănină, muşchi de porc, şuncă special preparată, zahăr, făină, salată de hrean cu sfeclă roşie fiartă, sare, câţiva căţei de usturoi, o ramură de busuioc, un fir-două de breabăn (numit brebanoc sau bărbănoc), cârnaţi, un miel din aluat copt într-o formă specială etc.
Totul se acoperă cu cel mai frumos ştergar pe care îl are gospodină, semn de preţuire a sărbătorii pascale dar şi de mândrie personală.
Sursa:realitatea.net
Știri
Cozonacul, nelipsit de pe meselor românilor de Paște: Când și unde a apărut
Desertul preferat al românilor, cozonacul, are o istorie îndelungată. Tradiția românească spune că dacă ai cozonac pe masă înseamnă că sărbătorești.
Deși este o prăjitură tradițională românească, acesta este în egală măsură și un desert bulgăresc (kozunak) și un produs de patiserie italiană numită „panettone”.
La originea cozonacului se află pâinea, iar tehnicile de dospire și coacere au evoluat în timp. Drojdia a fost folosită din timpuri străvechi ca ferment pentru dospirea aluatului.
Potrivit descoperirilor arheologice, în Egiptul antic existau cuptoare pentru copt. De asemenea, există desene care datează de aproape 4.000 de ani ce atestă că egiptenii știau să facă mai multe feluri de pâine dospită, unele fiind îndulcite cu miere, scrie unica.ro.
Tot în Antichitate, grecii făceau un tip de cozonac îndulcit cu miere și presărat cu nuci, care se numea „plakous”. Chrysippus din Tyana a menţionat, conform surselor, o reţetă de cozonac cu nuci şi miere pe care, tot el menţionează, l-a gustat în Creta.
Romanii, care au preluat folosirea drojdiei de la egipteni și greci, au diversificat și îmbogățit rețeta pentru cozonaci, adăugând, spre exemplu, ouă, unt, fructe uscate. La început existau două feluri de cozonac ce erau oferite ca ofrandă zeilor: „libum”, un cozonac de dimensiuni mai mici și „placenta”, un cozonac cu brânză, stafide și alune. În Evul Mediu, brutarii europeni făceau deseori cozonaci cu fructe uscate deoarece acestea țineau mai mult timp.
În Marea Britanie, prima reţetă de cozonac apare într-o carte de bucate în 1718, cu recomandarea de a fi copt în forme lungi şi înguste, recomandare care a rămas valabilă şi în zilele noastre. În Anglia secolului al XIV-lea, Geoffrey Chaucer menţionează, în Povestiri din Canterbury, de cozonaci imenşi făcuţi pentru ocazii speciale. Unul dintre cozonaci, de forma unui tort, fusese făcut din 13 kilograme de făină şi conţinea unt, smântână, ouă, mirodenii, stafide şi miere, potrivit unica.ro.
Francezii, cei care în secolul al XIX- lea au adăugat al treilea fel la masă, „desertul”, sunt cei care au pus în valoare cozonacul, mai mult decât alţii. Marie Antoinette a rămas în memoria oamenilor prin fraza pe care a rostit-o atunci când i s-a spus că oamenii nu au nici măcar pâine pe masă, din cauza sărăciei. Viitoarea regină a Franţei ar fi rostit: „Să mănânce cozonac, dacă nu au pâine”.
Mrs. Mary Eales, o cunoscută autoare de cărţi de bucate din Marea Britanie, a scris în 1718, ca recomandare, ca acest preparat să fie copt în forme lungi şi mai subţiri. De atunci datează forma clasică de cozonac. Specialiştii în gastronomie sunt aproape cu toţii de acord că reţeta de cozonac, asa cum o cunoaştem noi astăzi, a fost consacrată în secolul al XIX-lea de europeni, scrie unica.ro.
-
Știriacum 6 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum 2 săptămâni
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 6 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 2 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 24 de ore
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Știriacum 16 ore
Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă
-
Știriacum o săptămână
Eticheta nu e o simplă formalitate: Codul Bunelor Maniere. Care sunt regulile de bază